Primăria a decis că sunt necesare: Strada Doina Cornea și Piața Ion Rațiu

Ce rămâne după moartea unor oameni care au dat sens existenței și istoriei unui popor? Amintirea? Elogiile? Comemorările? Cărțile? Cel mai important ar fi faptul că acești oameni pot să inspire, pot să dăruiască un gram din pasiunea, energia, harul și cultura lor și celorlalți care se apleacă asupra acestor personalități. Primăria municipiului București a înțeles diferit lucrurile și a luat decizia prin Consiliul Local să denumească o piață respectiv o stradă după numele a două personalități contemporane: Doina Cornea și Ion Rațiu.

O parte din Bulevardul Vasile Milea, de la intersecţia cu Splaiul Independenţei până la cea cu Bulevardul Iuliu Maniu, va purta numele de Doina Cornea, conform unei Hotărâri adoptate în şedinţa de miercuri a Consiliului General al Municipiului București, cu 33 de voturi ‘pentru’, 9 ‘împotrivă’ şi 12 abţineri, potrivit G4 Media, urmând ca porțiunea acestei artere de la intersecţia cu Bulevardul Iuliu Maniu până la cea cu Bulevardul Drumul Taberei să se numească General Paul Teodorescu.

„La 31 de ani de la eliberarea de comunism, societatea românească are nevoie mai mult decât oricând de o clarificare a locului şi rolului actorilor implicaţi în Revoluţia din 1989. Însă contribuţia fiecăruia dintre aceştia la succesul Revoluţiei din Decembrie 1989 şi, mai ales, la încercarea de înăbuşire a acesteia trebuie clarificată de istorici şi, după caz, de justiţie. Până la elucidarea tuturor acestor aspecte, cetăţenii Municipiului Bucureşti au dreptul ca un bulevard important din Capitală să nu poarte numele unui personaj controversat, ultimul ministru comunist al apărării, cel care a ordonat reprimarea manifestanţilor din Municipiul Timişoara în 17 decembrie 1989 şi a celor din Municipiul Bucureşti în 21 decembrie 1989”, se arată în referatul de aprobare.

Consilierul municipal Cătălin Deaconescu (PNL), iniţiator al proiectului, apreciază că acordarea denumirii de Bulevardul Doina Cornea reprezintă o reparaţie morală pentru cei care s-au opus regimului comunist şi au avut de suferit pentru această atitudine. Se mai arată că segmentul propus să poarte denumirea de Bulevardul Paul Teodorescu trece prin faţa sediului Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul”, unitate emblematică a Armatei Române, şi se termină în faţa Statului Major al Forţelor Terestre.

„Generalul Paul Teodorescu, absolvent al Şcolii Speciale Militare de la Saint-Cyr, a ocupat între anii 1935 şi 1940 funcţii importante în stat, precum cele de comandant al Academiei Militare, subsecretar de stat, secretar de stat sau ministru al Aerului şi Marinei. După 1945, regimul comunist l-a deposedat de bunurile sale şi l-a obligat la zece ani de muncă silnică la Canal”, menţionează documentul citat.

Totodată, CGMB a adoptat în aceeași ședință, cu 34 de voturi ‘pentru’, 8 ‘împotrivă’ şi 10 abţineri, o altă Hotărâre prin care spaţiul situat la intersecţia străzilor Ion Brezoianu, George Vraca şi Matei Millo va purta denumirea de Piaţa Ion Raţiu.

În referatul de aprobare, semnat de consilierul municipal Răzvan Socolovici (PNL), citat de Digi 24, se arată că Ion Raţiu s-a născut pe 6 iunie 1917 la Turda, a urmat şcoala la Turda şi Cluj, în 1938 a obţinut o diplomă în Drept la Universitatea Babeş-Bolyai, iar în 1943 o diplomă în Economie la Universitatea Cambridge.

A plecat din ţară în anul 1940, pentru că fusese numit funcţionar în cadrul Legaţiei României la Londra, însă, în acelaşi an, după instaurarea regimului condus de Ion Antonescu în alianţă cu legionarii, şi-a dat demisia şi a participat la constituirea unui Comitet Naţional Român, care milita pentru revenirea României în alianţă cu democraţiile occidentale.

A fost jurnalist BBC, fondator al unor publicaţii precum „Free Romanian Press” sau „Românul Liber”, precum şi membru al organizaţiei Amnesty International. Cu aprobarea Regelui Mihai I, în 1984 a fondat Uniunea Mondială a Românilor Liberi.

„Ion Raţiu era printre puţinii care aveau energia şi resursele materiale pentru a străbate globul pământesc pentru a vorbi despre românii supuşi unui brutal regim de teroare. A contribuit la schimbarea atitudinii cancelariilor occidentale faţă de dictatorul Nicolae Ceauşescu. (…) A participat activ la reconstrucţia PNŢCD şi a devenit deputat. A candidat pentru funcţia de Preşedinte al României în 1990”, se menționează în referatul evocat.

Sursa: juridice.ro

Citește și: Omul resetat. Andrei Marga