Suntem săraci, dar aruncăm 5 milioane de tone de mâncare

Un senator a depus un proiect de lege care prevede interzicerea tuturor agenţilor economici care desfăşoară activităţi de comerţ cu produse alimentare aruncarea acestora la expirarea termenului de folosinţă, pentru a combate risipa alimentară. Acesta dorește astfel să încurajeze încheierea de acorduri cu ONG-uri care să folosească hrana în scop umanitar, pentru că ultimele statistici arată că România aruncă la gunoi milioane de tone de mâncare anual, deși mii de copii sunt afectați de malnutriție acută.

Proiectul legislativ privind diminuarea risipei alimentare a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților și înaintat către Senat pe 22 iunie. Inițiatorii acestui proiect promovat de senatorul UNPR Marian Vasiliev sunt, printre alții, clujenii Adrian Oros, Radu Zlati și Mate Andras Levente, și bistrițeanul Nechita-Stelian Dolha.

Actul normativ prevede obligația ca agenţii economici care operează în spaţii comerciale cu suprafețe de peste 400 metri pătraţi, cu destinaţia de vânzare de produse alimentare, vor încheia un contract cu o organizaţie umanitară, înregistrată legal sau o asociaţie pentru protecţia animalelor, în vederea donării produselor aflate aproape de data expirării, într-un termen rezonabil astfel încât acestea să poată fi utilizate. Nerespectarea acestor prevederi se sancţionează cu amendă de 15.000 lei.

Donarea de alimente, o parte din soluție 

Iniţiatorul spune, în expunerea de motive, că, potrivit rapoartelor UE, România risipeşte anual 5 milioane de tone de alimente. Pentru reducerea acestui fenomen, este nevoie de mobilizarea întregii societăţi prin conştientizare, prevenţie şi educaţie şi prin norme legislative.

Risipa se manifestă atât în cadrul gospodăriilor individuale, în restaurante cât şi în marile magazine cu profil alimentar. De multe ori, o politică restrictivă a lanţurilor comerciale duce la imposibilitatea producătorilor de a vinde marfa, deci la risipă, mai scrie în propunere.

Pe lângă o campanie susţinută de prevenţie şi educaţie, statul trebuie să intervină şi în reglementarea mai eficientă între producători şi comercianţi în legislaţia fiscală. Încurajarea donării de alimente, prin legislaţie, de către magazinele alimentare este una dintre metodele care pot diminua acest fenomen, a motivat senatorul UNPR iniţiativele legislative.

Cât se pierde de fapt

Un raport al Organizației pentru Mâncare și Agricultură din cadrul Națiunilor Unite, referitor la pierderile de mâncare la nivel global arată că o treime din hrana produsă la nivel global este risipită, însumând aproximativ 1.3 miliarde de tone pe an, din care 222 de milioane de tone) din țările dezvoltate economic, acesta fiind apropiat de întreaga producție netă de mâncare necesară a țărilor africane de la sud de Sahara, aproximativ 230 de milioane de tone. Din acest punct de vedere se observă două mari tendințe, țările dezvoltate înregistrând pierderile cele mai semnificative în faza de consum, iar la polul opus, țările slab dezvoltate și în curs de dezvoltare întâmpină dificultăți la etapa de prelucrare și depozitare, adesea lipsind condițiile necesare unei păstrări optime.

Și Raportul  pentru Mâncare și Agricultură din cadrul Națiunilor Unite estimează că în România sunt aruncate la gunoi milioane de tone de mâncare.

Alte statistici îngrijorătoare spun că valoarea risipei alimentare este estimată la cca 750 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă de șase ori suma cheltuită pe ajutorul acordat la nivel mondial pentru dezvoltare, iar risipa alimentară generează de două ori mai multă încălzire globală decât tot traficul aerian la nivel mondial.

România lucrează de doi ani la un ”plan strategic”

La iniţiativa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului şi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în semestrul I 2013, s-a format un grup de lucru format din peste 20 de autorităţi, instituţii şi organizaţii naţionale care a elaborat un Plan de măsuri strategice care include diferite direcții de intervenție. Prima dintre acestea ar fi revizuirea legislaţiei naţionale şi prevederea unor măsuri de control pentru a nu mai permite risipa de alimente.

Specialiști mai doresc luarea unor măsuri de conştientizare a consumatorilor prin campanii de informare şi realizarea unui ghid de consum a alimentelor care să fie distribuit în şcoli, instituţii şi autorităţi publice, organizaţii care îşi asumă responsabilitatea socială şi implicaţiile economice ale risipei alimentare și alte astfel de acțiuni.

Ministerul mai vrea un studiu privind evaluarea şi dimensionarea fenomenului risipei alimentare pe întregul lanţ agroalimentar la nivel naţional și stabilire unor obiective strategice pe termen scurt, mediu şi lung pentru reducerea risipei alimentare, pe sectoare şi domenii, pe întregul lanţ alimentar: producţie vegetală, producţie animală, depozitare, transport, distribuţie şi comercializare, servicii de alimentaţie publică şi consumatori.

Copiii din Cluj merg la culcare flămânzi

Un studiu făcut de World Vision arată că o mare parte dintre copiii din judeţul Cluj aproape că nu au ce mânca din cauza sărăciei în care trăiesc. În comunităţile rurale din judeţele Cluj şi Vaslui se înregistrează procente importante de copii cu vârste până în 5 ani afectaţi de malnutriţie acută. Studiul „Bunăstarea copiilor din mediul rural” arată că mai puţin de o treime dintre familiile cu copii sub cinci ani (28%) reuşesc să le asigure trei mese pe zi, suplimentate de gustări.

Indicatorii privind malnutriţia acută semnalează zone de alertă pentru judeţele Cluj şi Vaslui, iar cei pentru malnutriţie cronică poziţionează judeţul Vaslui cu o depăşire de 34,1% a nivelului care presupune intervenţie, în conformitate cu recomandările UNICEF. „Autorităţile locale intervievate apreciază că numai sărăcia îi determină pe unii părinţi să îşi priveze copiii de la o alimentaţie corespunzătoare necesară dezvoltării lor. Ei afirmă că, în limita fondurilor disponibile, încearcă să sprijine cele mai sărace familii din comunitate cu alimente de bază, dar subliniază că sunt şi familii în care nici unul din membrii adulţi ai familiei nu vor să muncească pentru a-şi acoperi necesarul de hrană pentru copii. (…) Dincolo de cazurile dramatice, prezentate în mass-media, cercetarea a constatat că există deficite importante staturo-ponderale şi staturale în rândul copiilor cu vârste sub cinci ani, care indică malnutriţie acută, în două judeţe (Cluj şi Vaslui), respectiv malnutriţie cronică în judeţul Vaslui şi care necesită intervenţie imediată”, se arată în studiu.