Pe cât de absurd pare, pe atât este de adevărat. Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pe perioada 2014-2020 se pune în discuţie spre adoptare doar în această săptămână, la aproape un an de când oficial trebuia adoptată de Consiliul Local al oraşului.
Consilierii locali ai Cluj-Napoca încep şedinţa extraordinară din această săptămână cu un prim punct important şi întârziat. Astfel, acestora li se cere să adopte sau să refuze/amâne, Strategia de dezvoltare ce ar fi început cu un an în urmă, adică în 2014.
Motivaţia inevitabilului
Pentru a-i convinge pe aleşii locali să adopte această strategie, se invocă motivaţia inevitabilului cu privire la evoluţia oraşului.
„Municipiul Cluj-Napoca intră inevitabil într-o fază nouă de dezvoltare. În perioada 2007-2013 oraşul a trecut printr-o etapă necesară în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de bază şi a profilului de oraş cu potenţial în sfera serviciilor publice şi private.
Profilul strategic al oraşului definit în 2007 identifică un număr semnificativ de caracteristici pozitive (potenţial în domeniul învăţământului universitar, economiei locale, serviciilor medicale, capacităţii administrative, turismului, capacităţilor asociative, inovării şi creativităţii, multiculturalismului) şi negative (constrângeri datorate poziţionării geografice, insuficienta coordonare între actorii relevanţi ai comunităţii, migraţia forţei de muncă, dificultăţi legate de gestionarea eficientă a resurselor locale, accesul limitat la informaţie şi servicii de calitate, slaba reprezentare şi promovare a intereselor oraşului la nivel naţional şi internaţional, slaba valorizare a potenţialului multicultural)”, se preciza în referatul de adoptare.
S-au împotrivit atunci, se împotrivesc şi acum
Supus la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, pentru a fi aprobat de către aleşii locali, cei de la PSD Cluj s-au opus şi au cerut pe loc amânarea acestuia din cauza unor proceduri incorecte şi netransparente. Astfel că, poziţia social democraţilor clujeni va fi şi de această dată identică cu cea din 2014. Consilierul local PSD, Gabriel Oniga a exprimat intenţia sa de vot argumentând-o.
„Mi se pare ciudat cum apare exact în dreptul primului punct pe ordinea de zi, această temă. Mai ales că vorbim de adoptarea unui proiect de acest gen, atâta timp cât nu au existat dezbateri. Aici mă refer la dezbateri la care să fim invitaţi şi noi consilierii locali. Formaţiunea politică PSD din Consiliul Local a cerut amânarea acesteia şi în decembrie anul trecut din acelaşi motiv din care o voi cere şi acum: nu s-au făcut dezbateri pe această temă. Îmi amintesc că atunci primarul a fost de acord, cu propunerea noastră pentru că nu respectaseră nici perioada de a o publica la timp pe site-ul oficial. Este stilul de funcţionare a primăriei Cluj-Napoca. Ar fi păcat să treacă acest proiect doar pentru că PNL are majoritate, iar mai apoi restul să plătim pentru erorile comise şi adoptate. De asta s-au inventat dezbaterile, pentru a lămuri ce conţine acel proiect”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Gabriel Oniga.
Totodată nu este de neglijat faptul că PNL, formaţiunea din care face parte şi primarul Emil Boc, are majoritate în Consiliul Local, iar această Strategie poate fi adoptată în ciuda faptului că alte partide politice s-ar opune.
100 de pagini de tactici pentru evoluţie
În 16 iunie 2014 edilul a anunţat publicarea Strategiei pe pagina web dedicată special pentru acest proiect. Mai apoi în perioada 10 iunie – 10 iulie 2014 Strategia era în consultare publică. Ulterior, în 17 decembrie s-a organizat o dezbatere în Sala de Sticla a Primăriei, urmând o nouă perioadă de consultare între 29 decembrie şi 12 ianuarie.
Ultima dezbatere a avut loc în 2 martie 2015, explică Ziar de Cluj. Apoi în 16 martie s-a publicat minuta dezbaterii şi abia după 5 luni a fost avizată varianta finală a proiectului, în luna august. Ce au făcut funcţionarii Primăriei în aceste luni cu un document ce era finalizat din aprilie 2014?, întreabă publicaţia online Ziar de Cluj. Au scris un cuprins si un rezumat.
Varianta finală a proiectului de hotărâre prin care se va adopta Strategia la care au muncit voluntar sute de experţi clujeni a fost avizată în 11 august 2015 şi poartă semnătura Ştefaniei Ferencz, directorul general al Direcţiei de comunicare, dezvoltare locală şi management de proiecte.
Proiectul de dezvoltare strategică a municipiului Cluj-Napoca cuprinde documentul de peste 1.000 de pagini, planul pe care va trebui să se bazeze administraţia locală în ceea ce priveşte finanţările din fonduri europene în perioada 2014-2020.
Ce se vroia în 2014
Emil Boc a prezentat în 2014, planurile de dezvoltare a oraşului Cluj-Napoca. Cartierul Lomb, situat în apropierea comunei Baciu, are în dezvoltare două proiecte ale municipalităţii: Centrul de Dezvoltare a Afacerilor T.E.A.M. şi C.R.E.I.C. – Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative. Cu toate acestea, el nu are drum către cele două proiecte şi se plânge de fondurile de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice(MDRAP), condus de Liviu Dragnea. În schimb, în timp ce alţi edili erau la minister pentru fonduri, precum Lucia Suciu din Chinteni- susţinută de ministrul Aurelia Cristea, Emil Boc se plimba prin judeţul Satu Mare ca să susţină PMP.
Compania Impact trebuia să construiască în cartierul Lomb un cartier de locuinţe, dar se află de doi ani într-un litigiu(vezi portal.just.ro) în urma acestei investiţii eşuate. Gazeta de Cluj v-a relatat foiletoane despre relaţiile societăţii Impact Developer cu Primăria Cluj-Napoca şi nu numai.
“Lomb este zona în care se va extinde şi dezvolta Clujul. Vorbim despre 100.000 de locuitori, cu peste 20.000 de locuri de muncă în marele proiect Cluj Innovation City. Faptul că acest proiect nu este doar pe hârtie, ci şi o realitate, o demonstrează cele două proiecte aflate acum în derulare în această zonă: Centrul de Dezvoltare a Afacerilor T.E.A.M. şi C.R.E.I.C. – Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative. Acestea reprezintă primele investiţii care vor sta la baza viitorului Cluj Innovation City”, a punctat atunci, Boc pe Facebook.
