Corespondentul AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Intrarea Partidului Social-Democrat (SPD) într-un guvern de coaliţie în Germania ar putea favoriza un acord asupra unei foi de parcurs clare privind la aderarea României şi Bulgariei la zona de liberă circulaţie, care să includă sprijin pentru integrarea romilor atât în România, cât şi în unele oraşe din Germania, a declarat luni liderul grupului S&D din Parlamentul European, Hannes Swoboda, într-un interviu pentru AGERPRES.
Cum vede şansele de luare a unei decizii în chestiunea extinderii Schengen până la finalul lui 2013 şi ce crede că ar putea influenţa acest lucru, dar şi ce priorităţi susţine eurodeputatul austriac că ar trebui să aibă SPD în eventualitatea unei intrări la guvernare sunt alte întrebări la care Hannes Swoboda a răspuns în cadrul interviului.
AGERPRES: Domnule Swoboda, aţi afirmat în această dimineaţă într-un comunicat de presă că numai o mare coaliţie poate asigura acum stabilitate în Germania. Dar unele voci susţin că un astfel de scenariu ar putea eroda popularitatea SPD în bazinul său electoral, în acelaşi mod în care s-a întâmplat în 2009. Luând în considerare faptul că CDU-CSU au nevoie de doar câteva locuri pentru a obţine majoritatea, credeţi că SPD poate avea o poziţie puternică în guvern şi în acelaşi timp să-şi păstreze şi votanţii?
Hannes Swoboda: Nu este uşor pentru niciun partid să fie numărul doi într-o coaliţie. După cum aţi văzut, această formaţiune a fost în opoziţie şi nu a putut câştiga suficientă putere şi tărie pentru a ieşi din opoziţie şi a forma guvernul. Da, este o problemă, dar nu cred că este imposibil. Bineînţeles, ţine de partid să ia o decizie. Ceea ce am spus este valabil pentru Europa. Ar fi bine să avem o influenţă social-democrată în guvernul german, pentru că guvernul german este un guvern puternic, iar poziţia doamnei Merkel este acum întărită. Dar cred că nu avem nevoie de o continuare a ceea ce avem, ci de o alternativă.
AGERPRES: Care credeţi că ar trebui să fie priorităţile SPD dacă va decide să se alăture unei coaliţii de guvernare în ceea ce priveşte Uniunea Europeană? Cât de importantă ar fi, printre acestea, sprijinul Angelei Merkel pentru candidatura lui Martin Schulz la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene?
Hannes Swoboda: Bineînţeles, acesta este un punct, dar în principal este vorba de a da UE o dimensiune socială, ceea ce este valabil nu numai pentru UE, ci şi pentru Germania. Dacă ne uităm la Germania, vom vedea că au problema muncitorilor cu normă parţială, de pildă, sau situaţia specială a slujbelor prost plătite. Dar cred că chestiunile sociale sunt aceleaşi pentru Germania şi pentru întreaga UE. Nu mă aştept ca Germania să renunţe la politica sa privind responsabilitatea fiscală, şi nici nu ar trebui să renunţe, ci să-i adauge o dimensiune socială. Asta cred că este cea mai mare prioritate pe care ar trebui să o aibă SPD şi este un lucru pe care poate fi construit o coaliţie.
AGERPRES: Credeţi că prezenţa social-democraţilor într-un guvern de coaliţie german ar favoriza aderarea la Schengen a României şi Bulgariei, luând în considerare faptul că ambele ţări au guverne în care socialiştii au rolul determinant? Este un lucru ştiut că Germania a fost prima ţară a UE, în martie acest an, care a anunţat public că se va opune unui eventual vot privind extinderea zonei Schengen în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI).
Hannes Swoboda: Cred că dacă SPD ar veni în guvern s-ar putea ajunge la un acord privind o foaie de parcurs clară între UE şi România, care să includă sprijin pentru integrarea romilor în România dar şi în unele oraşe din Germania, ca Duisburg. Nu cred că va exista o schimbare totală de politică, dar ar putea fi găsită o politică mai rezonabilă şi mai bine fondată în a ajuta România să integreze romii şi să reducă migraţia.
AGERPRES: Premierul român Victor Ponta a declarat astăzi, după o întâlnire cu premierul finlandez, Jyrki Katainen, că o decizie privind aderarea României la Schengen, cu frontierele aeriene într-o primă etapă, ar putea fi luată înainte de sfârşitul acestui an. Credeţi că este posibilă o decizie în acest sens, având în vedere calendarul foarte strâns din decembrie, care include evenimente relevante precum reuniunea Consiliului JAI, prezentarea raportului CE din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi summitul Consiliului European?
Hannes Swoboda: Este posibil să se ia o decizie, aş vrea să se ia o decizie, dar rămâne întrebarea când ar începe implementarea ei. Cred însă că trebuie să încercăm totul pentru a avea o decizie deja din acest an. Acest lucru depinde însă de momentul în care un guvern va putea fi format în Germania, pentru că dacă perioada se va prelungi ar putea fi un obstacol.
AGERPRES: Deci credeţi că prelungirea perioadei în care se formează guvernul în Germania ar putea afecta procesul de luare a unei decizii privind aderarea României la Schengen?
Hannes Swoboda: Dacă formarea guvernului va dura mult timp, acest proces ar putea fi întârziat. Dar dacă se poate forma un guvern, să spunem, până la finalul lui octombrie, atunci este posibil să se ajungă la o decizie în decembrie.
AGERPRES: Care este opinia dumneavoastră în privinţa posibilităţii, discutată în ultima vreme, deşi nu la nivel oficial, ca MCV pentru România şi Bulgaria să fie inclus în viitorul mecanism pentru protejarea valorilor fundamentale ale UE? Credeţi că o astfel de variantă ar trebui să reprezinte o opţiune?
Hannes Swoboda: Este o opţiune, este un lucru care poate fi făcut. Nu vă pot da acum un răspuns definitiv, va trebui să mă gândesc la asta cu atenţie. Dar, cu siguranţă, ar putea fi o opţiune.
AGERPRES: Credeţi că ar fi mai normal ca România şi Bulgaria să fie monitorizate în cadrul unui mecanism comun pentru toate statele UE şi nu în cadrul unui mecanism care a fost instituit doar pentru ele?
Hannes Swoboda: Este absolut adevărat. Şi, da, cred că ar putea fi o cale de ieşire din această contradicţie. AGERPRES
