SRI și DIICOT Cluj, făcuți praf de doi frați!

Revenim cu noi detalii din mega-dosarul instrumentat de ST DIICOT Cluj în baza celebrelor PROTOCOALE inițiate și puse în practică de SRI, privind constituirea unui grup infracțional organizat, specializat în evaziune fiscală, condus de un anume Ioan Vasile Păcurar, în care a fost ”agățat” și un polițist din cadrul IPJ BN, Ghețe Virgil, acuzat la rândul lui de divulgarea unor informații nedestinate publicității. În perioada instrumentării acestuia, prin anul 2013, s-a petrecut un grav incident de securitate. Din cauza lipsei crase de profesionalism, o echipă de filaj a SRI aflată în misiune de supraveghere, a fost deconspirată, fapt care a dus practic la compromiterea anchetei. 

Trimis în cele din urmă în judecată, dosarul a intrat în al treilea an de când se găsește în etapa de cameră preliminară. Între timp, în data de 4 februarie 2020, CCR a decis că înregistrările realizate de SRI în baza mandatelor de siguranţă naţională, nu mai pot fi folosite ca mijloace de probă în dosarele penale.

Excepțiile de neconstituționalitate judecate de CCR au fost ridicate în 2017 și 2018 în alte dosare penale în care SRI, ilegal, și-a băgat ”coada”, fiind vizate cu precădere articolele 139 ali.3 din Cpp și 11 lit.d din L.51/1991. 

Ca urmare, informațiile obținute din operarea mandatelor de siguranță națională de către SRI nu pot fi folosite în niciun dosar penal de către procurori sau de către instanțele de judecată. Conform unor date făcute publice de ÎCCJ, în anii de aplicare a protocoalelor, au fost emise 26.445 de mandate de siguranță națională, judecătorii având obiecții la două, care au fost respinse. Astfel, în 2009au fost emise 3.001 MSN (mandate siguranță națională), 2010 – 3.183, 2011 – 3.805, din care fac parte și cele emise în cazul Păcurar, 2012 – 3.602, 2013 – 3.791, 2014 – 2.692, 2015 – 2.740, o propunere fiind respinsă, 2016 – 3.661, 2017 – 2.661, iar în 2018, până la 31 mai, au fost 960, una fiind respinsă. Trebuie menționat faptul că la un mandat propus de SRI, judecătorii dedicați de la ÎCCJ aprobau ascultarea telefoanelor a zeci de persoane. Curios și ciudat în același timp este faptul că, la momentul respectiv, SRI a făcut cunoscut că a cerut 28.784 de MSN, contrazicând ÎCCJ.

Fără teama de a greși, se observă că SRI a dezvoltat o adevărată industrie a MSN, limitând anumite drepturi și libertăți, fără indicii clare sau rezonabile că ”țintele” luate în vizor ar săvârși fapte care să aducă atingere siguranței naționale. Printr-o ”spărtură” a legii, care în cele din urmă s-a dovedit ilegală și neconstituțională, SRI, cu de la sine putere, a devenit organ de cercetare penală și de execuție a mandatelor de supraveghere tehnică a parchetelor. Prima decizie a CCR, una revoluționară și istorică, care a anulat relația toxică SRI-Parchete, a fost luată la 16 februarie 2016, prin decizia 51, și a legiferat faptul că SRI nu are atribuții de cercetare penală.

Hotărârea CCR din 4 februarie 2020, de fapt ”nucleara”, este a doua cu impact asupra colaborării SRI cu parchetele și instanțele de judecată și ca atare orice date din MSN devin inoperabile în orice dosar penal.

SRI-ist interceptat pe drum

După această mică paranteză, să revenim la oile noastre, incidentul de securitate produs în timpul instrumentării dosarului privind pe Ioan Vasile Păcurar, suspectat de constituire a unui grup infracțional organizat și evaziune fiscală. Dosarul instrumentat în baza Protocoalelor, lua proporții: note de redare pe MSN, note de supraveghere operativă, adică FILAJ, fără număr. Totul previziona în viziunea dirijorului de la SRI Bistrița-Năsăud, o victorie en-fanfare, iar periculoșii sabotori ai statului, evazioniști fiscali în afacerile cu alcool, să fie băgați la gherlă. Dar la un moment dat, așa după cu arătam în materialul precedent, ceva s-a întâmplat, aspect care a dat peste cap întreaga operațiune. 

Polițistul Virgil Ghețe, judiciarist la IPJ BN, l-a cunoscut întâmplător pe Ioan Vasile Păcurar, prin intermediul lui Titus Iliuță, ”regele” alcoolului din Bistrița, care avea probleme de ordin penal la momentul respectiv. Iliuță încerca să mai scoată un ban, vânzând afacerea cu alcool de la Șieu-Măgheruș lui Ioan Vasile Păcurar. Cert este faptul că relația dintre cei doi a devenit una normală și nu a fost nimic ieșit din comun ca Păcurar, la un moment dat să apeleze la ajutorul polițistului Virgil Ghețe.

În perioada preluării afacerii de la Iliuță, în data de 27.02.2013, Ioan Vasile Păcurar se afla în deplasare spre Bistrița, pe DN 17, însoțit de fratele lui, Marius Cristian Păcurar, cei doi venind de la Șieu-Măgheruș, fiecare într-un autoturism. La un moment dat, Ioan Vasile Păcurar, a observat că este urmărit, aproape bară la bară, de un autoturism, o Dacia Papuc de culoare albă, cu număr de București. Nu știm ce a gândit cu exactitate în acel moment, însă el spune că a bănuit că ar fi doi concurenți de calibru în afacerile cu alcool din Bistrița la momentul respectiv, Bolfă sau Harșianu, sau poate un grup de tâlhari care intenționau să-l jefuiască. În nici un caz, probabil că nu ar fi procedat la modul în care s-au derulat lucrurile, dacă știa că este urmărit de organele statului, respectiv de SRI.

Ajungând în Groapa Sărății, Păcurar l-a blocat în trafic pe urmăritor și l-a silit să oprească, în spatele acestuia aflându-se fratele omului de afaceri. Afaceristul s-a dat jos din mașină și a ajuns la portiera din față dinspre șofer a urmăritorului, iar fratele lui a deschis ușa din față dreapta și a urcat lângă șoferul urmăritor. Unul din cei doi frați Păcurar a scos un cuțit și l-a amenințat pe urmăritor, care, acesta, galben de frică, a scos o legitimație și le-a spus celor doi că este ofițer SRI în misiune. În momentul respectiv, ofițerul SRI s-a deconspirat și a compromis întreaga operațiune. 

I-au luat datele și au cerut ajutor lui Ghețe

Imediat unul din cei doi frați Păcurar a scos un carnet și a notat datele de identificare de pe legitimația prezentată de ofițerul SRI, inclusiv numărul autoutilitarei. Din motive lesne de înțeles, nu vom da publicității numele ofițerului SRI, de loc de undeva din Alba, sau numărul de înmatriculare al autoturismului. 

Ajuns ulterior în Bistrița, Ioan Vasile Păcurar, nefiind convins de cele aflate, l-a contactat pe singurul polițist pe care îl cunoștea în municipiu, pe Virgil Ghețe. Întâlnirea a avut loc la scurt timp de la producerea incidentului, Păcurar și Ghețe întâlnindu-se în parcarea din Piața Eminescu de lângă sediul IPJ BN. Păcurar i-a spus polițistului ce a pățit și i-a dat numărul autoutilitarei care îl urmărea, cât și datele de identificare ale șoferului, care a spus că este ofițer SRI în misiune. Tot atunci, polițistul Virgil Ghețe i-a solicitat lui Păcurar să depună o plângere la organul de poliție, însă acesta i-a spus că se grăbește și va veni în ziua următoare. 

Cu datele respective, un număr de mașină și datele de identificare a unei persoane, Ghețe s-a deplasat la sediul poliției, iar la dispecerat l-a rugat pe agentul de serviciu să verifice numărul autoturismului respectiv. Solicitarea a fost înregistrată și i s-a dat curs. În câteva momente a venit rezultatul: numărul Daciei Papuc aparținea unei firme din capitală, cu două numere de telefon, unul din București și unul din Oradea. Imediat Ghețe a apelat numărul de telefon din București, la care i-a răspuns o femeie, căreia i s-a prezentat în mod oficial. I-a spus interlocutoarei că verifică un număr de mașină, însă aceasta i-a râs în nas și i-a închis telefonul. Ulterior polițistul a revenit cu un alt apel și i-a explicat problema, însă a venit prima surpriză: femeia i-a spus că a avut într-adevăr o firmă cu denumirea respectivă, dar pe care a radiat-o cu câțiva ani înainte, dar și faptul că a avut un autoturism Dacia Papuc, dar nu de culoare albă, ci albastră. 

Ulterior, Virgil Ghețe s-a deplasat la birou și a rugat un agent cu atribuții în domeniu să verifice la evidența populației numele primit de la Păcurar, al celui care conducea Dacia Papuc, pretinsul ofițer SRI. Solicitarea lui a fost trecută într-un registru anume desemnat acestui tip de verificări, polițistul a semnat, și a primit rezultatul imediat: datele de pe legitimația SRI corespundeau cu a unei persoane din județul Alba. În momentul respectiv, Ghețe a avut unele bănuieli că este ceva în neregulă și l-a contactat pe Păcurar, solicitându-i din nou să depună o plângere. Cei doi s-au întâlnit a doua zi în același loc, în Piața Eminescu din fața IPJ BN și a SRI. Din nou ofițerul Ghețe i-a spus lui Păcurar că este nevoie să depună o plângere, însă afaceristul s-a eschivat din nou, pe motiv că este grăbit și că va reveni a în ziua următoare. În același timp, polițistul i-a spus lui Păcurar despre rezultatele obținute în urma verificărilor făcute ca urmare a plângerii verbale. Singura noutate pe care polițistul i-a comunicat-o lui Păcurar, a fost că autoturismul care l-a urmărit în trafic este înregistrat pe o firmă din București. De fapt, date nedestinate publicității au fost dezvăluite lui Păcurar de către ofițerul SRI.

Pe scenariul scris de SRI, s-a trezit cu mascații la ușă

Întâlnirea dintre cei doi a fost monitorizată video de filajul SRI care a continuat în ciuda incidentului din ajun. În imaginile respective, Păcurar și Ghețe se întâlnesc pe o trecere de pietoni din apropierea sediului IPJ BN și a SRI. La un moment dat pe imaginile respective se vede că polițistul scapă pe jos ceva dintr-un buzunar, iar Păcurar ridică chestia respectivă și o îndeasă înapoi în buzunarul polițistului. 

Imaginea respectivă constituie acuzarea DIICOT: că Păcurar i-a băgat lui Ghețe o sumă de bani în buzunar, pentru serviciile făcute. Ghețe însă se apără, spunând că în buzunarul respectiv avea o sumă de bani, dar aceștia reprezentau banii adunați de la colegii de la SIC, pentru a cumpăra mici cadouri și atenții colegelor din cadrul serviciului cu ocazia zilei de 8 Martie. Menționăm faptul că nu a fost organizat un flagrant care să demonstreze povestea celor de la DIICOT, chipurile că Păcurar i-ar fi dat polițistului Virgil Ghețe o sumă de bani.

Toate aceste evenimente descrise s-au petrecut în zilele de 27 și 28 februarie (miercuri și joi) 2013. În următoarele trei zile nu s-a mai întâmplat nimic deosebit, însă luni dimineața, la ora 06.00, apartamentul polițistului Ghețe a fost luat cu asalt. O echipă de polițiști de la BCCO Cluj, condusă de un procuror de la DIICOT Cluj au procedat la percheziția locuinței acestuia, căutând nimeni nu știe ce. După vreo 8 ore de scotocire minuțioasă, în casa polițistului Virgil Ghețe au fost găsit un litru de alcool dublu rafinat într-un flacon de plastic, o agendă personală în care avea notat mici sume de bani, dați sau luați cu împrumut de la diferite cunoștințe, colegi etc., plus o altă agendă în care avea notate diverse numere de telefon ale persoanelor din cercul său de relații, toate aceste ”corpuri delicte” fiind reținute în baza unui proces verbal.

La terminarea percheziției, printr-o ordonanță de reținere semnată de procurorul Kreiser Tudor Radian din cadrul DIICOT Cluj, polițistul Virgil Ghețe a fost ridicat și transportat la sediul BCCO Cluj, unde a fost reținut 24 de ore și anchetat, pentru ca mai apoi să fie prezentat Curții de Apel Cluj în vederea arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile.

Judecătorii nu au acceptat propunerile de arestare

În propunerea de arestare preventivă a lui Virgil Ghețe, procurorul DIICOT a reținut faptul că ” în cursul efectuării actelor premergătoare începerii urmăririi penale s-a constatat că în perioada 27.02.2013-28.02.2013, la solicitarea inculpatului Păcurar Ioan Vasile, inculpatul Ghețe Virgil, i-a permis accesul la informații ce nu sunt destinate publicității, respectiv cele obținute în urma accesării bazei de date DEPABD cu privire la cadre și autoturisme de serviciu (ofițerul SRI și autoturismul deconspirat de Păcurar și fratele acestuia – n. r.) care ar fi putut fi implicate în combaterea activităților ilicite menționate. În data de 28.02.2013, în intervalul orar 14.24-14.25, inculpatul Păcurar Ioan Vasile i-a remis inculpatului Ghețe Virgil o sumă de bani pentru a-l recompensa pentru informațiile oferite”. 

După cum am mai arătat acuzația adusă polițistului Ghețe, cum că ar fi luat bani, nu este demonstrată prin nici o probă, nu a fost un flagrant, nu se spune de ce sumă de bani este vorba. Toată acuzația este o simplă presupunere, nici măcar rezonabilă, a procurorului Kreiser, bazată pe interceptările și filajul SRI, o filmare neclară, care, după cum spune CCR, că nu poate fi folosită într-o instanță de judecată.

Spre meritul lor, în plină epocă a Protocoalelor, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj nu au pus botul la povestea DIICOT și a SRI. 

”Respinge propunerea de arestare preventivă a inculpatului Ghețe Virgil, formulată de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-DIICOT-Seviciul Teritorial Cluj. În baza art.145 ind.1 Cod proc. Penală dispune luarea față de inculpatul Ghețe Virgil a măsurii preventive obligatorii de a nu părăsi țara pe o durată de 30 de zile”. 

Imediat decizia CA Cluj a fost contestată de ST DIICOT la ÎCCJ, fără succes însă.

Între timp telenovela continuă, judecătoarea de cameră preliminară de la Tribunalul BN, Adina Găurean a amânat din nou decizia, pentru data de 17.02.2020.

Doru Costin