Curtea Constituțională a emis o decizie care răstoarnă cu 180 de grade decizia dată în 2016 prin care a fost spart binomul SRI – Justiție. La mijlocul acestei săptămâni, CCR a pronunțat o decizie prin care înregistrările făcute de SRI vor putea fi folosite în orice dosar penal, nu doar în cele de siguranță națională. De asemenea, avocații vor fi obligați să dețină certificat ORNISS pentru a putea intra în dosare cu informații clasificate. Această decizie a fost dată în condițiile în care Organizatia magistraților europeni MEDEL a emis un punct de vedere prin care condamnă protocoalele încheiate de instituțiile care reprezintă Justiția din România și Serviciul Român de Informații. 

În data de 17 mai 2023, Curtea Constituțională a decis că mecanismul de control stabilit prin legea votată de majoritatea PSD-PNL-UDMR pentru utilizarea interceptărilor serviciilor secrete în dosarele penale este neconstituțional, subliniind că „legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce țin de legalitatea înregistrărilor”. 

Curtea a constat că este necesar ca legiuitorul să reglementeze, în Codul de procedură penală, o formă de control a posteriori în cazul înregistrărilor ce rezultă din activităţile specifice culegerii de informaţii, care sunt comunicate organelor de urmărire penală și care dobândesc calitatea de mijloace de probă în dosarul penal în care nu s-a dispus trimiterea în judecată, pentru ca persoana vizată de aceste activități, care nu a dobândit în acea cauză calitatea de parte, precum și inculpatul față de care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală sau clasarea să poată contesta legalitatea acestor înregistrări, precum și elementele ce țin de legalitatea mijlocului de probă. De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul are obligația de a reglementa și procedura aplicabilă conservării și/sau distrugerii acestor înregistrări, se arată în comunicatul de presă dat publicității de Curtea Constituțională.

Potrivit CCR, „înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) și au fost respectate prevederile legale care reglementează obținerea acestor înregistrări. (…) În cazul în care actul de sesizare se întemeiază pe probe ce constituie informații clasificate, judecătorul de cameră preliminară solicită autorității competente, de urgență, declasificarea sau trecerea acestora la un nivel inferior de clasificare și, după caz, acordă apărătorilor părților și ai persoanei vătămate accesul la informațiile clasificate, condiționat de deținerea autorizației de acces prevăzute de lege. Dacă aceștia nu dețin autorizația de acces prevăzută de lege, iar părțile sau, după caz, persoana vătămată nu-și desemnează un alt apărător care deține autorizația prevăzută de lege, judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unor avocați din oficiu care dețin aceasta autorizație”, se arată în decizia CCR. 

Guvernul ar fi vrut jucăria SRI-ului, dar legea s-a blocat în comisii

Din 2016, conform unei decizii emise de Curtea Constituțională a României, procurorii care instrumentează diferite dosare nu au mai putut apela la ajutorul SRI-ului pentru a realiza celebrele interceptări telefonice în baza cărora au fost făcute marile dosare de corupție. 

Conform raportului SRI de la data respectivă, în 2016 au fost emise aproape 40.000 de mandate.

Dosare precum Mită la CJ Cluj, Apostu, Radu Bica, ALRO, Bercea – Băsescu, Nana, Gazprom, Udrea – Cocos, “Gala Bute”, Blejnar – Marta, Duța – CNAS, Videanu – “băieții deștepti” din energie, Bebe Ionescu – BRD au fost făcute, în mare parte, în baza interceptărilor telefonice realizate de SRI.

După ce prevederea Curții constituționale a intra în vigoare, probele din sute de dosare, în special de corupție, au fost anulate în virtutea deciziei CCR. Astfel, inculpații au scăpat de acuzații fără să fie declarați nevinovați. 

Protocolul SRI – Ministerul Public a fost încheiat în februarie anul 2009, pe baza unor hotărâri ale CSAT din 2004 şi 2007 „care prevedeau cooperarea dintre SRI şi ministerul Public. Strategia de apărare pentru 2015-2019 prevede încheierea unor protocoale inter-instituţionale între instituţiile care au rol în asigurarea securităţii naţionale.

Ulterior deciziei CCR din 2016, Relu Fenechiu a militat pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor (ANIC). 

Proiectul lui Fenechiu a fost reșapat de Călin Popescu Tăriceanu care a propus și el înfiinţarea unei Autorităţi Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor, autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate a administraţiei publice, supusă controlului Parlamentului, care să aibă competenţă în domeniul interceptării comunicaţiilor.

Însă, apariţia unei astfel de autorităţi ar fi însemnat ca SRI-iul să rămână fără “jucăria” preferată, interceptările de comunicaţii. În 2007, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect privitor la înfiinţarea unei astfel de autorităţi, dar de atunci proiectul este blocat în avizele comisiilor parlamentare. 

Dacă această Autoritate ar fi înfiinţată, conform legii propuse, SRI ar trebui să renunţe la toată aparatura de interceptare şi la toată arhiva cu înregistrări. “Sistemele, echipamentele şi dispozitivele de interceptare, bazele de date şi evidentele, inclusiv arhiva şi celelalte documente deţinute şi gestionate de toate entităţile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, referitoare la activitatea de interceptare a comunicaţiilor se preiau de către Autoritate, cu titlu gratuit, pe baza de protocol de predare – primire, încheiat în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Autoritatea preia, cu titlu gratuit, pentru buna desfăşurare a activităţii de la alin. (1), spaţiile şi dotările aferente”.

Conform textului de lege care stă la baza înfiinţării ANIC, Autoritatea va avea personalitate juridică, autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate a administraţiei publice, supusă controlului Parlamentului.

Protocoalele SRI

În perioada 2016-2017, când scandalul protocolului SRI – Justiție atinsese cea mai mare amploare și a bulversat sistemul judiciar, s-a descoperit că 52 de instituții din țară aveau protocoale de colaborare semnate cu SRI. Dintre cele mai importante sunt cele care activează în domeniul justiției și transformă instanțele în ”câmp tactic”, dar și instituții ministeriale, precum Ministerul dezvoltării Regionale și Administrației, Banca Națională a României, care are și statutul unei instituții private, sau Curtea de Conturi a României care are capacitatea de a derula controale financiare la orice instituție publică sau care gestionează fonduri publice, ori Consiliul Superior al Magistraturii, care este factor decident în cadrul funcționării instanțelor.

Motivul oficial pentru care au fost încheiate aceste protocoale a fost paza unor baze de date gestionate de aceste instituții însă, din punct de vedere legal, în niciun text legislativ nu este stipulat faptul că SRI are obligația de a păzi bazele de date ale vreunei instituții, SRI fiind abilitat să strângă și să valorifice informațiile care pot fi legate de afectarea stării de siguranță națională.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.