Imobiliarul Vasile Salanță, zis Moșu Pic, care construiește un bloc în zona Plopilor s-a apucat de îngrădit Canalul Morii, un braț al râului Someșul Mic care traversează Municipiul Cluj Napoca.

”Un investitor privat, care a făcut blocul de lângă Parcul Rozelor, a pus gard la Canalul Morii pentru a nu pătrunde „intrușii”. Care e problema, veți spune? E teren privat, poate să facă ce vrea. Nu e chiar așa. Primăria condusă de primarul Emil Boc greșește că una zice și alta face. Ce putea să facă Primăria? Mai jos câteva argumente pentru a constata lipsa de profesionalism și de grijă pentru spațiu public, care depășește acest caz punctual:

1. când municipalitatea dă autorizația de construire, să fie fără gard, pentru a nu forma bloc(uri) ca gated communities, practică ce e condamnată de urbaniști.

Dacă gardul nu este autorizat de Primărie, atunci să fie dat jos. La podul refăcut peste Canalul Morii de investitorul privat s-au mai pus garduri ieftine, ceea ce vine în contradicție cu un studiu de fezabilitate (SF) plătit din bani publici.

2. practica de a pune garduri la râu și afluenți vine în contradicție cu retorica primăriei de a deschide orașul spre apă.

3. există deja un SF plătit de primărie pentru zona învecinată, ce-i drept, în care gardurile și garajele dispar, cu scopul de redescoperi Canalul Morii în dreptul Parcului Rozelor și a dubla suprafața parcului. Logic e ca investițiile învecinate să se coreleze, mai ales că propuneri de alee de-a lungul Canalului Morii, prin îndepărtarea garajelor și a gardurilor facem de ani de zile cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S. Noi am militat până acum cu succes pentru îndepărtarea porții care bloca accesul în Parcul Rozelor, pentru îndepărtarea gardului dintre Canalul Morii dinspre parc și la o ediție de Someș Delivery pentru îndepărtarea gardurilor de sârmă ghimpată de la grădinile părăsite chiar de lângă canal.

4. în ciuda faptului că există două proiecte câștigătoare de bugetare participativă de amenajare a întregului parcurs a Canalului Morii și de amenajare a tuturor afluenților Clujului, nu există niciun plan în acest sens. Există investiiții planificate, dar pe câteva bucăți, nu există un Master Plan pentru întreg canalul ca să îl parcurgi între cartiere, pe cât posibil, sau pentru afluenți.

5. Măiestria unei administrații publice e să intervină nu doar pe proprietatea ei, ci să negocieze cu alți proprietari publici și privați ca să se poată crea astfel de promenade la apă. Când nu negociezi să preiei în administrare sau proprietate, reglementezi astfel încât privatul face promenadă la râu. Ce dovedește exemplul de lângă Parcul Rozelor arată că Primăria nu are capacitate de reglementare sau negociere. Asta veți vedea și în alte părți, la noul hotel de lângă fostul ștrand municipal, unde nu s-a gândit promenadă la canal, la The Office, unde e gard la Canalul Morii iar imensa clădire de birouri nu comunică eficient cu apa, în Mărăști pe Henri Barbusse, unde noile ansambluri au și două-trei rânduri de garduri la canal și în multe alte locații, dacă aveți răbdarea să parcurgeți canalul.

Foto: Dan-Mircea Uza, preluată de pe Clujul Civic, situația ar merita mai multe dezbateri!#soscanalulmorii

În poză, se vede un pod improvizat peste canal. Hai să refacem acel pod, să construim conexiuni între noi, nu garduri. Asta e și viziunea lui Iuliu Hațieganu care în planurile sale de parc avea podețe și poduri la Someș și Canalul Morii, nu garduri.Postare preluată de pe pagina Someșul nostru care e o pagină de campanie axată pe râu și afluenți. Vă invit să dați un like și follow paginii”, arată o postare pe Facebook făcută de fostul deputat clujean Adrian Dohotaru.

În 2019, clujenii se declarau revoltați anul trecut pentru că Primăria Cluj Napoca autorizase pentru firma suceveană General Construct un bloc cu 10 etaje într-o zonă verde ”îngrădită” de două parcuri: Parcul Rozelor și Parcul Iuliu Hațieganu. Nimeni nu înțelegea cum, o firmă din Suceava, care vine cu un proiect de blocuri cu patru etaje, primește aprobarea pentru a construi un bloc cu 10 etaje?! La data respectivă, primarul Emil Boc declara că totul este perfect legal și că cei responsabili de autorizarea acestui proiect sunt urbaniștii din cadrul Primăriei Cluj Napoca. Ulterior, proiectul a fost preluat de SC someșul Cald Producție SRL, o firmă de-a lui Vasile Salanță.

Actualul PUG prevede că în zona respectivă se pot construi doar clădiri cu maxim 3 etaje, însă sucevenii de la General Construct au obținut avizele prin intermediul unor derogări girate de Serviciul de Urbanism din cadrul administrației locale.

Vasile Salanță este partener de afaceri cu Teodor Pop Puscaș, fostul chestor de poliție, sau cu șeful Ocolului Silvic Cluj, Adrian Apostoaie. De altfel, capitalul financiar de care dispune Vasile Salanță provine din afaceri cu lemn făcute în zona Gilău – Someșul Rece.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here