Strategia de dezvoltare teritorială a județului Cluj, între basm și realitate

 Strategia de dezvoltare teritorială a județului Cluj, cu termen până în 2030, a fost anunțată cu surle și trâmbițe de către Alin Tișe, șeful Consiliului Județean Cluj. Noua strategie ar trebui să vină la pachet cu numeroase beneficii pentru toți clujenii, în condițiile în care implică proiecte importante, cum ar fi conectarea Clujului la coridoarele majore de transport și „revoluționarea” administrației publice. 

Text: Asemenea lui Emil Boc, șeful de CJ Cluj a anunțat că până în 2050, județul va avea cel mai ridicat nivel al calității vieții din România, cu infrastructură funcțională și conectată la cerințele comunitare din regiune. Un alt obiectiv important este transformarea județului într-un fel de „Clujul are talent”, mai exact se caută inițiative și proiecte prin care să rețină oamenii talentați din diferite domenii în județ. Să nu uităm nici de Cluj-Napoca, orașul de cinci stele care ar urma să-și facă un upgrade și să ajungă la 6 stele, potrivit strategiei despre care am pomenit mai sus. 

Înțelegem că ideile care sună bine pe hârtie, în majoritatea cazurilor, întâmpină dificultăți atunci când trebuie puse în practică. Proiectele pot întâmpina obstacole legate de finanțare, implementare, coordonare sau schimbări neprevăzute. De la amânări până la infinit sau lucru făcut „merge și așa.”  De asemenea, în strategia despre care am vorbit, o secțiunea face referire la traficul și problemele cauzate de acesta. Nu are rost să ne ascundem după deget că această problemă nu are rezolvare, iar dacă orașul Cluj-Napoca se dezvoltă cum scrie pe hârtie, atunci până în 2030 vom trece toți pe triciclete și mersul pe jos deoarece traficul va înghiți orașul definitiv. 

Miliarde grele pentru viziunea privind dezvoltarea pe termen lung al județului Cluj 

BOX 

Strategia de dezvoltare teritorială a Județului Cluj până în 2030 curpinde șase obiective strategice majore care contribuie la realizarea unor obiective de investiții publice necesare dezvoltării sustenabile și competitive a teritoriului:

• Asigurarea unei creșteri economice inteligente, bazate pe inovație și antrenprenoriat, pentru atingere unui PIB/locuitor comparabil cu media UE;
• Reducerea poluării astfel încât să nu se mai înregistreze depășiri ale pragurilor maxime admise;
• Conectarea Clujului la coridoarele majore de transport și piețele globale, în vederea asigurării accesului direct, în maxim 3 ore, la orice stat din U.E.;
• Creșterea accesului populației la infrastructură și servicii în vederea scăderii ponderii populației din zonele marginalizate până la maxim 1%;
• Consolidarea rolului Zonei Metropolitane Cluj-Napoca și a celorlalte două zone urbane funcționale din jurul municipiilor Dej-Gherla și Turda-Câmpia Turzii, în vederea atingerii unui grad de urbanizare de 80%;
• Eficientizarea activității administrației publice locale, astfel încât aceasta să atragă finanțări europene de minim 3 miliarde de euro în perioada 2021-2030.
• Județul Cluj este primul din țară care beneficiază de sprijinul acordat de Banca Mondială, în cadrul unui proiect de asistență tehnică, pentru elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județului Cluj.

Județul Cluj, un viitor plin de surprize și provocări în fața sa!

În 2050, an în care nici Emil Boc nu va mai fi la Primărie și nici Alin Tișe la CJ Cluj, județul, după cum scrie, ar trebui să devină locul unde câinii vor umbla cu covrigii în coadă. 

„Județul Cluj va fi în anul 2050 regiunea din România cu cel mai ridicat nivel al calității vieții, precum și cea mai atractivă destinație pentru talente, antreprenori și investitori din teritoriul delimitat de principalele capitale central și sud-est-europene: Budapesta, Belgrad, Sofia, București și Kiev. Cu o economie inteligentă, bazată pe un ecosistem care excelează prin învățare, colaborare și deschidere, spiritul său cosmopolit și grija pentru bunăstarea fiecărui clujean, județul va crește în armonie cu mediul înconjurător și încurajând spiritul civic”, se arată în strategie. 

Multitudinea de scenarii descrise în acea strategie este de admirat, dar vorbe mereu au fost, mai puține fapte. Aceste idei fantastice vor întâmpina, cu siguranță, obstacole majore în implementare. Chiar dacă unele proiecte merită lăudate, la o mai atentă privire, acestea au devenit o povară pentru dezvoltare. Raportul despre care tot vorbim prezintă și o perspectivă asupra potențialului neexploatat al județului Cluj și planurile de zile mari pentru acele locuri. 

Să sperăm că nu vor fi construite blocuri cu etaje. Dacă tot am vorbit de trafic și de modul în care Cluj-Napoca va trece la stadiul de la un oraș de cinci stele la unul de șase cu all inclusive, printre scenariile descoperite, în timp ce am frunzărit strategia revoluțională, se află unul privind acțiunile instituțiilor competente să facă ceva privind managementul deșeurilor din tot județul. 

Dintre obiectivele care m-au făcut să râd cu lacrimi sunt cele privind dezvoltarea pe termen lung al județului Cluj. Primul element care m-a făcut să zâmbesc este faptul că din Cluj-Napoca, oricine va avea acces în maxim 3 ore la toate statele membre ale Uniunii Europene. Trebuie, totuși, să amintim, că în momentul de față, din Florești și până în Cluj-Napoca se face aproape o oră, fie 45 de minute, și nu sunt sute de kilometri. Bară la bară, una lângă alta, zi de zi, traficul din zona Florești spre orașul viitor de șase stele, va continua să fie un simbol al ineficienței administrațiilor publice.

Noul plan strategic de dezvoltare a județului Cluj reprezintă, fără îndoială, o inițiativă bună și necesară pentru a propulsa regiunea într-o eră de progres și prosperitate. Cu toate acestea, există îngrijorări cu privire la implementarea acestui plan și impactul pe care principiul romanesc („merge și așa”) ar putea să-l aibă asupra proiectelor viitoare. Dacă liderii noștri vor gestiona corect toate proiectele, minuni se pot întâmpla. Dacă nu, „merge și așa.”