Dosarul în care este judecat Rareș Pop, fostul șef al ISCTR Cluj a fost strămutat în toamna anului trecut la Curtea de Apel Alba Iulia. Avocatul Radu Chiriță, apărătorul lui Rareș Pop, a reușit să demonstreze în fața ÎCCJ că acesta din urmă nu ar putea beneficia de un proces corect, echitabil, dacă dosarul ar rămâne pe masa judecătorilor clujeni. Astfel că, în prezent, dosarul se judecă la Curtea de Apel Alba Iulia, acolo unde judecătorii curajoși au dispus trimiterea de adrese către DNA – ST Cluj și SRI pentru a se lămuri dacă și cum au colaborat cele două instituții în dosarul ”ISCTR Cluj”.

În septembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de strămutare formulată de Rareș Pop. La Cluj, dosarul urma să fie judecat de către judecătoarele Elena Botezan, cea care i-a construit dosarul lui Rareș Pop pe vremea când aceasta era procuror DNA și de către Sorina Siserman care a judecat dosarul Fany în care patronul Ștefan Cadar l-a denunțat pe Rareș Pop

După ce dosarul a fost strămutat, Curtea de Apel Alba Iulia a decis în 9 august 2019 să audieze mai mulți martori din dosar.

”Încuviințează probatoriul testimonial solicitat de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba, raportat la actele materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu care au fost înlăturate din sarcina fiecărui inculpat în parte și în ce privește infracțiunea de luare de mită reținută în sarcina inculpatului Pop Rareș Vasile, urmând a fi audiați martorii Baciu Nicolae, Măhălean Cristian Daniel, Filip Adrian, Negrea Vasile, Chitul Grigore, Țigăuan Aurel, Cadar Ștefan Eronim, Mureșan Andreea Mihaela, Zehan Florin Mihai, Peșteleu Ciprian Gheorghe.

Încuviințează în parte cererea formulată de inculpatul apelant Pop Rareș Vasile și dispune audierea martorului Dîrzu Ioan. Respingerea cererea de audiere a celorlalți martori propuși de acest inculpat. Se va emite adresă către Tribunalul Cluj, prin care să se solicite atașarea dosarului nr. 3346/117/2014, în care a fost soluționată propunerea de arestare preventivă a inculpatului Pop Rareș Vasile”, se arată în soluția pe scurt.

Decizie curajoasă a judecătorilor de la CA Alba Iulia

Totodată, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus trimiterea de adrese către DNA – ST Cluj și SRI pentru a se lămuri dacă și cum au colaborat cele două instituții în dosarul ”ISCTR Cluj”.

”Încuviințează cererile formulate de inculpații apelanți Pop Rareș și Dohotar Ioan Radu și dispune efectuarea unor adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj și Serviciul Român de Informații prin care se solicită respectivelor instituții: să comunice corespondența purtată între DNA – ST Cluj și Serviciul Român de Informații, precum și a oricăror alte documente întocmite pe această relație, inclusiv adresele prin care s-au transmis materiale de supraveghere tehnică, în legătură cu dosarele penale nr. 6/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție – ST Cluj și nr. 142/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție – ST Cluj cu privire la infracțiunea prev. de art. 12 lit. a din Legea 78/2000 față de care s-a dispus disjungerea și care a fost reunit la dosarul de urmărire penală nr. 6/P/2014. Să precizeze dacă pe parcursul urmăririi penale din dosarele penale nr. 6/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție – ST Cluj și nr. 142/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție – ST Cluj cu privire la infracțiunea prev. de art. 12 lit. a din Legea 78/2000 Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție – ST Cluj au constituit echipe operative comune care au acționat în baza unui plan de acțiune în vederea documentării faptei, conform art. 3 lit. g) din Protocol, iar în caz afirmativ să se comunice cum s-a materializat această cooperare, componența acestei echipe, identitatea și contribuția fiecărui membru, respectiv deținerea de către membrii a avizului de poliție judiciară potrivit art. 55 al. 4 C.pr.pen, necesar efectuării de acte de urmărire penală în cauză. Să precizeze dacă pe parcursul urmăririi penale din dosarele penale nr. 6/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție – ST Cluj și nr. 142/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție – ST Cluj cu privire la infracțiunea prev. de art.12 lit. 1 din Legea 78/2000 a existat un ofițer de legătură cu Parchetul, care este identitatea acestuia și dacă acesta deține aviz de poliție judiciară potrivit art. 55 al. 4 C.pr.pen.

Să precizeze dacă raportat la dispozițiile art. 13, art. 14 al 1 și art. 20 al 1 din Protocol, Serviciul Român de Informații a transmis Direcției Naționale Anticorupție – ST Cluj, date, informații și documente, care să sprijine documentarea cauzei în lucru în dosarele penale nr. 6/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție – ST Cluj și nr. 142/p/2013 al Direcției Naționale Anticorupție – ST Cluj cu privire la infracțiunea prev. de art. 12 lit. a din Legea 78/2000.

Prorogă pronunțarea asupra cererii de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene formulată de inculpatul apelant Pop Rareș Vasile, până când comunicarea relațiilor solicitate de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj și Serviciului Român de Informații.

Încuviințează prorogarea punerii în discuție a cererii prin care se solicită de către dl. avocat Chiriță Radu, apărătorul ales al inculpatului apelant Pop Rareș, să se constate nulitatea absolută a măsurilor de supraveghere tehnică efectuate în cauză până la depunerea înscrisurilor solicitate de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj și Serviciul Român de Informații.

Respinge cererea inculpatului Dohotar Ioan Radu privind administrarea probei cu înscrisuri, respectiv efectuarea unei adrese către Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR București și efectuarea unei adrese către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Bistrița Năsăud.

Respinge cererea formulată de inculpatul apelant Crișan Claudiu Vasile prin care se solicită reaudierea martorilor Bob Vasile și Cândea Ioan Viorel și constată că cererea în probațiunea privind administrarea probei cu înscrisuri este formulată la modul general. Curtea urmând să dispună asupra ei după ce se vor face precizări concrete”, se mai arată în soluția pe scurt.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here