Randamentele titlurilor de stat româneşti cu maturitatea de 5 ani a scăzut la 4,6%, iar cea a tilturilor de stat pe 10 ani până la 4,95%, ceea ce denotă o creştere a cererii de obligaţiuni emise de Guvernul României, respectiv o îmbunătăţire semnificativă a percepţiei investitorilor privind riscul pariului pe evoluţia economiei României, potrivit analiştilor de la BCR.
Randamentele obligaţiunilor se calculează ca raport între preţul titlurilor şi dobânda promisă de acestea. Prin urmare o scădere a randamentelor semnalează scăderea preţurilor, ca urmare a creşterii cererii, dacă dobânda este constantă. Or, dobânda promisă de titlurile de stat româneşti a fost şi ea în scădere.
Avem un nou acord cu FMI, deficitul bugetar este în parametrii propuşi, iar consolidarea fiscală continuă, aminteşte analistul de la BCR. „Totuşi, la nivelul companiilor, lucrurile nu stau la fel de bine: nu există o dinamică pozitivă a creditului corporatist, care să arate o revenire convingătoare şi nu există o scădere a arieratelor (mai ales a celor faţă de partenerii de afaceri). Acestea au ajuns la 6% din PIB”, constată Mihai Căruntu, şeful analiştilor de piaţă de capital de la BCR.
„Este drept, multe dintre statisticile şi reperele macroeconomice sunt favorabile României şi asta este primul lucru de care ţin seama investitorii, dar condiţiile din economia reală, în care se desfăşoară afacerile, nu sunt foarte prielnice”, observă Mihai Căruntu.
„Companiile nu fac credite şi nu angajează suficient de mulţi şomeri, ca să se simtă şi la nivelul lor semnele îmbunătăţirii de la nivel macro”, mai spune analistul de la BCR, care acuză faptul că „nu avem date concludente despre indicatorul cel mai relevant, poate, privind reluarea creşterii economice: evoluţia numărului de locuri de muncă. Aflăm care este rata şomajului, dar nu ştim cu exactitate în ce domenii cresc numărul de locuri de muncă, în consecinţa relansării activităţii”.
