Consilierii judeţeni ai PNL, PSD şi UDMR nu vor să aprobe turnul de lângă viitorul stadion municipal „Ion Moina”, care e strâns legat de arena sportivă. În această situaţie, proiectul stadionului va fi continuat, cu modificări datorate politicului. Stadionul va fi terminat pe 15 iulie 2011, chiar şi în acest context
Stadion cu spaţii de servicii
În acest caz, stadionul va suferi numeroase modificări, iar pasarela care era prevăzută iniţial să lege stadionul de turn va dispărea. Astfel, numeroase spaţii comerciale vor dispărea din cadrul noului „ Ion Moina”, deoarece acestea vor fi transformate în săli de conferinţă şi de antrenamente. Victor Popa, şeful de cabinet al preşedintelui CJ Cluj, a explicat că una din priorităţile autorităţilor judeţene este construirea stadionului şi a garantat că acesta va fi realizat respectând termenul iniţial, respectiv 15 iulie 2011. “Nimeni nu ne va putea sta în cale să ne ducem la sfârşit promisiunile pe care ni le-am asumat faţă de cetăţeni. Pot să vă asigur că vom finaliza proiectul stadionului până în 2012 ”, a declarat Victor Popa. Majoritatea spaţiilor care urmau să deservească spectatorii care vor participa la competiţiile sportive, respectiv magazinele alimentare, vor dispărea din cadrul proiectului datorită unor dorinţe politice. Astfel, majoritatea sălilor de conferinţă care au fost prevăzute iniţial în interiorul turnului vor fi mutate în cadrul stadionului.
Încă o încercare pentru turn
Totuşi, Alin Tişe va încerca, în următoarea şedinţă a CJ Cluj, să îi înduplece pe consilieri să voteze acest proiect. “Depinde ce se întâmplă atunci, pentru că turnul este o parte integrantă a stadionului. Am desfăcut proiectul acesta în două pentru că, pentru stadion, aveam deja banii pregătiţi. Turnul vroiam să îl concesionăm la o firmă care să îl construiască şi apoi acesta să revină, după o perioadă de timp, Consiliului Judeţean. Stadionul îl facem, fără doar şi poate”, a declarat Victor Popa.
Primul venit, primul servit la construcţia stadionului
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), biroul de arhitectură condus de profesorii UTCN Dico şi Ţigănaş şi alte firme cu „nume mare” din Cluj sunt firmele care construiesc stadionul. Consorţiul este format din Antrepriza de Construcţii şi Instalaţii (ACI) Cluj, Transilvania Construcţii, Con-A Sibiu, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Dico&Ţigănaş, Bogart Construct, Das Engineering şi Grup 4 Instalaţii, iar gruparea s-a oferit să construiască stadionul municipal „Ion Moina” pentru 27,5 milioane de euro. Consorţiul ACI a fost cel mai bine pregătit pentru licitaţia pentru stadion, fiind cel mai „în temă” cu subiectul. Astfel, asociaţia condusă de ACI a depus prima ofertă şi cea mai mică, fiind favoriţi să construiască noua arenă. Deşi, la această licitaţie, nu se aplica principiul „primul venit, primul servit”, coincidenţa a făcut ca această sintagmă să se aplice în cazul de faţă. În caietul de sarcini întocmit de către Consiliul Judeţean Cluj sunt enunţate condiţii speciale de contractare, care prevăd posibilitatea de a accesa fonduri mai mari decât suma licitată. „Inginerul va înştiinţa beneficiarul şi antreprenorul ori de câte ori ia cunoştinţă de faptul că preţul contractului depăşeşte valoarea de contract acceptată sau orice valoare de contract convenită ulterior de beneficiar şi antreprenor, în cadrul unor acte adiţionale la contract”, se arată în articolul 14.1 al caietului de sarcini. Oficialii Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, beneficiarul construcţiei, au susţinut că doresc ca noul stadion „Ion Moina” să fie finalizat chiar înainte de data stabilită şi, dacă vor găsi fondurile necesare, vor dori să ofere finanţarea pentru finalizarea mai rapidă a construcţiilor. „Dacă vom avea disponibilitatea financiară, vom finanţa din bugetul Consiliului Judeţean Cluj construcţia mai rapidă a noii arene. Sperăm că vom putea prezenta noul stadion înainte de 15 iulie 2011”, a declarat, într-o ediţie anterioră a Gazetei de Cluj, Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.
Şi la proiectare, şi la construcţie
UTCN a reuşit să se asocieze pentru întocmirea proiectului, dar şi pentru construcţia stadionului. Astfel, deja „celebra” coaliţie formată din Universitatea Tehnică, Dico&Ţigănaş, dar şi biroul de Proiectare Bogart s-au „abonat” pentru cele mai importante etape ale construcţiei stadionului. Dacă pentru studiul de fezabilitate, respectivele companii au primit doar 1,4 milioane lei, această etapă era doar pregătirea pentru adjudecarea marelui „pot”, costând aproape 30 de milioane de euro, din bani publici. Astfel, deşi pentru public au susţinut că stadionul va costa 45 de milioane, firmele au oferit doar 61% din valoarea pe care ei au prezentat-o la îndemâna tuturor. Deşi oficialii UTCN au anunţat, în primă instanţă, că stadionul „Ion Moina” va fi construit iniţial pentru suma de 30 de milioane de euro, a urmat o „campanie” în care au susţinut că valoarea construcţiilor s-ar ridica la 45 de milioane, cu 15 milioane de euro mai mult decât primele cifre înaintate.
Oameni “suspecţi” în acţionariat
Transilvania Construcţii îi are ca administratori pe Ioan Moga, Gabriel Timofte, Andrei Timofte, Mircea Timofte şi Melania Duma. Firma ACI Cluj este administrată de Ioan Aşchilean, Horia Ciorcilă, Dorel Goia, Gicu-Agenor Gânscă, Gigă Mereu şi Ioan Puşcaş. În cadrul Bogart Construct, se găsesc ca acţionari rectorul Universităţii Tehnice şi fiul său, inginerul Bogdan Petrina. Unul dintre acţionarii Grup4 Instalaţii este Gicu Agenor Gânscă, unul dintre cei mai bogaţi afacerişti clujeni. Gânscă s-a îmbogăţit în urma unui contract cu Sidex Galaţi, care a fost foarte avantajos pentru clujean. Gânscă deţine un procent de 40% şi din firma care deţine consorţiul, ACI Cluj, dar şi zece procente din ACI Bistriţa. De asemenea, el este acţionar majoritar la Trustul de Instalaţii, Montaj şi Construcţii (TIM), în cadrul căreia este partener cu alt afacerist intrat în cursa pentru construcţia stadionului, Ioan Aşchilean. Horia Ciorcilă este, şi el, pe lista celor mai importanţi afacerişti clujeni, fiind preşedintele consiliului de administraţie a Băncii Transilvania. Dorel Goia a început în domeniul afacerilor prin înfiinţarea companiei „Astral Telecom”, unul dintre cei mai mari operatori de cablu din România. Omul de afaceri clujean mai deţine şi acţiuni în societatea Tehnofrig Cluj, care produce instalaţii de răcire şi îmbuteliere industrială. Dorel Goia se numără şi printre fondatorii "Hermes" Bistriţa ori printre cei ai grupului "Maestro", firmă care se ocupă de producţia de mezeluri. Goia mai are şi aproximativ 30% din acţiunile producătorului de ţevi Teraplast.