Ţeapa Caritasul unguresc se întoarce

TIMEA PRIGOANA este acum la Bacau
Oameni buni femeia asta a lucrat si la Cluj si la Timisoara , iar acum isi contina minciunile la Bacau la Neptunus Fondation.Am facut contract cu ea la Timisoara.E teapa!!!!! Vedeti cand semnati contractul va minte
Attila il cheama pe seful lor mare !!!! Inchiriaza spatiile dupa care nu mai plateste Cum a facut si la Timisoara la toate sediile
Teapa teapa nu mai faceti contract cu ei

de Simona

„Discutiile au rost si sunt binevenite daca au in vedere acest aspect. Una e chetiunea clauzelor abuzive- si acolo sunt cazuri speciale, in care un client sau un grup de clienti au fost indusi in eroare- dar a vorbi in general de o conversie la alt nivel decat cursul momentului …acolo e vorba de un contract incheiat intre doua parti in constienta totala. Si cel care a dat creditul si cel care l-a luat, cred eu ca au fost in stare de constienta cand au semnat aceste documente. Numai eu am iesit chiar de la aceasta tribuna si am spus de nu stiu cate ori cat de riscante sunt creditele in valuta!”, a spus marti Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, intrebat de pozitia sa in legatura cu spinoasa problema a conversiei imprumuturilor din franci in lei la cursul actual sau la cel istoric. Reamintim ca recent, Tribunalul din Galati a dat prima sentinta irevocabila prin care se dispune convertirea in lei a creditului in franci elvetieni, la cursul de schimb de la data acordarii creditului, la care se adauga o majorare de 10%. Banca a transmis insa HotNews.ro ca este vorba de o eroare si ca in cadrul procesului nu s-a cerut convertirea valutei imprumutului, ci a fost unul clasic, pe clauze abuzive. Ulterior, a mai existat o discutie din care rezulta ca firma de avocatura NNDKP -care apara interesele unei banci- ar solicitat ea insasi conversia unui credit din franci elvetieni in lei la cursul din momentul acordarii imprumutului. Informatia s-a rostogolit pe Internet mai rapid ca un bulgare de zapada pe un versant inzapezit, ridicand semne de intrebare cu privire la strategia de bumerang a NNDKP. Surpriza a venit cand s-a confirmat oficial ca o asemenea cerere a fost intr-adevar facuta, insa lucrurile nu stau chiar asa cum pareau. Asculta mai jos interventia de marti a Guvernatorului BNR: Descarca fisierul audio in format MP3 „Conversia se poate face si in prezent, pe baza voluntara, la cursul din ziua deciziei conversiei. Asa se face si in Europa, nu se face la cursul istoric. Daca cineva doreste sa faca la curs istoric, trebuie sa stabileasca si cine acopera diferentele: daca se acopera de la buget, dintr-un fond de garantare, din depozitele clientilor- Doamne fereste!. Ce inseamna o banca? Banca inseamna un bilant care are pe o parte capital plus depozite iar pe partea cealalta are niste active-creditele. Daca valoarea creditului se micsoreaza inseamna ca trebuie sa tai de dincolo- din capital sau din depozitele clientilor, ca alta solutie nu ai. Bancile multiplica banii din depozitele pe care le au. Le-ai afectat depozitele, trebuie sa gaseasca o sursa de acoperire”, a mai spus Isarescu marti. Vezi mai jos interventia video a Guvernatorului BNR de marti: In acest moment in Parlament exista doua proiecte de legi care reglementeaza problema creditelor in valuta in favoarea consumatorilor. BNR, ca si bancile comerciale, nu vad cu ochi buni aceste initiative si nu le sprijina. Citeste si cum au rezolvat aceeasi problema state diferite. Cu mentiunea ca in Ungaria, problema creditelor in franci elvetieni risca sa puna pe butuci zeci de administratii locale care se indatorasera in moneda elvetiana. Citeste mai multe despre banca nationala • franci elvetieni • mugur isarescu [P] ––––––––––– Revolutia tehnologica are un pret Bazându-se pe studii de psihologie și neuroștiințe care arată cât de dependente sunt fericirea și satisfacția oamenilor de eforturile dificile pe care le fac în viața reală, Carr dezvăluie ceva ce suspectam deja: atenția dedicată ecranelor computerelor ne rupe de lume și ne creează o stare de nemulțumire. Transport GRATUIT pentru comenzi peste 95 de lei. Alte carti interesante la GiftBooks.ro! GiftBooks utilizeaza serviciile DPD Romania Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook. 2 Citeste pe Stirile ProTV VIDEO Rezerva de alimente a Romaniei in caz de calamitate este la pamant. Cum s-a golit depozitul de la Peris in ultimii 25 de ani Dupa rezerva de stat pentru medicamente, acum aflam ca si cea de alimente, in caz de calamitati, este la pamant. Afirmatia extrem de grava este facuta de reprezentantii patronatelor din domeniu, care sustin ca in acest moment depozitele sunt goale. „Discutiile au rost si sunt binevenite daca au in vedere acest aspect. Una e chetiunea clauzelor abuzive- si acolo sunt cazuri speciale, in care un client sau un grup de clienti au fost indusi in eroare- dar a vorbi in general de o conversie la alt nivel decat cursul momentului …acolo e vorba de un contract incheiat intre doua parti in constienta totala. Si cel care a dat creditul si cel care l-a luat, cred eu ca au fost in stare de constienta cand au semnat aceste documente. Numai eu am iesit chiar de la aceasta tribuna si am spus de nu stiu cate ori cat de riscante sunt creditele in valuta!”, a spus marti Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, intrebat de pozitia sa in legatura cu spinoasa problema a conversiei imprumuturilor din franci in lei la cursul actual sau la cel istoric. Reamintim ca recent, Tribunalul din Galati a dat prima sentinta irevocabila prin care se dispune convertirea in lei a creditului in franci elvetieni, la cursul de schimb de la data acordarii creditului, la care se adauga o majorare de 10%. Banca a transmis insa HotNews.ro ca este vorba de o eroare si ca in cadrul procesului nu s-a cerut convertirea valutei imprumutului, ci a fost unul clasic, pe clauze abuzive. Ulterior, a mai existat o discutie din care rezulta ca firma de avocatura NNDKP -care apara interesele unei banci- ar solicitat ea insasi conversia unui credit din franci elvetieni in lei la cursul din momentul acordarii imprumutului. Informatia s-a rostogolit pe Internet mai rapid ca un bulgare de zapada pe un versant inzapezit, ridicand semne de intrebare cu privire la strategia de bumerang a NNDKP. Surpriza a venit cand s-a confirmat oficial ca o asemenea cerere a fost intr-adevar facuta, insa lucrurile nu stau chiar asa cum pareau. Asculta mai jos interventia de marti a Guvernatorului BNR: Descarca fisierul audio in format MP3 „Conversia se poate face si in prezent, pe baza voluntara, la cursul din ziua deciziei conversiei. Asa se face si in Europa, nu se face la cursul istoric. Daca cineva doreste sa faca la curs istoric, trebuie sa stabileasca si cine acopera diferentele: daca se acopera de la buget, dintr-un fond de garantare, din depozitele clientilor- Doamne fereste!. Ce inseamna o banca? Banca inseamna un bilant care are pe o parte capital plus depozite iar pe partea cealalta are niste active-creditele. Daca valoarea creditului se micsoreaza inseamna ca trebuie sa tai de dincolo- din capital sau din depozitele clientilor, ca alta solutie nu ai. Bancile multiplica banii din depozitele pe care le au. Le-ai afectat depozitele, trebuie sa gaseasca o sursa de acoperire”, a mai spus Isarescu marti. Vezi mai jos interventia video a Guvernatorului BNR de marti: In acest moment in Parlament exista doua proiecte de legi care reglementeaza problema creditelor in valuta in favoarea consumatorilor. BNR, ca si bancile comerciale, nu vad cu ochi buni aceste initiative si nu le sprijina. Citeste si cum au rezolvat aceeasi problema state diferite. Cu mentiunea ca in Ungaria, problema creditelor in franci elvetieni risca sa puna pe butuci zeci de administratii locale care se indatorasera in moneda elvetiana. Citeste mai multe despre banca nationala • franci elvetieni • mugur isarescu [P] ––––––––––– Revolutia tehnologica are un pret Bazându-se pe studii de psihologie și neuroștiințe care arată cât de dependente sunt fericirea și satisfacția oamenilor de eforturile dificile pe care le fac în viața reală, Carr dezvăluie ceva ce suspectam deja: atenția dedicată ecranelor computerelor ne rupe de lume și ne creează o stare de nemulțumire. Transport GRATUIT pentru comenzi peste 95 de lei. Alte carti interesante la GiftBooks.ro! GiftBooks utilizeaza serviciile DPD Romania Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook. 2 Citeste pe Stirile ProTV VIDEO Rezerva de alimente a Romaniei in caz de calamitate este la pamant. Cum s-a golit depozitul de la Peris in ultimii 25 de ani Dupa rezerva de stat pentru medicamente, acum aflam ca si cea de alimente, in caz de calamitati, este la pamant. Afirmatia extrem de grava este facuta de reprezentantii patronatelor din domeniu, care sustin ca in acest moment depozitele sunt goale. „Discutiile au rost si sunt binevenite daca au in vedere acest aspect. Una e chetiunea clauzelor abuzive- si acolo sunt cazuri speciale, in care un client sau un grup de clienti au fost indusi in eroare- dar a vorbi in general de o conversie la alt nivel decat cursul momentului …acolo e vorba de un contract incheiat intre doua parti in constienta totala. Si cel care a dat creditul si cel care l-a luat, cred eu ca au fost in stare de constienta cand au semnat aceste documente. Numai eu am iesit chiar de la aceasta tribuna si am spus de nu stiu cate ori cat de riscante sunt creditele in valuta!”, a spus marti Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, intrebat de pozitia sa in legatura cu spinoasa problema a conversiei imprumuturilor din franci in lei la cursul actual sau la cel istoric. Reamintim ca recent, Tribunalul din Galati a dat prima sentinta irevocabila prin care se dispune convertirea in lei a creditului in franci elvetieni, la cursul de schimb de la data acordarii creditului, la care se adauga o majorare de 10%. Banca a transmis insa HotNews.ro ca este vorba de o eroare si ca in cadrul procesului nu s-a cerut convertirea valutei imprumutului, ci a fost unul clasic, pe clauze abuzive. Ulterior, a mai existat o discutie din care rezulta ca firma de avocatura NNDKP -care apara interesele unei banci- ar solicitat ea insasi conversia unui credit din franci elvetieni in lei la cursul din momentul acordarii imprumutului. Informatia s-a rostogolit pe Internet mai rapid ca un bulgare de zapada pe un versant inzapezit, ridicand semne de intrebare cu privire la strategia de bumerang a NNDKP. Surpriza a venit cand s-a confirmat oficial ca o asemenea cerere a fost intr-adevar facuta, insa lucrurile nu stau chiar asa cum pareau. Asculta mai jos interventia de marti a Guvernatorului BNR: Descarca fisierul audio in format MP3 „Conversia se poate face si in prezent, pe baza voluntara, la cursul din ziua deciziei conversiei. Asa se face si in Europa, nu se face la cursul istoric. Daca cineva doreste sa faca la curs istoric, trebuie sa stabileasca si cine acopera diferentele: daca se acopera de la buget, dintr-un fond de garantare, din depozitele clientilor- Doamne fereste!. Ce inseamna o banca? Banca inseamna un bilant care are pe o parte capital plus depozite iar pe partea cealalta are niste active-creditele. Daca valoarea creditului se micsoreaza inseamna ca trebuie sa tai de dincolo- din capital sau din depozitele clientilor, ca alta solutie nu ai. Bancile multiplica banii din depozitele pe care le au. Le-ai afectat depozitele, trebuie sa gaseasca o sursa de acoperire”, a mai spus Isarescu marti. Vezi mai jos interventia video a Guvernatorului BNR de marti: In acest moment in Parlament exista doua proiecte de legi care reglementeaza problema creditelor in valuta in favoarea consumatorilor. BNR, ca si bancile comerciale, nu vad cu ochi buni aceste initiative si nu le sprijina. Citeste si cum au rezolvat aceeasi problema state diferite. Cu mentiunea ca in Ungaria, problema creditelor in franci elvetieni risca sa puna pe butuci zeci de administratii locale care se indatorasera in moneda elvetiana. Citeste mai multe despre banca nationala • franci elvetieni • mugur isarescu [P] ––––––––––– Revolutia tehnologica are un pret Bazându-se pe studii de psihologie și neuroștiințe care arată cât de dependente sunt fericirea și satisfacția oamenilor de eforturile dificile pe care le fac în viața reală, Carr dezvăluie ceva ce suspectam deja: atenția dedicată ecranelor computerelor ne rupe de lume și ne creează o stare de nemulțumire. Transport GRATUIT pentru comenzi peste 95 de lei. Alte carti interesante la GiftBooks.ro! GiftBooks utilizeaza serviciile DPD Romania Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook. 2 Citeste pe Stirile ProTV VIDEO Rezerva de alimente a Romaniei in caz de calamitate este la pamant. Cum s-a golit depozitul de la Peris in ultimii 25 de ani Dupa rezerva de stat pentru medicamente, acum aflam ca si cea de alimente, in caz de calamitati, este la pamant. Afirmatia extrem de grava este facuta de reprezentantii patronatelor din domeniu, care sustin ca in acest moment depozitele sunt goale.
raspunde

Neptunus Fondation frauda
thumb down thumb up
miercuri, 14 ianuarie 2015, 13:40
de lupu

Asa este mii de persoane tzepuite de mai multe firme NEPTUNUS FONDATION,SATURNUS FINANCE,FAVORIT SOLUTION….conduse de ungurii Halasz Atilla,Beny Mark,pt care lucrau amantele lor Timea Prigoana si Angela Rusu. Acum pt Neptunus Fondation deschisa in Bacau lucreaza si suspectul Zsolt Tasnadi care a fost anchetat penal pt frauda tot in domeniul acesta.
raspunde

Lucruri interesante
thumb down thumb up
miercuri, 14 ianuarie 2015, 15:21
de pop

Potrivit dispozițiilor din Noul Cod civil (NCC), contractul de asociere în participațiune este „contractul prin care o persoană acordă uneia sau mai multor persoane o participație la beneficiile și pierderile uneia sau mai multor operațiuni pe care le întreprinde.” Principala deosebire între acest tip de asociere și o persoană juridică o constituie faptul că prima nu are personalitate juridică. Pe cale de consecință, asocierea nu apare ca un subiect de drept distinct de membrii care o compun. În raporturile cu terții, asocierea nu va avea drepturi și obligații proprii, ci acestea vor aparține unui sau unora dintre asociați. Cu toate acestea, „dacă asociații acționează în această calitate față de terți sunt ținuți solidar de actele încheiate de oricare dintre ei” (art. 1953 alin. 2 din NCC). În plus, același articol mai prevede că orice clauză de limitare a răspunderii față de terți este inopozabilă acestora, ele fiind valabile doar între asociați, potrivit dispozițiilor cuprinse în acest sens în contractul încheiat. NNC sancționează și clauzele din contracte care stabilesc un nivel minim garantat de beneficii pentru unul sau unii dintre asociați, prevăzând că acestea sunt considerate nescrise. Pentru că nu are personalitate juridică, asocierea nu este supusă nici formalităților de publicitate prevăzute pentru persoanele juridice pentru a le face opozabile terțelor persoane. Asocierea este scutită de formalitățile de constituire și nici nu este înscrisă la Registrul Comerțului (așa cum sunt obligate persoanele juridice cu scop lucrativ) sau în Registrul asociațiilor și fundațiilor (unde se înscriu persoanele juridice fără scop lucrativ). Urmând același raționament, asociațiilor nu le sunt aplicabile nici dispozițiile Legii nr. 31/1990, acestea fiind supuse dispozițiilor din contractul de asociere în participațiune. Contractul este încheiat în formă scrisă, cerință care rezultă din art. 1950 din NCC, ce prevede că acesta se probează doar prin înscris, prin urmare este vorba despre forma ad probationem. Acest aspect însă interesează în principiu doar raporturilor dintre asociați, având în vedere că terții pot contracta doar cu asociații. Potrivit art. 1952, „asociații rămân proprietarii bunurilor puse la dispoziția asociației. (2) Ei pot conveni ca bunurile aduse în asociere, precum și cele obținute în urma folosirii acestora să devină proprietate comună. (3) Bunurile puse la dispoziția asocierii pot trece, în tot sau în parte, în proprietatea unuia dintre asociați pentru realizarea obiectului asocierii, în condițiile convenite prin contract și cu respectarea formalităților de publicitate prevăzute de lege. (4) Asociații pot sti**** redobândirea în natură a bunurilor prevăzute la alin. (3) la încetarea asocierii.” Paula CATANĂ avocat stagiar, CA RADU COMĂNAC
raspunde

Clar
thumb down thumb up
miercuri, 14 ianuarie 2015, 15:23
de Munteanu Ioana

Dreptul 8/1992 – DIFERENTIEREA INTRE ASOCIEREA IN VEDEREA CONSTITUIRII DE SOCIETATI COMERCIALE SI ASOCIEREA IN VEDEREA DESFASURARII UNOR ACTIVITATI COMERCIALE COMUNE (V-le Patulea) Grijulii cu modul de gestionare al patrimoniului lor, patronii societatilor comerciale care doresc totusi sa-si amplifice si sa-si diversifice activitatea comerciala, colaborand cu alte societati comerciale, nu sunt suficient de bine documentati cu privire la caile pe care pot realiza acest lucru, ei facand o confuzie intre asociere si colaborare in afaceri. Problema care s-a ridicat in practica a fost aceea daca o societate comerciala poate colabora cu o alta societate comerciala pentru realizarea unei sau unor activitati comerciale determinate (din cele care fac obiectul de activitate al celor 2 societati, conf. contractului de societate si statutului), fara ca cele 2 capitaluri sociale ale societatilor respective sa se contopeasca si fara ca riscurile si raspunderile fiecareia dintre ele sa devina comune. Un alt aspect al aceleiasi probleme se refera la formalitatile ce trebuie indeplinite pentru ca cele 2 societati comerciale (sau mai multe) sa poata desfasura activitati comerciale conjugate. Ar insemna aceasta o asociere, deci o fuziune, o modificare a contractelor lor de societate si a statutelor, care nu se poate realiza decat cu indeplinirea formalitatilor prev. de lege pentru constituirea sau modificarile intervenite in cursul exercitarii activitatii lor comerciale? Astfel de nedumeriri izvorasc dintr-o necunoastere sau o neintelegere corecta a continutului notiunii de „asociere” care constituie conceptul pe care se intemeiaza constituirea societatilor comerciale, ca si fuziunea acestora. In art.1 din legea nr.31/1990 se prevede ca in vederea efectuarii de acte de comert persoanele fizice si persoanele juridice „se pot asocia” si constitui societati comerciale. Iar, prin art.174 din aceeasi lege este reglementata posibilitatea pe care societatile comerciale deja constituite o au de a fuziona, fie prin absorbtie, fie prin contopire, ceea ce reprezinta de asemenea „o asociere” in vederea desfasurarii de activitati comerciale (desigur, in alte conditii sau la alta scara). Termenul de „asociere” (la care se refera art.1 din legea nr.31/1990) in vederea constituirii de societati comerciale, nu trebuie confundat cu cel de „fuziune” a societatilor comerciale desi in esenta este vorba tot de o asociere dar care are drept efect constituirea unei noi societati comerciale, distincta de cele care fuzioneaza. Dar, acelasi termen de „asociere” este utilizat chiar de legiuitor si intr-un alt sens, „de colaborare in activitatea comerciala” pe care o desfasoara societatile comerciale. Astfel, prin art.33 din legea nr.15/1990 se prevede ca „Regiile autonome si societatile comerciale se pot asocia in vederea realizarii de activitati comune care prezinta interes pentru asociati. Prin aceasta asociere nu se naste o noua persoana juridica, iar raporturile dintre asociati se vor stabili prin contractul de asociere”. Prin art.34 din acelasi act normativ este stabilit si continutul contractului de asociere si anume: partile conractante; activitatile economice ce se vor realiza in comun; contributia fiecarei parti la realizarea activitatilor economice comune convenite; conditiile de administrare si conducere a asociatiei; modalitatea de impartire a rezultatelor activitatilor economice comune desfasurate; cauzele de incetare a asocierii si modalitatea de impartire a rezultatelor lichidarii; orice alte clauze necesare activitatii asociatiei. In continuare, prin art.35 al legii nr.15/1990 se prevede si posibilitatea societatilor comerciale de a se asocia intre ele „in scopul crearii de noi societati comerciale”. Ce se deduce din dispozitiile legale sus mentionate? In primul rand ca notiunea de asociere imbraca situatii juridice diferite: constituire de societati comerciale; fuziuni de societati comerciale si asocieri in vederea realizarii de activitati economice comune. Asocierea dintre societatile comerciale in scopul crearii de noi societati comerciale, la care se refera art.35 din legea nr.15/1990, este identica cu fuziunea reglementata prin art.174 din legea 31/1990. O alta subliniere care trebuie facuta, in lumina prevederilor legale mentionate, este ca din punct de vedere al continutului acestora este necesar sa se distinga intre: asocierea in vederea constituirii unei societati comerciale, ca persoana juridica; asocierea in vederea constituirii de noi societati comerciale, prin fuzionarea unor societati comerciale constituite anterior si asocierea in vederea desfasurarii de activitati comerciale comune, fara ca prin aceasta sa se nasca o noua persoana juridica. Odata clarificate lucrurile pe acest plan, ceea ce constituie sursa confuziilor ce se fac in practica societatilor comerciale, de aici deriva si modul de solutionare al celui de-al doilea aspect al problemei, privind formalitatile necesare de a fi indeplinite, in cazul diferitelor feluri de asocieri la care ne-am referit mai inainte. 1. Asocierea in vederea constituirii de societati comerciale se realizeaza dupa o anumita procedura si cu respectarea unor conditii stabilite prin diferite texte (disparate dar concordante) din legea nr.31/1990. Potrivit art.3,8,32 diferitele tipuri de societati comerciale se constituie prin contract de societate ce se incheie in forma autentica ( este ceea ce in literatura juridica a fost denumita ca fiind „faza consensuala”). Urmeaza faza judiciara, prev.de art.22 (dar si de art.4 si art.34), cand se obtine autorizarea de functionare din partea instantei de judecata. O a treia faza este cea a publicarii si inmatricularii (sau dupa caz a inregistrarii). 2. Asocierea unor societati comerciale in vederea constituirii de alte societati comerciale (sau fuziunea) , la care se refera art.35 din legea nr.15/1990 si art.174 din legea nr.31/1990 este supusa, asa cum rezulta din art.174 al.2 indeplinirii formalitatilor prev.de art.153 (art. prin care se reglementeaza conditiile in care se pot modifica contractul de societate si statutul societatii comerciale). Potrivit acestui din urma articol, fuzionarea societatilor comerciale poate avea loc cu respectarea „conditiilor de forma si de publicitate” prev.de lege pentru constituirea lor (de fapt, intrucat art.174 al.2 contine o norma de trimitere la art.153, iar prin acest din urma text reglementandu-se conditiile de modificare ale contractului de societate si statutului, legiuitorul vorbeste despre conditiile de forma si de publicitate prev.”pentru incheierea lor”; dar, intrucat prev.art.153 se aplica in mod corespunzator nu pentru un caz de modificare a actelor constitutive, ci de fuziune a unor societati comerciale, trebuie sa se inteleaga ca in acest caz este vorba nu de conditii de forma si publicitate prev.”pentru incheierea lor”, ci de conditii de forma si de publicitate prev. de lege „pentru constituirea lor”). Ramane cea de-a treia situatie juridica, cand asocierea societatilor comerciale se face in vederea desfasurarii unor activitati comerciale comune, reglementata prin art.33 din legea nr.15/1990. Am vazut ca primele 2 situatii juridice se caracterizeaza prin aceea ca fie se constituie persoane juridice, fie se creaza noi persoane juridice prin fuziunea unor persoane juridice anterior constituite. Si, in mod firesc, aceste operatii sunt supuse unei proceduri si indeplinirii unor conditii de fond si forma, printre care si cele de autorizare, publicitate si inmatriculare, respectiv inregistrare (in cazul modificarilor intervenite in cursul exercitarii activitatii comerciale). 3. Cea de-a treia situatie juridica ce se caracterizeaza prin asocierea societatilor comerciale in vederea desfasurarii unor activitati comerciale comune, fara insa a se crea o noua societate comerciala, nu este similara cu primele doua. In acest caz nu mai este vorba de crearea unei societati comerciale sau de fuzionarea de societati comerciale (chiar daca in aceasta ultima ipoteza, s-ar parea ca fuzionarea a avut loc in vederea desfasurarii unor activitati comune; ceea ce nu corespunde realitatii, prin fuziune rezultand o noua entitate, fie prin absorbtie fie prin contopire si deci nemaifiind in discutie activitati comune, care presupun existenta mai multor entitati). Asadar, activitatile comune desfasurate de societatile comerciale, prin acest ultim tip de asociere, pe baza de contract de asociere, sunt supuse regimului juridic de drept comun, cel al contractelor obisnuite, care in consecinta nu sunt supuse indeplinirii niciuneia dintre conditiile de fond si forma prev. de legea nr.31/1990 (lege speciala, ale carei dispozitii sunt aplicabile doar in cazul constituirii societatilor comerciale si fuziunii acestora). Dreptul 5/1995 – CONTRACTUL DE ASOCIERE IN PARTICIPATIUNE (N.Tandareanu – Judecator – Judecatoria Craiova) Avand in vedere frecventa cu care se incheie astfel de contracte, pe de o parte, dar si lapidaritatea reglementarii in aceasta materie, pe de alta parte, credem ca ar fi util un examen mai amanuntit care sa puna in evidenta cateva din caracteristicile „contractului de asociere in participatiune”. Potrivit art.251 Cod Comercial „asociatiunea in participatiune” are loc atunci cand un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multe persone ori societati o participatiune la beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni comerciale sau chiar asupra intregului lor comert, iar in cf. cu art.252 C.com.ea poate sa aiba loc si pentru operatiunile comerciale facute de un necomerciant. Din definitia data de Codul comercial „asociatiunii in participatiune” rezulta faptul ca aceasta are un caracter contractual, fiind rezultatul unui acord de vointa al partilor contractante, manifestat cu scopul de a produce anumite consecinte juridice. Contractul de asociere in participatiune poate fi civil sau comercial, in functie de natura obiectului sau. Obiectul asociatiunii in participatiune comerciala il constituie efectuarea de acte sau fapte de comert in scopul obtinerii unui profit ce urmeaza sa fie impartit intre participanti. Acest obiect poate sa priveasca o singura operatiune comerciala, mai multe operatiuni sau chiar intregul comert al „asociatului administrator”. De aceea, obiectul contractului de asociere in participatiune trebuie sa se regaseasca in obiectul activitatii autorizate a asociatului administrator, nefiind relevant faptul ca el se regaseste sau nu in obiectul de activitate autorizata a „asociatului participant”, atunci cand acesta este un comerciant. Iata asadar ca inca de la inceputul expunerii noastre ne-am referit la 2 categorii de persoane: asociatul administrator si asociatul participant (care sunt partile din contractul de asociere in participatiune), asupra carora este necesar sa insistam in cele ce urmeaza: 1. Asociatul administrator este de regula un comerciant, adica o persoana fizica ce savarseste fapte de comert avand comertul ca profesiune obisnuita, sau o societate comerciala (art.7 C.com.) . In categoria comerciantilor intra si regiile autonome constituite in baza legii nr.15/1990 si organizatiile cooperatiste, in privinta carora este unanim admis atat in practica judiciara cat si in literatura de specialitate caracterul lor comercial ce rezulta din natura activitatii lor si din obligativitatea inscrierii lor in Registrul Comertului (art.1 al.2 din legea 26/1990). Intrucat legea nu face nici o distinctie in ce priveste pe comercianti, inseamna ca si regiile autonome si organizatiile cooperatiste pot avea calitatea de asociat administrator intr-un contract de asociere in participatiune. Asociatul administrator poate fi insa si un necomerciant, atunci cand o persoana fizica sau juridica in chip accidental efectueaza o operatiune de comert, operatiune supusa legii comerciale. Statul si unitatile administrativ-teritoriale nu au calitatea de comerciant, dar pot savarsi acte sau fapte de comert si deci pot avea si calitatea de asociat administrator. Asociatiile si fundatiile constituite in baza legii nr.21/1924, desi nu au calitatea de comerciant, fiind persoane juridice non-profit, pot savarsi acte si fapte de comert prin intermediul unitatilor economice proprii pe care si le pot infiinta in legatura cu scopul principal in vederea asigurarii unor resurse in conf. cu art.40 din aceeasi lege, deci si ele pot avea calitatea de asociat administrator. 2. Asociat participant la o asociatiune in participatiune poate fi orice persoana fizica sau juridica, comerciant sau necomerciant (desi societatile comerciale intra in categoria larga a persoanelor juridice nu se poate considera ca legiuitorul a intentionat sa excluda celelalte persoane juridice ce nu sunt societati comerciale, ci este mai degraba o inconsecventa legislativa sau o preocupare a legiuitorului de a scoate in evidenta caracterul comercial al societatilor comerciale prin ele insele, neconditionat de efectuarea de acte de comert efective). Prin asociere nu ia nastere o persoana juridica distincta de persoana asociatilor. Fiecare asociat raspunde pentru obligatiile pe care si le-a asumat fata de cel de-al treilea, dupa cum nici acesta nu are nici un drept decat fata de asociatul cu care a contractat potrivit principiului de drept civil in virtutea caruia nimeni nu poate obliga valabil pe altul. nici asociatii nu pot opune celui de-al treilea existenta asocierii intrucat ea nu are o personalitate juridica distincta, es producand efecte numai intersocios. Nimeni nu se opune insa ca asociatii sa-si dea reciproc insarcinarea pentru efectuarea anumitor operatiuni pe socoteala comuna, dar aceasta clauza trebuie expres prevazuta in contract, ea neprezumandu-se. Scopul urmarit de parti la incheierea contractului il reprezinta participarea la beneficiile obtinute din activitatea desfasurata. Participarea la beneficii si la pierderi este de esenta contractului de asociere in participatiune si rezulta chiar din definitia data de Codul comercial acestui contract. In cazul in care un asociat este exclus de la beneficii sau de participarea la pierderi sau este prevazuta participarea la pierderi in masura derizorie, contractul este nul, clauza leonina fiind interzisa ca si in cazul contractelor pentru constituirea societatilor comerciale. Faptul ca in contract nu s-a prevazut partea fiecarui asociat la beneficii nu atrage nulitatea contractului ci face sa se presupuna vointa partilor de a imparti egal beneficiile rezultate. Este valabila clauza potrivit careia unul sau unii dintre asociati sunt aparati de a participa la pierderile produse din culpa dovedita a unuia dintre asociati care se obliga a le suporta in intregime. Nefiind o persoana juridica distincta cu o personalitate proprie asocierea in participatiune nu are un patrimoniu propriu. Aportul asociatilor la constituirea asocierii poate consta intr-o suma de bani, intr-un bun individual determinat, o universalitate de bunuri sau intr-o prestatie. Potrivit art.254 C.com., participantii nu au nici un drept asupra bunurilor puse in asociere chiar daca au fost procurate de dansii. Aceste bunuri trec in proprietatea asociatului administrator. Asociatii participanti au numai un dept de creanta impotriva asociatului administrator cu privire la bunurile aduse in natura, drept de creanta scadent la data desfiintarii contractului. Cu toate acestea, asociatii pot conveni la incheierea contractului ca bunurile aduse in natura, ca miza sociala, sa li se restituie tot in natura, avand dreptul, in cazul in care restituirea in natura nu mai este posibila, la o despagubire proportionala. In lipsa unei asemenea clauze, asociatii participanti au dreptul doar a li se da socoteala de modul de administrare a bunurilor depuse ca miza sociala, de beneficii si de pierderi. Astfel, ei au dreptul sa ceara asociatului administrator beneficiile rezultate dar si obligatia de a suporta pierderile proportionale. Ei pot cere socoteala asociatului administrator cu privire la modul de administrare a bunurilor atat in cursul afacerii cat si la terminarea acesteia. In privina posibilitatii ca partile sa convina ca bunurile puse in asociere sa devina co-proprietatea lor, consideram ca o asemenea clauza este interzisa prin art.254 al.2 C.com., care stipuleaza in afara de cele 2 situatii evocate mai sus, asociatii participanti au dreptul numai de a li se da socoteala de bunuri, de beneficii si de pierderi. Asocierea in participatiune, fiind o societate, este susceptibila de dizolvare, dar neavand un patrimoniu propriu nu ii sunt aplicabile dispozitiile legale privitoare la lichidare, unica consecinta a dizolvarii fiind impartirea beneficiilor de catre asociatul administrator. Iar, in caz de neintelegere intre parti se poate numi un expert care popate fi desemnat fie de catre participanti, fie de catre instanta. In privinta formei asociatiei in participatiune, art.256 C.com. prevede ca aceasta este scutita de formalitatile stabilite de lege pentru societati, dar ea trebuie sa fie probata prin act scris. In consecinta, nu este obligatorie incheierea actului in forma autentica, nici inscrierea lui la Registrul Comertului si nici publicarea lui in Monitorul Oficial. Nimic nu se opune insa ca partile sa convina asupra acestor formalitati. Singura cerinta este aceea a unui inscris. Forma scrisa nu este ceruta ad validitatem, ci ad probationem. In lipsa formei scrise sunt aplicabile dispozitiile art.1197-1198 C. civil privitoare la proba actelor juridice. Ca si in cazul societatilor comerciale neregulat constituite este admisibila proba cu martori in scopul dovedirii dizolvarii asocierii, deoarece in acest caz proba se face ca asocierea a incetat, iar nu ca s-a nascut. Revista de Drept Comercial 4/1995 ASOCIATIUNEA IN PARTICIPATIUNE INTRE TRADITIE SI ACTUALITATE ( Veronica Rebreanu – judecator – Judecatoria Turda) A. PARTILE CONTRACTULUI Partile conventiei de asociatiune in participatiune sunt asociantul si asociatul. Asociantul-participantul activ, acela care trateza afacerile comerciale cu tertii in nume propriu, dar pe seama tuturor asociatilor – este, de regula, comerciant sau societate comerciala si doar exceptional poate fi necomerciant, in cazul reglementat de art.9 Cod comercial: „Orice persoana care intr-un chip accidental face o operatiune de comert, nu poate fi considerata ca comerciant; ea este insa supusa legilor si jurisdictiei comerciale pentru toate contestatiile ce se pot ridica din aceasta operatiune”. Aceasta concluzie rezulata din dispozitiile art.252 Cod comercial: ” Asociatiunea in participatiune poate sa aiba loc asemenea si pentru operatiunile comerciale facute de catre necomercianti”. Asociatul – partiocipantul pasiv, acela care participa in asociatie prin aportul unui bun sau a unui fond banesc si care este necunoscut tertilor ( element care confera un caracter ocult asociatunii) – poate fi orice persoana fizica, indiferent daca este sau nu este comerciant, precum si orice persoana juridica, indiferent daca este o societate comerciala, o regie autonoma, o organizatie cooperatista, o societate bancara, o societate agricola, o asociatie sau fundatie sau chiar o institutie bugetara. B. CARACTERELE SPECIFICE 1. Fiind incheiat in vederea efectuarii unor acte de comert este un contract comercial si face parte dintre contractele numite, fiind reglementat prin dispozitiile art.251-256 ale Codului comercial. 2. Poate fi bilateral sau multilateral. Asociantul, comerciant persoana fizica sau persoana juridica, poate incheia contractul de asociatiune in participatiune cu una sau cu mai multe persoane juridice sau fizice, carora le acorda o participare la beneficiile si pierderile operatiunilor sale comerciale. 3. Este un contract cu titlu oneros, ideea de profit fiind mobilul asocierii. 4. Este un contract comutativ, partile contractante stabilind de la inceput partea de beneficii sau pierderi ce revine fiecareia, in functie de aportul adus in societate sau in functie de alte criterii pe care acestea le pot stabili de comun acord. 5. Cu toate ca redactarea clauzelor si chiar constatarea acestora printr-un inscris sunt lasate la latitudinea partilor contractante, consideram, alaturi de alti autori, ca acesta nu este un contract consensual deoarece ” in categoria contractelor neconsensuale pot fi cuprinse, ….. , si contractele la formarea carora legea prevede obligativitatea formei scrise insa fara a sanctiona cu nulitate lipsa acesteia.” Chiar daca legea prevede necesitatea incheierii acestui contract in forma scrisa doar ca o conditie ad probationem, chiar daca unele instante au considerat valabil incheiat un asemenea contract doar prin simplul acord de vointa al partilor, recunoscut de acestea in fata instantei, apreciem ca necesara constatarea prin inscris sub semnatura privata a contractului de asociatiune in participatiune, cel putin pentru urmatoarele considerente : a) – partile, determinind prin continutul inscrisului ” forma, intinderea si conditiunile asociatiunii ” (art.255 cod comercial), se diminueaza probabilitatea ivirii unui litigiu intre partile semnatare: b) – chiar in cazul unui litigiu in legatura cu continutul contractului, acesta ar putea fi mai corect stabilit de catre instanta, in comparatie cu situatia in care ar urma sa fie determinat pe baza unui inceput de dovada scrisa, completat cu proba testimoniala. 6. Intinderea si conditiile asociatiunii fiind lasate la latitudinea partilor contractante, contractul se poate prezenta fie in forma unui contract de executare imediata, fie in forma unui contract de executare succesiva, in functie de numarul operatiunilor comerciale si de conditiile in care asociantul intelege sa-i acorde asociatului participarea la beneficii sau pierderi. 7. Contractul de asociatiune in participatiune se incheie intuitu personae. 8. Asociatiunea in participatiune are fata de terti un caracter ocult. Pe tertii cu care trateaza in nume propriu asociantul nu-i priveste cu cine este acesta asociat, de la cine provine patrimoniul sau cum sunt reglementate raporturile dintre partile acestui contract. 9. Asociantul isi asuma in exclusivitate activitatea comerciala, partile contractului avand un interes comun, dar nu si o activitate comuna. C. DISTINCTIA FATA DE ALTE CONTRACTE CU CARE SE CONFUNDA IN PRACTICA. Date fiind caracterele specifice ale contractului de asociatiune in participatiune, el poate fi distins fata de alte contracte comerciale cu care este uneori confundat in practica, fie dintr-o eroare a partilor in cunoasterea sau interpretarea dispozitiilor legale, fie din intentia mascata de a eluda unele restrictii legale. a) Contractul de cooperare economica reglementat de Legea nr.15/1990. Art.33 al Legii nr.15/1990 prevede ca regiile autonome si societatile comerciale ” se pot asocia in vederea realizarii de activitati comune ” asociere din care nu se naste o noua persoana juridica. Clauzele principale sunt enumerate, cu caracter exemplificativ, de art.34 al aceleiasi legi. Chiar daca la prima vedere cele doua contracte se aseamana cel putin pentru ca din incheierea lor nu rezulta o noua persoana juridica ele au un continut diferit si finalitati diferite. I. Daca in contractul de asociatiune in participatiune doar asociantul este cunoscut tertilor, putand tratat cu acestia in nume propriu, iar asociatii nu sunt cunoscuti tertilor, in asociatia infiinatata potrivit Legii nr.15/1990, in principiu toate partile contractante pot tratat cu tertii, in limitele obligatiilor fiecaruia, asumate prin contract, toti putand fi cunoscuti de terti. II. In cazul asociatiunii in participatiune este suficient ca asociantul sa fie comerciant, asociatul putand fi si persoana fizica necomerciant sau persoana juridica fara scop lucrativ. Asociatia prevazuta de Legea nr.15/1990 poate fi infiintata doar prin asocierea unei regii autonome sau societati comerciale, toti partenerii contractului avand calitatea de comerciant in sensul disp.art.1 al.2 al Legii nr.26/1990 privind Registrul Comertului : ” In sensul prezentei legi, comerciantii sunt persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste ” . III. Dupa cum rezulta din disp.art.34 ale Legii nr.15/1990, contractul fiind incheiat pentru realizarea unor activitati in comun, fiecare asociat va trebui sa contribuie la realizarea activitatii economice comune convenite, urmand ca rezultatele acestei activitati sa fie impartite in functie de contributia fiecaruia. In cazul asociatiunii in participatiune activitatea o presteaza doar asociantul – comerciant – care acorda o participare la beneficiile si pierderile unor operatiii comerciale asociatului, proportional aportului de bunuri sau capital al acestuia din urma. b) Contractul de inchiriere sau subinchiriere a unui spatiu comercial Contractele de inchiriere sau de subinchiriere a spatiilor comerciale sunt uneori intalnite in practica disimulate sub forma asociatiunii in participatiune. Inchirierea spatiilor comerciale se poate face doar in urma licitarii acestora – conform prevedererilor Hotararii Guvernului 1228/1990 si Hotaririi Guvernului nr.140/1991 (modificata si completat prin HG 279/92). Cele doua metodologii nu se exclud, ci sunt complementare, fapt ce rezulta prin art.11 HG 140/91 care subliniaza ca prevederile sale se completeaza cu cele ale Metodologiei aprobate prin H.G. 1228/1990. Contrar altor opinii exprimate in literatura de specialitate, apreciem ca regula aplicabila inchirierii spatiilor comerciale proprietatea statului sau a societatilor comerciale cu capital de stat o constituie organizarea de licitatii in acest scop, posibilitatea inchirierii fara o licitatie prevazuta in art.19 si 26 ale Metodologiei aprobate prin H.G. 1228/1990 ramanand o exceptie. Aceasta concluzie rezulta fara posibilitate de dubiu din textul art.1 al H.G. 140/1991 : ” Toate (s.n.) subunitatile comerciale din comertul interior si turism, cu capital de stat, precum si unitatile de productie, prestatoare de servicii sau sectiile disponibile cu destinatie de birouri, apartanand regiilor autonome infiintate prin decizii ale prefecturii si Primariei municipiului Bucuresti, care vor fi atribuite in locatia gestiunii sau inchiriate persoanelor fizice sau juridice, romane sau straine, vor fi scoase la licitatie directa „. Fata de formularea legala, rezulta ca inchirierea sau atribuirea in locatie de gestiune a subunitatilor cu capital de stat se realizeaza dupa scoaterea acestora la licitatie, sistem care constituie regula: exceptiile au un camp restrans de aplicare, fiind expres si limitativ prevazute de lege. Probabil acesta este si motivul pentru care, folosind drept paravan contractul de asociatiune in participatiune, in unele cazuri este evitata obligatia tinerii licitatiei in vederea inchirierii spatiului comercial. In mod similar, un contract de asociatiune in participatiune poate disimula o subinchiriere a unui spatiu comercial. Dupa cum se desprinde din continutul cadru al contractului de inchiriere prevazut de anexa nr.6 la Metodologia concesionarii, inchirierii si locatiei de gestiune, ” subinchirierea in tot sau in parte a bunului inchiriat sau cesiunea contractului de inchiriere unui tert sunt permise numai cu acordul prealabil scris al locatorului si cu respectarea conditiilor si optinerea aprobarilor cerute pentru inchiriere „. Asadar, si pentru subinchiriere ar trebui organizata o licitatie. Pentru evitarea parcurgerii tuturor formalitatilor in acest sens si pentru evitarea posibilitatii ca alt comerciant ( decat cel cu care partea doreste sa faca afaceri) sa castige licitatia, se recurge la sistemul infiintarii unei asociatiuni in participatiune, pentru care nu sunt prevazute atatea formalitati. Chiar daca partile contractante fac trimitere la art.251-256 ale codului comercial, intitulandu-si contractul ca fiind de ” asociatiune in participatiune „, in contractul respectiv pot sa nu se regaseasca obligatiile specifice unui asemenea contract, ci sa aiba cu totul alt continut. Intr-o asemenea situatie, in caz de litigiu, cand partile au calificat contractul incheiat de ele in mod eronat (fie din eroare, fie cu intentia clara de a eluda norme legale imperative – ca in cazul inchirierii spatiilor comerciale ), determinarea corecta a categoriei particulare de contract careia ii apartine revine instantei de judecata. Instanta califica contractul potrivit dispozitiilor legale, ” dupa intentia comuna a partilor contractante ” (art.977 cod civil) , luand totodata in considerare si natura obligatiei caracteristice sau esentiale ce constituie obiectul contractului, precum si modalitatile executarii contractului. Cand calificarea indicativa efectuata de parti prin intitularea contractului ” contract de asociatiune in participatiune ” ( prin referire directa la prev.art.251-256 cod comercial) urmareste defapt disimularea unei tranzactii ilicite – in cazul nostru eludarea normelor legale imperative referitoare la inchirierea spatiilor comerciale -, instanta isi va exercita atributia suverana a recalificarii contractului, constatand cauza ilicita si nulitatea acestuia. D. UTILITATEA ACTUALA 1. Cel mai evident avantaj al asociatiunii in participatiune este simplitatea constituirii, intrucat se poate constitui pentru una sau mai multe operatiuni comerciale sau chiar pentru un comert intreg, doar prin semnarea contractului de catre asociati, fara a mai parcurge lungul sir al formalitatilor necesare in cazul infiintarii unei societati comerciale. Totodata, prin supletea contractului – forma, intinderea si conditiile asociatiunii in participatiune fiind lasat la latitudinea partilor, fara a se stabili de lege un contract-cadru in acest sens, care sa incorseteze in anumite tipare si limite vointa celor ce vor s-o realizeze -, aceasta forma de asociere ofera un dinamism si o orientare mai elastica in derularea operatiunilor comerciale, conditii esentiale intr-o economie de piata. De exemplu, in cazul modificarii obiectului de activitate al unei societati comerciale, se va proceda la modificarea corespunzatoare a contractului de societate si a statutului societatii. Pentru aceasta va fi reluata intraga procedura referitoare la respectarea conditiilor de forma si de publicitate prevazute pentru infiintarea lor (art.153 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale) : autentificarea actului de modificare a contractului de societate sau a statutului, autorizarea acestei modificari de instanta in a carei raza teritoriala isi are sediul societatea, publicarea modificarii in Monitorul Oficial etc. In cadrul asociatiunii in participatiune, incheierea contractului se poate realiza prin simplul acord de vointa al partilor, fara alte formalitati. De asemenea, aceasta forma de asociere permite si necomerciantilor participarea la beneficiile unei activitati comerciale, in baza aportului de fonduri banesti sau de bunuri. Astfel, decizia nr.745/5.VII.1994 (nepublicata), pronuntata de sectia civila si de contencios administrativ a Curtii de Apel Cluj, se pronunta asupra capacitatii juridice a consiliului local de a incheia contracte de asociere cu agenti economici. In speta, Prefectura Judetului Cluj a cerut anularea a doua din deciziile Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, prin care acesta se asociase cu agenti economici. Dintre motivele pentru care s-a cerut anularea acestor decizii mentionam : prin aceste decizii se aproba participarea consiliului local la realizarea unor fapte de comert, asa cum sunt definite de art.3 si 4 ale Codului comercial si nu la realizarea unor lucrari de interes comun, in sensul prevazut de art.21 al Legii nr.69/1991; contravin dispozitiilor art.8 al Codului comercial, care prevede ca statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de comerciant. Prin decizia sus mentionata, Curtea de Apel Cluj a decis ca principiul specialitatii capacitatii civile a persoanei juridice, consacrat prin dispozitiile art.34 al Decretului nr.31/1954 este aplicabil si comunei. Continutul capacitatii acesteia este stabilit prin dispozitiile art.21 al Legii nr.69/1991, din examinarea carora rezulta ca ii sunt recunoscute consiliului local numeroase atributii in domeniul economic si, in cadrul acestuia, in sfera activitatilor comerciale, printre care : lit.”g” – administrarea domeniului public si privat al comunei, exercitarea drepturilor prevazute de lege cu privire la regiile autonome pe care le-a infiintat ; lit.”h” – infiintarea agentilor economici de interes local, concesionarea sau inchirierea de servicii publice, participarea la societati comerciale; lit.”k” – instituirea normelor orientative pentru regiile autonome sau societatile comerciale pe care le infiinteaza ; lit.”s” – asigurarea libertatii comertului si a concurentei loiale; lit.”x” – asocierea cu agenti economici din tara si din strainatate, fara ca prin infaptuirea vreuneia din activitatile legale, mai sus mentionate, consiliul local sa dobandeasca si calitatea de comerciant. Rezulta ca hotararile de asociere cu agenti economici au fost emise in conformitate cu atributiile legale ale consiliului local si sunt conforme scopului persoanei juridice, fiind legale si in raport cu dispozitiile art.34 al Decretului nr.31/1954. Nici prin participarea la societati comerciale (art.21 lit.”h” din Legea nr.69/1991) ca asociat sau ca actionar, nici prin participarea la contracte de asociere in vederea efectuarii de activitati comerciale de interes comun, comuna nu dobandeste calitatea de comerciant. In primul caz, calitatea de comerciant o are o societate comerciala infiintata (art.1 al Legii nr.31/1990, art.1 al Legii nr.15/1990). In cel de-al doilea caz, calitatea de comerciant, o are agentul economic cu care s-a realizat asocierea si tot acesta incheie si actele de comert necesare realizarii activitatii de interes comun sau exploatarii lucrarilor de interes comun. 2. Dupa cum rezulta din textul art.251 si 252 Cod comercial, asociantul trebuie sa fie comerciant sau societate comerciala, iar asociatul poate fi atat comerciant, cat si necomerciant. Asadar, calitatea de asociat la o asociatiune in participatiune o poate avea si o institutie bugetara sau o asociatie ori fundatie fara scop lucrativ. Intrebarea care se pune este daca intre o institutie bugetara, pe de o parte, si o asociatie constituita in baza Legii nr.21/1924, pe de alta parte, se poate incheia un asemenea contract de asociatiune in participatiune, in care asociantul sa fie asociatia fara scop lucrativ, stiut fiind faptul ca, in conformitate cu dispozitiile art.40 din Legea nr.21/1924, asociatiile pot infiinta intreprinderi, in conditiile prevazute in acest text. In situatia analizata, legea impune ca asociatia sa-si constituie in prealabil o societate comerciala, prin care va putea desfasura orice operatiune comerciala mentionata ca obiect de activitate in actul constitutiv, cu conditia ca activitatea societatii comerciale sa aiba caracter accesoriu in raport cu activitatea asociatiei si totodata sa aiba legatura cu scopul acesteia. Intre societatea comerciala astfel constituita, in calitate de asociant, si institutia bugetara, in calitate de asociat, se poate incheia un contract de asociatiune in participatiune. 3. O alta posibilitate de infiintare a unei asociatiuni in participatiune ar fi aceea intre un inventator(necomerciant) si o societate comerciala sau comerciant persoana fizica. Inventatorul, obtinand brevetul de inventie care, potrivit art.2 al Legii nr.64/1991, este titlul de protectie pentru inventie, conferind titularului sau de drept exclusiv de exploatare, pe durata de valabilitate a acestuia, are interesul sa puna in aplicare, sa fructifice inventia sa. In cazul in care inventatorul nu detine sumele necesare pentru exploatarea inventiei si pentru a nu ajunge in situatia acordarii de catre Tribunalul municipiului Bucuresti a unei licente obligatorii pornind de la imposibilitatea titularului brevetului de a-si justifica inactiunea pentru aplicarea sau insuficienta aplicare a inventiei (art.49 al Legii nr.64/1991), intre inventator si comerciant ar putea interveni un contract de asociatiune in participatiune. Contributia inventatorului ar fi brevetul de inventie, cu dreptul sau exclusiv de exploatare, iar cea a comerciantului fondurile necesare exploatarii efective a inventiei, sau conditiile in care aceasta sa poata fi fructificata. In felul acesta ar fi respectate si prevederile art.39 al Legii nr.64/1991 : ” Drepturile patrimoniale cuvenite inventatorului se stabilesc pe baza de contract ” – in cazul nostru, contractul de asociatiune in participatiune, care va cuprinde, prin negocierea partilor, si drepturile patrimoniale ale fiecarei parti contractante. Pierderile urmeaza a fi suportate la fel, procentual, de ambele parti contractante, proportional beneficiilor stabilite a reveni fiecaruia. 4. In sfarsit, dar nu ca ultima posibilitate de asociere in sensul celei tratate in prezentul articol, am mai mentiona si fructificarea unei economii. Astfel, un necomerciant, persoana fizica, detinand un fond banesc, pentru a-l spori, poate sa-l depuna la o banca in scopul obtinerii dobanzii, dupa cum il poate imprumuta, unui comerciant tot cu scopul obtinerii unui profit (Judecatoria Oradea, sent.civ. nr.3809/17.V.1993, nepublicata) sau poate sa constituie o asociatiune in participatiune cu un comerciant. In acest fel, posesorul unei sume de bani, necomerciant, isi poate fructifica economiile prin aportul acestuia la o asociatiune in participatiune constituita pentru una sau mai multe operatiuni comerciale ale unui comerciant. Necomerciantul contribuie deci cu suma de bani necesara derularii unor operatiuni comerciale a caror efectuare constituie aportul comerciantului. Partea de beneficii ce revine fiecareia din partile contractante este stabilita prin contract. Problema ce se ridica in cazul necomerciantului este ca acesta, chiar daca are posibilitatea obtinerii unor beneficii mult mai mari decat dobanzile pe care le-ar putea obtine in cazul depunerii economiilor la o banca, suporta riscul afacerii, intrucat, potrivit art.251 Cod comercial, comerciantul ii acorda, in schimbul sumei de bani aduse ca aport, ” o participatiune in beneficiile si pierderile ” operatiunilor comerciale pentru care au infiintat asociatiunea in participatiune. Practica Judiciara in materie Comerciala – Vol. I 1. Potrivit art.254 cod com., participantul intr-o asociatiune in participatiune nu poate cere lichidarea asociatiei, fiindca el nu are nici un drept de proprietate asupra lucrurilor aduse in asociatie, ci numai un drept de creanta fata de proprietarul fondului de comert; are insa dreptul de a cere darea socotelilor cu privire la capitalul conferit si la beneficiile si pierderile realizate. (C.Ap.Buc. s.I,dec.com.29 din 13 Martie 1940). 2. Ceea ce diferentiaza in mod substantial o societate de o asociatie in participatie este faptul ca, in prima exista constituirea unui fond social sau comun, distinct de patrimoniul asociatilor si autonom, care este substratul personalitatii juridice proprie societatii, pe cand in cea de a doua, lipsita de o atare personalitate, se releva numai imixtiunea unui bun al asociatului in fondul asociantului, fara ca sa rezulte un fond comun, astfel ca se constituie un simplu raport obligatoriu intern, fara reflexe externe. ( Trib. Ilfov II com., sent. 22 din 15 ianuarie 1938, P.R. 1938, III, 173 ). 3. Asociatia in participatie se deosebeste de societatea in nume colectiv prin caracterul ocult al ei, de unde rezulta ca in asociatia in participatiune nu poate fi vorba de firma, sediu, semnatura si capital social, care toate presupun raporturi juridice intre o entitate distincta de fiinta asociatilor si tertele persoane. ( Trib. Falticeni, sent. 2 din 1925 ). 4. Potrivit art.254 cod. com. participantul intr-o asociatiune in participatiune nu poate cere lichidarea asociatiei, fiindca el nu are nici un drept de proprietate asupra lucrurilor aduse in asociatie, ci numai un drept de creanta fata de proprietarul fondului de comert; are insa dreptul de a cere darea socotelilor cu privire la capitalul conferit si la beneficiile si pierderile realizate. (C.Ap.Buc. P.R. 1941, III, 61). 5. In principiu, instanta judecatoreasca careia i se cere inscrierea firmei unei asociatiuni mutuale de asigurare este datoare a observa daca regulile privitoare la constituirea si functionarea asociatiunii sunt indeplinite in conformitate cu dispozitiunile codului comercial. In speta, asociatiunea mutuala de asigurare constiutita in forma societatii in nume colectiv, trebuie sa indeplineasca si formele prevazute in art. 260 cod.com. pentru considerentele: a) ca textul de lege enunta o regula generala si aplicabila asociatiunilor constituite in orice forma ar fi ele si b) daca acest text ar avea in vedere numai asociatiunile constituite sub forma unei societati anonime, era superfluu ca legiuitorul sa edicteze o dispozitiune de doua ori, din moment ce aceste reguli sunt prevazute si sub capitolul constituirii societatilor anonime (Trib.Rm.Sarat, Jurnal din 7 septembrie 1928). _________________________________________________________________________________________________________________________ Contact avocat Campina: 0744-630.778 Serviciile noastre sunt disponibile in Bucuresti, Prahova (Ploiesti, Campina, Sinaia, Breaza), Constanta dar si in alte zone din Romania. Cabinet Avocat Munteanu Ioana
raspunde

Si asa se poate
thumb down thumb up
miercuri, 14 ianuarie 2015, 15:53
de Ovidiu

IFN-urile în România[modificare | modificare sursă] În România, ponderea creditelor acordate de IFN-uri a crescut de la 2,2% în 2003 la 6,5% din PIB în 2007, în condițiile în care creditele acordate de bănci se era la nivelul de 40%[2]. Ponderea activelor IFN-urilor este de 10% din totalul activelor sistemului bancar (anul 2008)[2]. De regulă, împrumuturile nebancare sunt mai scumpe decât cele bancare și au o perioadă de rambursare mai mică. Dobânda anuală efectivă (DAE) poate ajunge și până la 80-90%.[3] Noutățile 2013: Din statisticile Băncii Naționale, creditele nebancare în primul trimestru din 2013, în lei, au crescut cu foarte puțin față de aceeași perioadă a anului trecut, dar, foarte important, cele acordate în alte valute (în special cele în euro) au scăzut spectaculos. Per total, se confirmă observațiile: IFN-uri mai multe, clienți mai mulți, credite nebancare mai multe, dar sume mai mici. Accesarea creditelor nebancare[modificare | modificare sursă] Creditele nebancare se pot obține după depunerea documentelor necesare solicitate de către respectiva Instituție Financiară. Procesul de evaluare și verificare a actelor, inclusiv semnarea contractelor, nu durează mai mult de 7 zile pentru creditele ipotecare nebancare, și poate ajunge până la 24 de ore pentru creditele de nevoi personale (produse de creditare rapidă). Majoritatea Instituțiilor Financiare Nebancare solicită condiții minimale de eligibilitate. Generalizând, pentru accesarea unui credit nebancar trebuie îndeplinite următoarele condiții: Vârsta cuprinsă între 21 și 69 ani; Domiciliul stabil pe teritoriul României; Buletin sau carte de identitate; Dovada unui venit minim permanent. Principalele Institutii Financiare Nebancare din Romania[modificare | modificare sursă] Cetelem: Cetelem IFN SA este lider pe piata creditelor de consum din Romania, cu o cota in piata institutiilor financiare nebancare de 21,6%. Cetelem IFN SA este prezenta in peste 190 de localitati din intreaga tara, prin retele nationale sau parteneri locali si are peste 800 de angajati in peste 3200 de puncte de vanzare; Provident: Provident Financial Romania este o institutie financiara nebancara, inregistrata in Registrul General al Bancii Nationale a Romaniei si specializata in acordarea de imprumuturi de valoare mica, pe termen scurt. Provident are peste 700 de angajati si peste 3.500 de agenti, colaboratori independenti. Provident activeaza in peste 45 de orase, acoperind circa 80% din po****tia urbana a tarii; Patria Credit: Patria Credit este cea mai mare institutie nebancara de microfinantare din Romania, avand o experienta de peste 14 ani de acordarea creditelor pe piata locala. Patria Credit are ca obiect de activitate acordarea de credite pentru afaceri microintreprinderilor si companiilor mici, intreprinzatorilor individuali, producatorilor agricoli si persoanelor fizice; Viva Credit: VIVA Credit IFN SA este prima companie din Romania specializata in Credite pana la salariu – imprumuturi rapide, oferite online, cu termen de rambursare de pana la 35 de zile. Misiunea Viva Credit este sa ofere o solutie rapida si convenabila pentru finantarea nevoilor dumneavoastra urgente; iCredit: ICredit еste cel mai rapid credit de consum din Romania. Serviciul de creditare e simplu, convenabil, corect si transparent. Valoarea imprumutului la iCredit este cuprinsa intre 400 de lei si 4.000 de lei; Forza Rossa Financial Services: Forza Rossa Financial Services a optimizat procesul de acordare a creditelor: timpul pe care dosarul de credit il petrece efectiv in verificare cu institutia financiara este mai mic de 24 ore. Consultantul Forza Rossa Financial Services vine acasa sau la birou si raspunde la toate intrebarile; Rocredit: RoCredit IFN SA a fost infiintata in Ianuarie 2007, si activeaza cu 8 sucursale si 6 agentii. RoCredit acorda microcredite, credite de consum si credite de achizitie bunuri; TBI Credit: TBI Credit sunt prezenti in Romania din 2003 si fac parte din grupul financiar olandez TBIF Financial Services BV, unul dintre principalii operatori ai pietei financiare din Europa Centrala si de Est. TBI Credit ofera servicii si credite pentru consum, achizitie de bunuri si carduri de credit; Verida: SC Verida Credit IFN S.A. este o institutie financiara nebancara, infiintata in 2008 si specializata exclusiv in acordarea de credite ipotecare si imobiliare. Verida Credit detine un capital social de 9 milioane de Euro si este printre singurele IFN-uri din tara autorizate de Banca Nationala a Romaniei sa acorde credite ipotecare; Simplu Credit: Simplu Credit este o societate de creditare ce propune servicii de consultanta financiara si oferte de credite pentru persoane fizice. Simplu Credit promite raspuns in 48 de ore de la data primirii documentatiei, credit de pana la 10 000 ron pe o perioada de pana la 36 luni; Easy Credit: Easy Credit 4 ALL IFN SA este o institutie financiara nebancara care furnizeaza produse si servicii de creditare cu garantie. Creditul de consum de la Easy Credit garantat cu ipoteca imobiliara este destinat clientilor care au o garantie imobiliara; ImoGroup: Membra a Grupului Financiar IMOFINANCE, IMOCREDIT IFN SA este o societate specializata in acordarea de credite ipotecare, imobiliare, de consum dar si leasing financiar si microcredite. IMOCREDIT IFN SA este prezenta in multe dintre centrele economice importante din Romania, numarul punctelor de lucru fiind in continua crestere.
raspunde

adr vest
thumb down thumb up
miercuri, 14 ianuarie 2015, 15:57
de adr

Marți , 30 septembrie 2014, a avut loc în Sala de Conferințe a Consiliului Județean Arad semnarea primelor cinci contracte de finanţare – din cadrul celui de-al doilea apel de proiecte – pentru reabilitarea școlilor din județul Arad. Cele cinci contracte de finanțare au fost semnate pentru proiectele de reabilitare ale școlilor din comunele Conop, Dieci, Ghioroc, Sintea Mare și Șiria. Finanțarea nerambursabilă se acordă în cadrul axei prioritare 3 „Îmbunătățirea infrastructurii sociale” și a domeniului major de intervenție 3.4 „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă” al Regio-Programul Operațional Regional (Regio-POR) – cel de-al doilea apel de proiecte. Evenimentul a avut loc în prezenţa domnului Petru – Nicolae IOȚCU – Președintele Consiliului Județean Arad şi a domnului Sorin MAXIM – Directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest, Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional în Regiunea Vest, precum și în prezența reprezentanților celor cinci comune a căror școli urmează să fie reabilitate cu fonduri nerambursabile prin Regio-POR (comuna Conop, comuna Dieci, comuna Ghioroc, comuna Sintea Mare, comuna Șiria). Cele cinci proiecte pentru care au fost semnate contractele de finanțare vizează reabilitarea clădirilor în care își desfășoară activitățile instituțiile de învățământ, adaptarea acestora la standarde europene prin creșterea gradului de siguranță și confort și o creștere a gradului de acces pentru persoanele cu nevoi speciale. Implementarea acestora se va face pe parcursul a 14 luni pentru școlile din comunele Conop, Ghioroc, Sintea Mare și Șiria și pe parcursul a 12 luni pentru școala generală din comuna Dieci. Valorile totale ale acestor proiecte de reabilitare și finanțările nerambursabile acordate prin semnarea contractelor de finanțare, sunt următoarele: – proiectul comunei Conop „Reabilitare unitate de învățământ – școală și grădiniță în loc. Milova, Comuna Conop, Jud

din pacate sunt una dintre persoanela care au pierdut bani. sper sa.i pot recupera sub o forma sau alta. nu inteleg de ce nu sunt opriti de organele care sunt in masura sa faca asta ?

Ai perfecta dreptate! toti cei care ati pierdut bani crezand in acesti mincinosi ordinari ,nu iti vei mai putea recupera banii, in cel mai fericit caz doar o infima parte din ei, dar nici asta nu se stie cu exactitate cand anume, asa cum te duc cu vorba de la o luna la alta cu „adunarea lor generala” care este o alta mare tampenie si minciuna. Dati-i dracu si nu va incurcati cu ei! Pierdeti si bruma de bani pe care poate o aveti. FURT CU ACTE IN REGULA! Ilie estie un mare mincinos sau esti de-al lor. Nimeni nu a luat bani de la astia.

cine naiba esti? esti din clanul lor? gunoAIE PENALE CE SUNTETI

sunt niste gunoaie ordinare si penale. se pare ca sunt implicati oameni grei daca aceste lucruri nu sunt oprite. alta explicatie nu este. un ungur imputit vine sa ne faca ordine. se pare ca si primarul si toti care accepta asa ceva sa functioneze sunt implicati….asta e parerea mea

A mai aparut o firma IDEAL FUNDATION, acceasi teapa , tot Mate Istvan patron, tot duduia diana (acum se recomanda raluca) tot domnu bogdan (acum este domnu Dan) NU PUNETI BOTU

Am luat credit de la TBI CREDIT si platesc de 3 ani doar dobanda.si o schimba pe parcurs
la inceput totul mia prezentat ca fiind totul roz si pe urma aproape dublu mia marit rata

Mama mea a facut la ei la cluj ideal fondation imprumut si dupa 2 sapt a primit 3000 de lei.

Jos guvernul!!!!! Jos Ponta!!!!

Mama mea a facut la ei la cluj ideal fondation imprumut si dupa 2 sapt a primit 3000 de lei.

buna ai primit suma integrala pin ala urma sau e tepa?

MACAR SA FACA CEVA SI IOHANIS PT TARA ASTA,CA AM SUFERIT DESTUL DIN CAUZA PARLAMENTARILOR.

Providentu e cel mai naspa,achit saptamanal rate de 1an si am platit abia dobanda pana acum

Stai linistit zsolt ca nu sunt altii mai cercetati decat tine si timea prigoana pt ca toata lumea stie ca tu impreuna cu timea prigoana si ceilalti unguri trageti tzepe prin firma Neptunus Fondation!

Teapa totala!!!Aveti grija!!!
Respect

este simplu un serch pe google si afli numarul de telefon de IJP.

Sunt pe cale sa semnez un contract cu ei!Sunt corectii?!

Discutiile au rost si sunt binevenite daca au in vedere acest aspect. Una e chetiunea clauzelor abuzive- si acolo sunt cazuri speciale, in care un client sau un grup de clienti au fost indusi in eroare- dar a vorbi in general de o conversie la alt nivel decat cursul momentului …acolo e vorba de un contract incheiat intre doua parti in constienta totala. Si cel care a dat creditul si cel care l-a luat, cred eu ca au fost in stare de constienta cand au semnat aceste documente. Numai eu am iesit chiar de la aceasta tribuna si am spus de nu stiu cate ori cat de riscante sunt creditele in valuta!”, a spus marti Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, intrebat de pozitia sa in legatura cu spinoasa problema a conversiei imprumuturilor din franci in lei la cursul actual sau la cel istoric. Reamintim ca recent, Tribunalul din Galati a dat prima sentinta irevocabila prin care se dispune convertirea in lei a creditului in franci elvetieni, la cursul de schimb de la data acordarii creditului, la care se adauga o majorare de 10%. Banca a transmis insa HotNews.ro ca este vorba de o eroare si ca in cadrul procesului nu s-a cerut convertirea valutei imprumutului, ci a fost unul clasic, pe clauze abuzive. Ulterior, a mai existat o discutie din care rezulta ca firma de avocatura NNDKP -care apara interesele unei banci- ar solicitat ea insasi conversia unui credit din franci elvetieni in lei la cursul din momentul acordarii imprumutului. Informatia s-a rostogolit pe Internet mai rapid ca un bulgare de zapada pe un versant inzapezit, ridicand semne de intrebare cu privire la strategia de bumerang a NNDKP. Surpriza a venit cand s-a confirmat oficial ca o asemenea cerere a fost intr-adevar facuta, insa lucrurile nu stau chiar asa cum pareau. Asculta mai jos interventia de marti a Guvernatorului BNR: Descarca fisierul audio in format MP3 „Conversia se poate face si in prezent, pe baza voluntara, la cursul din ziua deciziei conversiei. Asa se face si in Europa, nu se face la cursul istoric. Daca cineva doreste sa faca la curs istoric, trebuie sa stabileasca si cine acopera diferentele: daca se acopera de la buget, dintr-un fond de garantare, din depozitele clientilor- Doamne fereste!. Ce inseamna o banca? Banca inseamna un bilant care are pe o parte capital plus depozite iar pe partea cealalta are niste active-creditele. Daca valoarea creditului se micsoreaza inseamna ca trebuie sa tai de dincolo- din capital sau din depozitele clientilor, ca alta solutie nu ai. Bancile multiplica banii din depozitele pe care le au. Le-ai afectat depozitele, trebuie sa gaseasca o sursa de acoperire”, a mai spus Isarescu marti. Vezi mai jos interventia video a Guvernatorului BNR de marti: In acest moment in Parlament exista doua proiecte de legi care reglementeaza problema creditelor in valuta in favoarea consumatorilor. BNR, ca si bancile comerciale, nu vad cu ochi buni aceste initiative si nu le sprijina. Citeste si cum au rezolvat aceeasi problema state diferite. Cu mentiunea ca in Ungaria, problema creditelor in franci elvetieni risca sa puna pe butuci zeci de administratii locale care se indatorasera in moneda elvetiana. Citeste mai multe despre banca nationala • franci elvetieni • mugur isarescu [P] ––––––––––– Revolutia tehnologica are un pret Bazându-se pe studii de psihologie și neuroștiințe care arată cât de dependente sunt fericirea și satisfacția oamenilor de eforturile dificile pe care le fac în viața reală, Carr dezvăluie ceva ce suspectam deja: atenția dedicată ecranelor computerelor ne rupe de lume și ne creează o stare de nemulțumire. Transport GRATUIT pentru comenzi peste 95 de lei. Alte carti interesante la GiftBooks.ro! GiftBooks utilizeaza serviciile DPD Romania Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook. 2 Citeste pe Stirile ProTV VIDEO Rezerva de alimente a Romaniei in caz de calamitate este la pamant. Cum s-a golit depozitul de la Peris in ultimii 25 de ani Dupa rezerva de stat pentru medicamente, acum aflam ca si cea de alimente, in caz de calamitati, este la pamant. Afirmatia extrem de grava este facuta de reprezentantii patronatelor din domeniu, care sustin ca in acest moment depozitele sunt goale. „Discutiile au rost si sunt binevenite daca au in vedere acest aspect. Una e chetiunea clauzelor abuzive- si acolo sunt cazuri speciale, in care un client sau un grup de clienti au fost indusi in eroare- dar a vorbi in general de o conversie la alt nivel decat cursul momentului …acolo e vorba de un contract incheiat intre doua parti in constienta totala. Si cel care a dat creditul si cel care l-a luat, cred eu ca au fost in stare de constienta cand au semnat aceste documente. Numai eu am iesit chiar de la aceasta tribuna si am spus de nu stiu cate ori cat de riscante sunt creditele in valuta!”, a spus marti Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, intrebat de pozitia sa in legatura cu spinoasa problema a conversiei imprumuturilor din franci in lei la cursul actual sau la cel istoric. Reamintim ca recent, Tribunalul din Galati a dat prima sentinta irevocabila prin care se dispune convertirea in lei a creditului in franci elvetieni, la cursul de schimb de la data acordarii creditului, la care se adauga o majorare de 10%. Banca a transmis insa HotNews.ro ca este vorba de o eroare si ca in cadrul procesului nu s-a cerut convertirea valutei imprumutului, ci a fost unul clasic, pe clauze abuzive. Ulterior, a mai existat o discutie din care rezulta ca firma de avocatura NNDKP -care apara interesele unei banci- ar solicitat ea insasi conversia unui credit din franci elvetieni in lei la cursul din momentul acordarii imprumutului. Informatia s-a rostogolit pe Internet mai rapid ca un bulgare de zapada pe un versant inzapezit, ridicand semne de intrebare cu privire la strategia de bumerang a NNDKP. Surpriza a venit cand s-a confirmat oficial ca o asemenea cerere a fost intr-adevar facuta, insa lucrurile nu stau chiar asa cum pareau. Asculta mai jos interventia de marti a Guvernatorului BNR: Descarca fisierul audio in format MP3 „Conversia se poate face si in prezent, pe baza voluntara, la cursul din ziua deciziei conversiei. Asa se face si in Europa, nu se face la cursul istoric. Daca cineva doreste sa faca la curs istoric, trebuie sa stabileasca si cine acopera diferentele: daca se acopera de la buget, dintr-un fond de garantare, din depozitele clientilor- Doamne fereste!. Ce inseamna o banca? Banca inseamna un bilant care are pe o parte capital plus depozite iar pe partea cealalta are niste active-creditele. Daca valoarea creditului se micsoreaza inseamna ca trebuie sa tai de dincolo- din capital sau din depozitele clientilor, ca alta solutie nu ai. Bancile multiplica banii din depozitele pe care le au. Le-ai afectat depozitele, trebuie sa gaseasca o sursa de acoperire”, a mai spus Isarescu marti. Vezi mai jos interventia video a Guvernatorului BNR de marti: In acest moment in Parlament exista doua proiecte de legi care reglementeaza problema creditelor in valuta in favoarea consumatorilor. BNR, ca si bancile comerciale, nu vad cu ochi buni aceste initiative si nu le sprijina. Citeste si cum au rezolvat aceeasi problema state diferite. Cu mentiunea ca in Ungaria, problema creditelor in franci elvetieni risca sa puna pe butuci zeci de administratii locale care se indatorasera in moneda elvetiana. Citeste mai multe despre banca nationala • franci elvetieni • mugur isarescu [P] ––––––––––– Revolutia tehnologica are un pret Bazându-se pe studii de psihologie și neuroștiințe care arată cât de dependente sunt fericirea și satisfacția oamenilor de eforturile dificile pe care le fac în viața reală, Carr dezvăluie ceva ce suspectam deja: atenția dedicată ecranelor computerelor ne rupe de lume și ne creează o stare de nemulțumire. Transport GRATUIT pentru comenzi peste 95 de lei. Alte carti interesante la GiftBooks.ro! GiftBooks utilizeaza serviciile DPD Romania Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook. 2 Citeste pe Stirile ProTV VIDEO Rezerva de alimente a Romaniei in caz de calamitate este la pamant. Cum s-a golit depozitul de la Peris in ultimii 25 de ani Dupa rezerva de stat pentru medicamente, acum aflam ca si cea de alimente, in caz de calamitati, este la pamant. Afirmatia extrem de grava este facuta de reprezentantii patronatelor din domeniu, care sustin ca in acest moment depozitele sunt goale. „Discutiile au rost si sunt binevenite daca au in vedere acest aspect. Una e chetiunea clauzelor abuzive- si acolo sunt cazuri speciale, in care un client sau un grup de clienti au fost indusi in eroare- dar a vorbi in general de o conversie la alt nivel decat cursul momentului …acolo e vorba de un contract incheiat intre doua parti in constienta totala. Si cel care a dat creditul si cel care l-a luat, cred eu ca au fost in stare de constienta cand au semnat aceste documente. Numai eu am iesit chiar de la aceasta tribuna si am spus de nu stiu cate ori cat de riscante sunt creditele in valuta!”, a spus marti Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, intrebat de pozitia sa in legatura cu spinoasa problema a conversiei imprumuturilor din franci in lei la cursul actual sau la cel istoric. Reamintim ca recent, Tribunalul din Galati a dat prima sentinta irevocabila prin care se dispune convertirea in lei a creditului in franci elvetieni, la cursul de schimb de la data acordarii creditului, la care se adauga o majorare de 10%. Banca a transmis insa HotNews.ro ca este vorba de o eroare si ca in cadrul procesului nu s-a cerut convertirea valutei imprumutului, ci a fost unul clasic, pe clauze abuzive. Ulterior, a mai existat o discutie din care rezulta ca firma de avocatura NNDKP -care apara interesele unei banci- ar solicitat ea insasi conversia unui credit din franci elvetieni in lei la cursul din momentul acordarii imprumutului. Informatia s-a rostogolit pe Internet mai rapid ca un bulgare de zapada pe un versant inzapezit, ridicand semne de intrebare cu privire la strategia de bumerang a NNDKP. Surpriza a venit cand s-a confirmat oficial ca o asemenea cerere a fost intr-adevar facuta, insa lucrurile nu stau chiar asa cum pareau. Asculta mai jos interventia de marti a Guvernatorului BNR: Descarca fisierul audio in format MP3 „Conversia se poate face si in prezent, pe baza voluntara, la cursul din ziua deciziei conversiei. Asa se face si in Europa, nu se face la cursul istoric. Daca cineva doreste sa faca la curs istoric, trebuie sa stabileasca si cine acopera diferentele: daca se acopera de la buget, dintr-un fond de garantare, din depozitele clientilor- Doamne fereste!. Ce inseamna o banca? Banca inseamna un bilant care are pe o parte capital plus depozite iar pe partea cealalta are niste active-creditele. Daca valoarea creditului se micsoreaza inseamna ca trebuie sa tai de dincolo- din capital sau din depozitele clientilor, ca alta solutie nu ai. Bancile multiplica banii din depozitele pe care le au. Le-ai afectat depozitele, trebuie sa gaseasca o sursa de acoperire”, a mai spus Isarescu marti. Vezi mai jos interventia video a Guvernatorului BNR de marti: In acest moment in Parlament exista doua proiecte de legi care reglementeaza problema creditelor in valuta in favoarea consumatorilor. BNR, ca si bancile comerciale, nu vad cu ochi buni aceste initiative si nu le sprijina. Citeste si cum au rezolvat aceeasi problema state diferite. Cu mentiunea ca in Ungaria, problema creditelor in franci elvetieni risca sa puna pe butuci zeci de administratii locale care se indatorasera in moneda elvetiana. Citeste mai multe despre banca nationala • franci elvetieni • mugur isarescu [P] ––––––––––– Revolutia tehnologica are un pret Bazându-se pe studii de psihologie și neuroștiințe care arată cât de dependente sunt fericirea și satisfacția oamenilor de eforturile dificile pe care le fac în viața reală, Carr dezvăluie ceva ce suspectam deja: atenția dedicată ecranelor computerelor ne rupe de lume și ne creează o stare de nemulțumire. Transport GRATUIT pentru comenzi peste 95 de lei. Alte carti interesante la GiftBooks.ro! GiftBooks utilizeaza serviciile DPD Romania Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook. 2 Citeste pe Stirile ProTV VIDEO Rezerva de alimente a Romaniei in caz de calamitate este la pamant. Cum s-a golit depozitul de la Peris in ultimii 25 de ani Dupa rezerva de stat pentru medicamente, acum aflam ca si cea de alimente, in caz de calamitati, este la pamant. Afirmatia extrem de grava este facuta de reprezentantii patronatelor din domeniu, care sustin ca in acest moment depozitele sunt goale.
raspunde

Neptunus Fondation frauda
thumb down thumb up
miercuri, 14 ianuarie 2015, 13:40
de lupu

Asa este mii de persoane tzepuite de mai multe firme NEPTUNUS FONDATION,SATURNUS FINANCE,FAVORIT SOLUTION….conduse de ungurii Halasz Atilla,Beny Mark,pt care lucrau amantele lor Timea Prigoana si Angela Rusu. Acum pt Neptunus Fondation deschisa in Bacau lucreaza si suspectul Zsolt Tasnadi care a fost anchetat penal pt frauda tot in domeniul acesta.
raspunde

Lucruri interesante
thumb down thumb up
miercuri, 14 ianuarie 2015, 15:21
de pop

Potrivit dispozițiilor din Noul Cod civil (NCC), contractul de asociere în participațiune este „contractul prin care o persoană acordă uneia sau mai multor persoane o participație la beneficiile și pierderile uneia sau mai multor operațiuni pe care le întreprinde.” Principala deosebire între acest tip de asociere și o persoană juridică o constituie faptul că prima nu are personalitate juridică. Pe cale de consecință, asocierea nu apare ca un subiect de drept distinct de membrii care o compun. În raporturile cu terții, asocierea nu va avea drepturi și obligații proprii, ci acestea vor aparține unui sau unora dintre asociați. Cu toate acestea, „dacă asociații acționează în această calitate față de terți sunt ținuți solidar de actele încheiate de oricare dintre ei” (art. 1953 alin. 2 din NCC). În plus, același articol mai prevede că orice clauză de limitare a răspunderii față de terți este inopozabilă acestora, ele fiind valabile doar între asociați, potrivit dispozițiilor cuprinse în acest sens în contractul încheiat. NNC sancționează și clauzele din contracte care stabilesc un nivel minim garantat de beneficii pentru unul sau unii dintre asociați, prevăzând că acestea sunt considerate nescrise. Pentru că nu are personalitate juridică, asocierea nu este supusă nici formalităților de publicitate prevăzute pentru persoanele juridice pentru a le face opozabile terțelor persoane. Asocierea este scutită de formalitățile de constituire și nici nu este înscrisă la Registrul Comerțului (așa cum sunt obligate persoanele juridice cu scop lucrativ) sau în Registrul asociațiilor și fundațiilor (unde se înscriu persoanele juridice fără scop lucrativ). Urmând același raționament, asociațiilor nu le sunt aplicabile nici dispozițiile Legii nr. 31/1990, acestea fiind supuse dispozițiilor din contractul de asociere în participațiune. Contractul este încheiat în formă scrisă, cerință care rezultă din art. 1950 din NCC, ce prevede că acesta se probează doar prin înscris, prin urmare este vorba despre forma ad probationem. Acest aspect însă interesează în principiu doar raporturilor dintre asociați, având în vedere că terții pot contracta doar cu asociații. Potrivit art. 1952, „asociații rămân proprietarii bunurilor puse la dispoziția asociației. (2) Ei pot conveni ca bunurile aduse în asociere, precum și cele obținute în urma folosirii acestora să devină proprietate comună. (3) Bunurile puse la dispoziția asocierii pot trece, în tot sau în parte, în proprietatea unuia dintre asociați pentru realizarea obiectului asocierii, în condițiile convenite prin contract și cu respectarea formalităților de publicitate prevăzute de lege. (4) Asociații pot sti**** redobândirea în natură a bunurilor prevăzute la alin. (3) la încetarea asocierii.” Paula CATANĂ avocat stagiar, CA RADU COMĂNAC
raspunde

Clar
thumb down thumb up
miercuri, 14 ianuarie 2015, 15:23
de Munteanu Ioana

Dreptul 8/1992 – DIFERENTIEREA INTRE ASOCIEREA IN VEDEREA CONSTITUIRII DE SOCIETATI COMERCIALE SI ASOCIEREA IN VEDEREA DESFASURARII UNOR ACTIVITATI COMERCIALE COMUNE (V-le Patulea) Grijulii cu modul de gestionare al patrimoniului lor, patronii societatilor comerciale care doresc totusi sa-si amplifice si sa-si diversifice activitatea comerciala, colaborand cu alte societati comerciale, nu sunt suficient de bine documentati cu privire la caile pe care pot realiza acest lucru, ei facand o confuzie intre asociere si colaborare in afaceri. Problema care s-a ridicat in practica a fost aceea daca o societate comerciala poate colabora cu o alta societate comerciala pentru realizarea unei sau unor activitati comerciale determinate (din cele care fac obiectul de activitate al celor 2 societati, conf. contractului de societate si statutului), fara ca cele 2 capitaluri sociale ale societatilor respective sa se contopeasca si fara ca riscurile si raspunderile fiecareia dintre ele sa devina comune. Un alt aspect al aceleiasi probleme se refera la formalitatile ce trebuie indeplinite pentru ca cele 2 societati comerciale (sau mai multe) sa poata desfasura activitati comerciale conjugate. Ar insemna aceasta o asociere, deci o fuziune, o modificare a contractelor lor de societate si a statutelor, care nu se poate realiza decat cu indeplinirea formalitatilor prev. de lege pentru constituirea sau modificarile intervenite in cursul exercitarii activitatii lor comerciale? Astfel de nedumeriri izvorasc dintr-o necunoastere sau o neintelegere corecta a continutului notiunii de „asociere” care constituie conceptul pe care se intemeiaza constituirea societatilor comerciale, ca si fuziunea acestora. In art.1 din legea nr.31/1990 se prevede ca in vederea efectuarii de acte de comert persoanele fizice si persoanele juridice „se pot asocia” si constitui societati comerciale. Iar, prin art.174 din aceeasi lege este reglementata posibilitatea pe care societatile comerciale deja constituite o au de a fuziona, fie prin absorbtie, fie prin contopire, ceea ce reprezinta de asemenea „o asociere” in vederea desfasurarii de activitati comerciale (desigur, in alte conditii sau la alta scara). Termenul de „asociere” (la care se refera art.1 din legea nr.31/1990) in vederea constituirii de societati comerciale, nu trebuie confundat cu cel de „fuziune” a societatilor comerciale desi in esenta este vorba tot de o asociere dar care are drept efect constituirea unei noi societati comerciale, distincta de cele care fuzioneaza. Dar, acelasi termen de „asociere” este utilizat chiar de legiuitor si intr-un alt sens, „de colaborare in activitatea comerciala” pe care o desfasoara societatile comerciale. Astfel, prin art.33 din legea nr.15/1990 se prevede ca „Regiile autonome si societatile comerciale se pot asocia in vederea realizarii de activitati comune care prezinta interes pentru asociati. Prin aceasta asociere nu se naste o noua persoana juridica, iar raporturile dintre asociati se vor stabili prin contractul de asociere”. Prin art.34 din acelasi act normativ este stabilit si continutul contractului de asociere si anume: partile conractante; activitatile economice ce se vor realiza in comun; contributia fiecarei parti la realizarea activitatilor economice comune convenite; conditiile de administrare si conducere a asociatiei; modalitatea de impartire a rezultatelor activitatilor economice comune desfasurate; cauzele de incetare a asocierii si modalitatea de impartire a rezultatelor lichidarii; orice alte clauze necesare activitatii asociatiei. In continuare, prin art.35 al legii nr.15/1990 se prevede si posibilitatea societatilor comerciale de a se asocia intre ele „in scopul crearii de noi societati comerciale”. Ce se deduce din dispozitiile legale sus mentionate? In primul rand ca notiunea de asociere imbraca situatii juridice diferite: constituire de societati comerciale; fuziuni de societati comerciale si asocieri in vederea realizarii de activitati economice comune. Asocierea dintre societatile comerciale in scopul crearii de noi societati comerciale, la care se refera art.35 din legea nr.15/1990, este identica cu fuziunea reglementata prin art.174 din legea 31/1990. O alta subliniere care trebuie facuta, in lumina prevederilor legale mentionate, este ca din punct de vedere al continutului acestora este necesar sa se distinga intre: asocierea in vederea constituirii unei societati comerciale, ca persoana juridica; asocierea in vederea constituirii de noi societati comerciale, prin fuzionarea unor societati comerciale constituite anterior si asocierea in vederea desfasurarii de activitati comerciale comune, fara ca prin aceasta sa se nasca o noua persoana juridica. Odata clarificate lucrurile pe acest plan, ceea ce constituie sursa confuziilor ce se fac in practica societatilor comerciale, de aici deriva si modul de solutionare al celui de-al doilea aspect al problemei, privind formalitatile necesare de a fi indeplinite, in cazul diferitelor feluri de asocieri la care ne-am referit mai inainte. 1. Asocierea in vederea constituirii de societati comerciale se realizeaza dupa o anumita procedura si cu respectarea unor conditii stabilite prin diferite texte (disparate dar concordante) din legea nr.31/1990. Potrivit art.3,8,32 diferitele tipuri de societati comerciale se constituie prin contract de societate ce se incheie in forma autentica ( este ceea ce in literatura juridica a fost denumita ca fiind „faza consensuala”). Urmeaza faza judiciara, prev.de art.22 (dar si de art.4 si art.34), cand se obtine autorizarea de functionare din partea instantei de judecata. O a treia faza este cea a publicarii si inmatricularii (sau dupa caz a inregistrarii). 2. Asocierea unor societati comerciale in vederea constituirii de alte societati comerciale (sau fuziunea) , la care se refera art.35 din legea nr.15/1990 si art.174 din legea nr.31/1990 este supusa, asa cum rezulta din art.174 al.2 indeplinirii formalitatilor prev.de art.153 (art. prin care se reglementeaza conditiile in care se pot modifica contractul de societate si statutul societatii comerciale). Potrivit acestui din urma articol, fuzionarea societatilor comerciale poate avea loc cu respectarea „conditiilor de forma si de publicitate” prev.de lege pentru constituirea lor (de fapt, intrucat art.174 al.2 contine o norma de trimitere la art.153, iar prin acest din urma text reglementandu-se conditiile de modificare ale contractului de societate si statutului, legiuitorul vorbeste despre conditiile de forma si de publicitate prev.”pentru incheierea lor”; dar, intrucat prev.art.153 se aplica in mod corespunzator nu pentru un caz de modificare a actelor constitutive, ci de fuziune a unor societati comerciale, trebuie sa se inteleaga ca in acest caz este vorba nu de conditii de forma si publicitate prev.”pentru incheierea lor”, ci de conditii de forma si de publicitate prev. de lege „pentru constituirea lor”). Ramane cea de-a treia situatie juridica, cand asocierea societatilor comerciale se face in vederea desfasurarii unor activitati comerciale comune, reglementata prin art.33 din legea nr.15/1990. Am vazut ca primele 2 situatii juridice se caracterizeaza prin aceea ca fie se constituie persoane juridice, fie se creaza noi persoane juridice prin fuziunea unor persoane juridice anterior constituite. Si, in mod firesc, aceste operatii sunt supuse unei proceduri si indeplinirii unor conditii de fond si forma, printre care si cele de autorizare, publicitate si inmatriculare, respectiv inregistrare (in cazul modificarilor intervenite in cursul exercitarii activitatii comerciale). 3. Cea de-a treia situatie juridica ce se caracterizeaza prin asocierea societatilor comerciale in vederea desfasurarii unor activitati comerciale comune, fara insa a se crea o noua societate comerciala, nu este similara cu primele doua. In acest caz nu mai este vorba de crearea unei societati comerciale sau de fuzionarea de societati comerciale (chiar daca in aceasta ultima ipoteza, s-ar parea ca fuzionarea a avut loc in vederea desfasurarii unor activitati comune; ceea ce nu corespunde realitatii, prin fuziune rezultand o noua entitate, fie prin absorbtie fie prin contopire si deci nemaifiind in discutie activitati comune, care presupun existenta mai multor entitati). Asadar, activitatile comune desfasurate de societatile comerciale, prin acest ultim tip de asociere, pe baza de contract de asociere, sunt supuse regimului juridic de drept comun, cel al contractelor obisnuite, care in consecinta nu sunt supuse indeplinirii niciuneia dintre conditiile de fond si forma prev. de legea nr.31/1990 (lege speciala, ale carei dispozitii sunt aplicabile doar in cazul constituirii societatilor comerciale si fuziunii acestora). Dreptul 5/1995 – CONTRACTUL DE ASOCIERE IN PARTICIPATIUNE (N.Tandareanu – Judecator – Judecatoria Craiova) Avand in vedere frecventa cu care se incheie astfel de contracte, pe de o parte, dar si lapidaritatea reglementarii in aceasta materie, pe de alta parte, credem ca ar fi util un examen mai amanuntit care sa puna in evidenta cateva din caracteristicile „contractului de asociere in participatiune”. Potrivit art.251 Cod Comercial „asociatiunea in participatiune” are loc atunci cand un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multe persone ori societati o participatiune la beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni comerciale sau chiar asupra intregului lor comert, iar in cf. cu art.252 C.com.ea poate sa aiba loc si pentru operatiunile comerciale facute de un necomerciant. Din definitia data de Codul comercial „asociatiunii in participatiune” rezulta faptul ca aceasta are un caracter contractual, fiind rezultatul unui acord de vointa al partilor contractante, manifestat cu scopul de a produce anumite consecinte juridice. Contractul de asociere in participatiune poate fi civil sau comercial, in functie de natura obiectului sau. Obiectul asociatiunii in participatiune comerciala il constituie efectuarea de acte sau fapte de comert in scopul obtinerii unui profit ce urmeaza sa fie impartit intre participanti. Acest obiect poate sa priveasca o singura operatiune comerciala, mai multe operatiuni sau chiar intregul comert al „asociatului administrator”. De aceea, obiectul contractului de asociere in participatiune trebuie sa se regaseasca in obiectul activitatii autorizate a asociatului administrator, nefiind relevant faptul ca el se regaseste sau nu in obiectul de activitate autorizata a „asociatului participant”, atunci cand acesta este un comerciant. Iata asadar ca inca de la inceputul expunerii noastre ne-am referit la 2 categorii de persoane: asociatul administrator si asociatul participant (care sunt partile din contractul de asociere in participatiune), asupra carora este necesar sa insistam in cele ce urmeaza: 1. Asociatul administrator este de regula un comerciant, adica o persoana fizica ce savarseste fapte de comert avand comertul ca profesiune obisnuita, sau o societate comerciala (art.7 C.com.) . In categoria comerciantilor intra si regiile autonome constituite in baza legii nr.15/1990 si organizatiile cooperatiste, in privinta carora este unanim admis atat in practica judiciara cat si in literatura de specialitate caracterul lor comercial ce rezulta din natura activitatii lor si din obligativitatea inscrierii lor in Registrul Comertului (art.1 al.2 din legea 26/1990). Intrucat legea nu face nici o distinctie in ce priveste pe comercianti, inseamna ca si regiile autonome si organizatiile cooperatiste pot avea calitatea de asociat administrator intr-un contract de asociere in participatiune. Asociatul administrator poate fi insa si un necomerciant, atunci cand o persoana fizica sau juridica in chip accidental efectueaza o operatiune de comert, operatiune supusa legii comerciale. Statul si unitatile administrativ-teritoriale nu au calitatea de comerciant, dar pot savarsi acte sau fapte de comert si deci pot avea si calitatea de asociat administrator. Asociatiile si fundatiile constituite in baza legii nr.21/1924, desi nu au calitatea de comerciant, fiind persoane juridice non-profit, pot savarsi acte si fapte de comert prin intermediul unitatilor economice proprii pe care si le pot infiinta in legatura cu scopul principal in vederea asigurarii unor resurse in conf. cu art.40 din aceeasi lege, deci si ele pot avea calitatea de asociat administrator. 2. Asociat participant la o asociatiune in participatiune poate fi orice persoana fizica sau juridica, comerciant sau necomerciant (desi societatile comerciale intra in categoria larga a persoanelor juridice nu se poate considera ca legiuitorul a intentionat sa excluda celelalte persoane juridice ce nu sunt societati comerciale, ci este mai degraba o inconsecventa legislativa sau o preocupare a legiuitorului de a scoate in evidenta caracterul comercial al societatilor comerciale prin ele insele, neconditionat de efectuarea de acte de comert efective). Prin asociere nu ia nastere o persoana juridica distincta de persoana asociatilor. Fiecare asociat raspunde pentru obligatiile pe care si le-a asumat fata de cel de-al treilea, dupa cum nici acesta nu are nici un drept decat fata de asociatul cu care a contractat potrivit principiului de drept civil in virtutea caruia nimeni nu poate obliga valabil pe altul. nici asociatii nu pot opune celui de-al treilea existenta asocierii intrucat ea nu are o personalitate juridica distincta, es producand efecte numai intersocios. Nimeni nu se opune insa ca asociatii sa-si dea reciproc insarcinarea pentru efectuarea anumitor operatiuni pe socoteala comuna, dar aceasta clauza trebuie expres prevazuta in contract, ea neprezumandu-se. Scopul urmarit de parti la incheierea contractului il reprezinta participarea la beneficiile obtinute din activitatea desfasurata. Participarea la beneficii si la pierderi este de esenta contractului de asociere in participatiune si rezulta chiar din definitia data de Codul comercial acestui contract. In cazul in care un asociat este exclus de la beneficii sau de participarea la pierderi sau este prevazuta participarea la pierderi in masura derizorie, contractul este nul, clauza leonina fiind interzisa ca si in cazul contractelor pentru constituirea societatilor comerciale. Faptul ca in contract nu s-a prevazut partea fiecarui asociat la beneficii nu atrage nulitatea contractului ci face sa se presupuna vointa partilor de a imparti egal beneficiile rezultate. Este valabila clauza potrivit careia unul sau unii dintre asociati sunt aparati de a participa la pierderile produse din culpa dovedita a unuia dintre asociati care se obliga a le suporta in intregime. Nefiind o persoana juridica distincta cu o personalitate proprie asocierea in participatiune nu are un patrimoniu propriu. Aportul asociatilor la constituirea asocierii poate consta intr-o suma de bani, intr-un bun individual determinat, o universalitate de bunuri sau intr-o prestatie. Potrivit art.254 C.com., participantii nu au nici un drept asupra bunurilor puse in asociere chiar daca au fost procurate de dansii. Aceste bunuri trec in proprietatea asociatului administrator. Asociatii participanti au numai un dept de creanta impotriva asociatului administrator cu privire la bunurile aduse in natura, drept de creanta scadent la data desfiintarii contractului. Cu toate acestea, asociatii pot conveni la incheierea contractului ca bunurile aduse in natura, ca miza sociala, sa li se restituie tot in natura, avand dreptul, in cazul in care restituirea in natura nu mai este posibila, la o despagubire proportionala. In lipsa unei asemenea clauze, asociatii participanti au dreptul doar a li se da socoteala de modul de administrare a bunurilor depuse ca miza sociala, de beneficii si de pierderi. Astfel, ei au dreptul sa ceara asociatului administrator beneficiile rezultate dar si obligatia de a suporta pierderile proportionale. Ei pot cere socoteala asociatului administrator cu privire la modul de administrare a bunurilor atat in cursul afacerii cat si la terminarea acesteia. In privina posibilitatii ca partile sa convina ca bunurile puse in asociere sa devina co-proprietatea lor, consideram ca o asemenea clauza este interzisa prin art.254 al.2 C.com., care stipuleaza in afara de cele 2 situatii evocate mai sus, asociatii participanti au dreptul numai de a li se da socoteala de bunuri, de beneficii si de pierderi. Asocierea in participatiune, fiind o societate, este susceptibila de dizolvare, dar neavand un patrimoniu propriu nu ii sunt aplicabile dispozitiile legale privitoare la lichidare, unica consecinta a dizolvarii fiind impartirea beneficiilor de catre asociatul administrator. Iar, in caz de neintelegere intre parti se poate numi un expert care popate fi desemnat fie de catre participanti, fie de catre instanta. In privinta formei asociatiei in participatiune, art.256 C.com. prevede ca aceasta este scutita de formalitatile stabilite de lege pentru societati, dar ea trebuie sa fie probata prin act scris. In consecinta, nu este obligatorie incheierea actului in forma autentica, nici inscrierea lui la Registrul Comertului si nici publicarea lui in Monitorul Oficial. Nimic nu se opune insa ca partile sa convina asupra acestor formalitati. Singura cerinta este aceea a unui inscris. Forma scrisa nu este ceruta ad validitatem, ci ad probationem. In lipsa formei scrise sunt aplicabile dispozitiile art.1197-1198 C. civil privitoare la proba actelor juridice. Ca si in cazul societatilor comerciale neregulat constituite este admisibila proba cu martori in scopul dovedirii dizolvarii asocierii, deoarece in acest caz proba se face ca asocierea a incetat, iar nu ca s-a nascut. Revista de Drept Comercial 4/1995 ASOCIATIUNEA IN PARTICIPATIUNE INTRE TRADITIE SI ACTUALITATE ( Veronica Rebreanu – judecator – Judecatoria Turda) A. PARTILE CONTRACTULUI Partile conventiei de asociatiune in participatiune sunt asociantul si asociatul. Asociantul-participantul activ, acela care trateza afacerile comerciale cu tertii in nume propriu, dar pe seama tuturor asociatilor – este, de regula, comerciant sau societate comerciala si doar exceptional poate fi necomerciant, in cazul reglementat de art.9 Cod comercial: „Orice persoana care intr-un chip accidental face o operatiune de comert, nu poate fi considerata ca comerciant; ea este insa supusa legilor si jurisdictiei comerciale pentru toate contestatiile ce se pot ridica din aceasta operatiune”. Aceasta concluzie rezulata din dispozitiile art.252 Cod comercial: ” Asociatiunea in participatiune poate sa aiba loc asemenea si pentru operatiunile comerciale facute de catre necomercianti”. Asociatul – partiocipantul pasiv, acela care participa in asociatie prin aportul unui bun sau a unui fond banesc si care este necunoscut tertilor ( element care confera un caracter ocult asociatunii) – poate fi orice persoana fizica, indiferent daca este sau nu este comerciant, precum si orice persoana juridica, indiferent daca este o societate comerciala, o regie autonoma, o organizatie cooperatista, o societate bancara, o societate agricola, o asociatie sau fundatie sau chiar o institutie bugetara. B. CARACTERELE SPECIFICE 1. Fiind incheiat in vederea efectuarii unor acte de comert este un contract comercial si face parte dintre contractele numite, fiind reglementat prin dispozitiile art.251-256 ale Codului comercial. 2. Poate fi bilateral sau multilateral. Asociantul, comerciant persoana fizica sau persoana juridica, poate incheia contractul de asociatiune in participatiune cu una sau cu mai multe persoane juridice sau fizice, carora le acorda o participare la beneficiile si pierderile operatiunilor sale comerciale. 3. Este un contract cu titlu oneros, ideea de profit fiind mobilul asocierii. 4. Este un contract comutativ, partile contractante stabilind de la inceput partea de beneficii sau pierderi ce revine fiecareia, in functie de aportul adus in societate sau in functie de alte criterii pe care acestea le pot stabili de comun acord. 5. Cu toate ca redactarea clauzelor si chiar constatarea acestora printr-un inscris sunt lasate la latitudinea partilor contractante, consideram, alaturi de alti autori, ca acesta nu este un contract consensual deoarece ” in categoria contractelor neconsensuale pot fi cuprinse, ….. , si contractele la formarea carora legea prevede obligativitatea formei scrise insa fara a sanctiona cu nulitate lipsa acesteia.” Chiar daca legea prevede necesitatea incheierii acestui contract in forma scrisa doar ca o conditie ad probationem, chiar daca unele instante au considerat valabil incheiat un asemenea contract doar prin simplul acord de vointa al partilor, recunoscut de acestea in fata instantei, apreciem ca necesara constatarea prin inscris sub semnatura privata a contractului de asociatiune in participatiune, cel putin pentru urmatoarele considerente : a) – partile, determinind prin continutul inscrisului ” forma, intinderea si conditiunile asociatiunii ” (art.255 cod comercial), se diminueaza probabilitatea ivirii unui litigiu intre partile semnatare: b) – chiar in cazul unui litigiu in legatura cu continutul contractului, acesta ar putea fi mai corect stabilit de catre instanta, in comparatie cu situatia in care ar urma sa fie determinat pe baza unui inceput de dovada scrisa, completat cu proba testimoniala. 6. Intinderea si conditiile asociatiunii fiind lasate la latitudinea partilor contractante, contractul se poate prezenta fie in forma unui contract de executare imediata, fie in forma unui contract de executare succesiva, in functie de numarul operatiunilor comerciale si de conditiile in care asociantul intelege sa-i acorde asociatului participarea la beneficii sau pierderi. 7. Contractul de asociatiune in participatiune se incheie intuitu personae. 8. Asociatiunea in participatiune are fata de terti un caracter ocult. Pe tertii cu care trateaza in nume propriu asociantul nu-i priveste cu cine este acesta asociat, de la cine provine patrimoniul sau cum sunt reglementate raporturile dintre partile acestui contract. 9. Asociantul isi asuma in exclusivitate activitatea comerciala, partile contractului avand un interes comun, dar nu si o activitate comuna. C. DISTINCTIA FATA DE ALTE CONTRACTE CU CARE SE CONFUNDA IN PRACTICA. Date fiind caracterele specifice ale contractului de asociatiune in participatiune, el poate fi distins fata de alte contracte comerciale cu care este uneori confundat in practica, fie dintr-o eroare a partilor in cunoasterea sau interpretarea dispozitiilor legale, fie din intentia mascata de a eluda unele restrictii legale. a) Contractul de cooperare economica reglementat de Legea nr.15/1990. Art.33 al Legii nr.15/1990 prevede ca regiile autonome si societatile comerciale ” se pot asocia in vederea realizarii de activitati comune ” asociere din care nu se naste o noua persoana juridica. Clauzele principale sunt enumerate, cu caracter exemplificativ, de art.34 al aceleiasi legi. Chiar daca la prima vedere cele doua contracte se aseamana cel putin pentru ca din incheierea lor nu rezulta o noua persoana juridica ele au un continut diferit si finalitati diferite. I. Daca in contractul de asociatiune in participatiune doar asociantul este cunoscut tertilor, putand tratat cu acestia in nume propriu, iar asociatii nu sunt cunoscuti tertilor, in asociatia infiinatata potrivit Legii nr.15/1990, in principiu toate partile contractante pot tratat cu tertii, in limitele obligatiilor fiecaruia, asumate prin contract, toti putand fi cunoscuti de terti. II. In cazul asociatiunii in participatiune este suficient ca asociantul sa fie comerciant, asociatul putand fi si persoana fizica necomerciant sau persoana juridica fara scop lucrativ. Asociatia prevazuta de Legea nr.15/1990 poate fi infiintata doar prin asocierea unei regii autonome sau societati comerciale, toti partenerii contractului avand calitatea de comerciant in sensul disp.art.1 al.2 al Legii nr.26/1990 privind Registrul Comertului : ” In sensul prezentei legi, comerciantii sunt persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste ” . III. Dupa cum rezulta din disp.art.34 ale Legii nr.15/1990, contractul fiind incheiat pentru realizarea unor activitati in comun, fiecare asociat va trebui sa contribuie la realizarea activitatii economice comune convenite, urmand ca rezultatele acestei activitati sa fie impartite in functie de contributia fiecaruia. In cazul asociatiunii in participatiune activitatea o presteaza doar asociantul – comerciant – care acorda o participare la beneficiile si pierderile unor operatiii comerciale asociatului, proportional aportului de bunuri sau capital al acestuia din urma. b) Contractul de inchiriere sau subinchiriere a unui spatiu comercial Contractele de inchiriere sau de subinchiriere a spatiilor comerciale sunt uneori intalnite in practica disimulate sub forma asociatiunii in participatiune. Inchirierea spatiilor comerciale se poate face doar in urma licitarii acestora – conform prevedererilor Hotararii Guvernului 1228/1990 si Hotaririi Guvernului nr.140/1991 (modificata si completat prin HG 279/92). Cele doua metodologii nu se exclud, ci sunt complementare, fapt ce rezulta prin art.11 HG 140/91 care subliniaza ca prevederile sale se completeaza cu cele ale Metodologiei aprobate prin H.G. 1228/1990. Contrar altor opinii exprimate in literatura de specialitate, apreciem ca regula aplicabila inchirierii spatiilor comerciale proprietatea statului sau a societatilor comerciale cu capital de stat o constituie organizarea de licitatii in acest scop, posibilitatea inchirierii fara o licitatie prevazuta in art.19 si 26 ale Metodologiei aprobate prin H.G. 1228/1990 ramanand o exceptie. Aceasta concluzie rezulta fara posibilitate de dubiu din textul art.1 al H.G. 140/1991 : ” Toate (s.n.) subunitatile comerciale din comertul interior si turism, cu capital de stat, precum si unitatile de productie, prestatoare de servicii sau sectiile disponibile cu destinatie de birouri, apartanand regiilor autonome infiintate prin decizii ale prefecturii si Primariei municipiului Bucuresti, care vor fi atribuite in locatia gestiunii sau inchiriate persoanelor fizice sau juridice, romane sau straine, vor fi scoase la licitatie directa „. Fata de formularea legala, rezulta ca inchirierea sau atribuirea in locatie de gestiune a subunitatilor cu capital de stat se realizeaza dupa scoaterea acestora la licitatie, sistem care constituie regula: exceptiile au un camp restrans de aplicare, fiind expres si limitativ prevazute de lege. Probabil acesta este si motivul pentru care, folosind drept paravan contractul de asociatiune in participatiune, in unele cazuri este evitata obligatia tinerii licitatiei in vederea inchirierii spatiului comercial. In mod similar, un contract de asociatiune in participatiune poate disimula o subinchiriere a unui spatiu comercial. Dupa cum se desprinde din continutul cadru al contractului de inchiriere prevazut de anexa nr.6 la Metodologia concesionarii, inchirierii si locatiei de gestiune, ” subinchirierea in tot sau in parte a bunului inchiriat sau cesiunea contractului de inchiriere unui tert sunt permise numai cu acordul prealabil scris al locatorului si cu respectarea conditiilor si optinerea aprobarilor cerute pentru inchiriere „. Asadar, si pentru subinchiriere ar trebui organizata o licitatie. Pentru evitarea parcurgerii tuturor formalitatilor in acest sens si pentru evitarea posibilitatii ca alt comerciant ( decat cel cu care partea doreste sa faca afaceri) sa castige licitatia, se recurge la sistemul infiintarii unei asociatiuni in participatiune, pentru care nu sunt prevazute atatea formalitati. Chiar daca partile contractante fac trimitere la art.251-256 ale codului comercial, intitulandu-si contractul ca fiind de ” asociatiune in participatiune „, in contractul respectiv pot sa nu se regaseasca obligatiile specifice unui asemenea contract, ci sa aiba cu totul alt continut. Intr-o asemenea situatie, in caz de litigiu, cand partile au calificat contractul incheiat de ele in mod eronat (fie din eroare, fie cu intentia clara de a eluda norme legale imperative – ca in cazul inchirierii spatiilor comerciale ), determinarea corecta a categoriei particulare de contract careia ii apartine revine instantei de judecata. Instanta califica contractul potrivit dispozitiilor legale, ” dupa intentia comuna a partilor contractante ” (art.977 cod civil) , luand totodata in considerare si natura obligatiei caracteristice sau esentiale ce constituie obiectul contractului, precum si modalitatile executarii contractului. Cand calificarea indicativa efectuata de parti prin intitularea contractului ” contract de asociatiune in participatiune ” ( prin referire directa la prev.art.251-256 cod comercial) urmareste defapt disimularea unei tranzactii ilicite – in cazul nostru eludarea normelor legale imperative referitoare la inchirierea spatiilor comerciale -, instanta isi va exercita atributia suverana a recalificarii contractului, constatand cauza ilicita si nulitatea acestuia. D. UTILITATEA ACTUALA 1. Cel mai evident avantaj al asociatiunii in participatiune este simplitatea constituirii, intrucat se poate constitui pentru una sau mai multe operatiuni comerciale sau chiar pentru un comert intreg, doar prin semnarea contractului de catre asociati, fara a mai parcurge lungul sir al formalitatilor necesare in cazul infiintarii unei societati comerciale. Totodata, prin supletea contractului – forma, intinderea si conditiile asociatiunii in participatiune fiind lasat la latitudinea partilor, fara a se stabili de lege un contract-cadru in acest sens, care sa incorseteze in anumite tipare si limite vointa celor ce vor s-o realizeze -, aceasta forma de asociere ofera un dinamism si o orientare mai elastica in derularea operatiunilor comerciale, conditii esentiale intr-o economie de piata. De exemplu, in cazul modificarii obiectului de activitate al unei societati comerciale, se va proceda la modificarea corespunzatoare a contractului de societate si a statutului societatii. Pentru aceasta va fi reluata intraga procedura referitoare la respectarea conditiilor de forma si de publicitate prevazute pentru infiintarea lor (art.153 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale) : autentificarea actului de modificare a contractului de societate sau a statutului, autorizarea acestei modificari de instanta in a carei raza teritoriala isi are sediul societatea, publicarea modificarii in Monitorul Oficial etc. In cadrul asociatiunii in participatiune, incheierea contractului se poate realiza prin simplul acord de vointa al partilor, fara alte formalitati. De asemenea, aceasta forma de asociere permite si necomerciantilor participarea la beneficiile unei activitati comerciale, in baza aportului de fonduri banesti sau de bunuri. Astfel, decizia nr.745/5.VII.1994 (nepublicata), pronuntata de sectia civila si de contencios administrativ a Curtii de Apel Cluj, se pronunta asupra capacitatii juridice a consiliului local de a incheia contracte de asociere cu agenti economici. In speta, Prefectura Judetului Cluj a cerut anularea a doua din deciziile Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, prin care acesta se asociase cu agenti economici. Dintre motivele pentru care s-a cerut anularea acestor decizii mentionam : prin aceste decizii se aproba participarea consiliului local la realizarea unor fapte de comert, asa cum sunt definite de art.3 si 4 ale Codului comercial si nu la realizarea unor lucrari de interes comun, in sensul prevazut de art.21 al Legii nr.69/1991; contravin dispozitiilor art.8 al Codului comercial, care prevede ca statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de comerciant. Prin decizia sus mentionata, Curtea de Apel Cluj a decis ca principiul specialitatii capacitatii civile a persoanei juridice, consacrat prin dispozitiile art.34 al Decretului nr.31/1954 este aplicabil si comunei. Continutul capacitatii acesteia este stabilit prin dispozitiile art.21 al Legii nr.69/1991, din examinarea carora rezulta ca ii sunt recunoscute consiliului local numeroase atributii in domeniul economic si, in cadrul acestuia, in sfera activitatilor comerciale, printre care : lit.”g” – administrarea domeniului public si privat al comunei, exercitarea drepturilor prevazute de lege cu privire la regiile autonome pe care le-a infiintat ; lit.”h” – infiintarea agentilor economici de interes local, concesionarea sau inchirierea de servicii publice, participarea la societati comerciale; lit.”k” – instituirea normelor orientative pentru regiile autonome sau societatile comerciale pe care le infiinteaza ; lit.”s” – asigurarea libertatii comertului si a concurentei loiale; lit.”x” – asocierea cu agenti economici din tara si din strainatate, fara ca prin infaptuirea vreuneia din activitatile legale, mai sus mentionate, consiliul local sa dobandeasca si calitatea de comerciant. Rezulta ca hotararile de asociere cu agenti economici au fost emise in conformitate cu atributiile legale ale consiliului local si sunt conforme scopului persoanei juridice, fiind legale si in raport cu dispozitiile art.34 al Decretului nr.31/1954. Nici prin participarea la societati comerciale (art.21 lit.”h” din Legea nr.69/1991) ca asociat sau ca actionar, nici prin participarea la contracte de asociere in vederea efectuarii de activitati comerciale de interes comun, comuna nu dobandeste calitatea de comerciant. In primul caz, calitatea de comerciant o are o societate comerciala infiintata (art.1 al Legii nr.31/1990, art.1 al Legii nr.15/1990). In cel de-al doilea caz, calitatea de comerciant, o are agentul economic cu care s-a realizat asocierea si tot acesta incheie si actele de comert necesare realizarii activitatii de interes comun sau exploatarii lucrarilor de interes comun. 2. Dupa cum rezulta din textul art.251 si 252 Cod comercial, asociantul trebuie sa fie comerciant sau societate comerciala, iar asociatul poate fi atat comerciant, cat si necomerciant. Asadar, calitatea de asociat la o asociatiune in participatiune o poate avea si o institutie bugetara sau o asociatie ori fundatie fara scop lucrativ. Intrebarea care se pune este daca intre o institutie bugetara, pe de o parte, si o asociatie constituita in baza Legii nr.21/1924, pe de alta parte, se poate incheia un asemenea contract de asociatiune in participatiune, in care asociantul sa fie asociatia fara scop lucrativ, stiut fiind faptul ca, in conformitate cu dispozitiile art.40 din Legea nr.21/1924, asociatiile pot infiinta intreprinderi, in conditiile prevazute in acest text. In situatia analizata, legea impune ca asociatia sa-si constituie in prealabil o societate comerciala, prin care va putea desfasura orice operatiune comerciala mentionata ca obiect de activitate in actul constitutiv, cu conditia ca activitatea societatii comerciale sa aiba caracter accesoriu in raport cu activitatea asociatiei si totodata sa aiba legatura cu scopul acesteia. Intre societatea comerciala astfel constituita, in calitate de asociant, si institutia bugetara, in calitate de asociat, se poate incheia un contract de asociatiune in participatiune. 3. O alta posibilitate de infiintare a unei asociatiuni in participatiune ar fi aceea intre un inventator(necomerciant) si o societate comerciala sau comerciant persoana fizica. Inventatorul, obtinand brevetul de inventie care, potrivit art.2 al Legii nr.64/1991, este titlul de protectie pentru inventie, conferind titularului sau de drept exclusiv de exploatare, pe durata de valabilitate a acestuia, are interesul sa puna in aplicare, sa fructifice inventia sa. In cazul in care inventatorul nu detine sumele necesare pentru exploatarea inventiei si pentru a nu ajunge in situatia acordarii de catre Tribunalul municipiului Bucuresti a unei licente obligatorii pornind de la imposibilitatea titularului brevetului de a-si justifica inactiunea pentru aplicarea sau insuficienta aplicare a inventiei (art.49 al Legii nr.64/1991), intre inventator si comerciant ar putea interveni un contract de asociatiune in participatiune. Contributia inventatorului ar fi brevetul de inventie, cu dreptul sau exclusiv de exploatare, iar cea a comerciantului fondurile necesare exploatarii efective a inventiei, sau conditiile in care aceasta sa poata fi fructificata. In felul acesta ar fi respectate si prevederile art.39 al Legii nr.64/1991 : ” Drepturile patrimoniale cuvenite inventatorului se stabilesc pe baza de contract ” – in cazul nostru, contractul de asociatiune in participatiune, care va cuprinde, prin negocierea partilor, si drepturile patrimoniale ale fiecarei parti contractante. Pierderile urmeaza a fi suportate la fel, procentual, de ambele parti contractante, proportional beneficiilor stabilite a reveni fiecaruia. 4. In sfarsit, dar nu ca ultima posibilitate de asociere in sensul celei tratate in prezentul articol, am mai mentiona si fructificarea unei economii. Astfel, un necomerciant, persoana fizica, detinand un fond banesc, pentru a-l spori, poate sa-l depuna la o banca in scopul obtinerii dobanzii, dupa cum il poate imprumuta, unui comerciant tot cu scopul obtinerii unui profit (Judecatoria Oradea, sent.civ. nr.3809/17.V.1993, nepublicata) sau poate sa constituie o asociatiune in participatiune cu un comerciant. In acest fel, posesorul unei sume de bani, necomerciant, isi poate fructifica economiile prin aportul acestuia la o asociatiune in participatiune constituita pentru una sau mai multe operatiuni comerciale ale unui comerciant. Necomerciantul contribuie deci cu suma de bani necesara derularii unor operatiuni comerciale a caror efectuare constituie aportul comerciantului. Partea de beneficii ce revine fiecareia din partile contractante este stabilita prin contract. Problema ce se ridica in cazul necomerciantului este ca acesta, chiar daca are posibilitatea obtinerii unor beneficii mult mai mari decat dobanzile pe care le-ar putea obtine in cazul depunerii economiilor la o banca, suporta riscul afacerii, intrucat, potrivit art.251 Cod comercial, comerciantul ii acorda, in schimbul sumei de bani aduse ca aport, ” o participatiune in beneficiile si pierderile ” operatiunilor comerciale pentru care au infiintat asociatiunea in participatiune. Practica Judiciara in materie Comerciala – Vol. I 1. Potrivit art.254 cod com., participantul intr-o asociatiune in participatiune nu poate cere lichidarea asociatiei, fiindca el nu are nici un drept de proprietate asupra lucrurilor aduse in asociatie, ci numai un drept de creanta fata de proprietarul fondului de comert; are insa dreptul de a cere darea socotelilor cu privire la capitalul conferit si la beneficiile si pierderile realizate. (C.Ap.Buc. s.I,dec.com.29 din 13 Martie 1940). 2. Ceea ce diferentiaza in mod substantial o societate de o asociatie in participatie este faptul ca, in prima exista constituirea unui fond social sau comun, distinct de patrimoniul asociatilor si autonom, care este substratul personalitatii juridice proprie societatii, pe cand in cea de a doua, lipsita de o atare personalitate, se releva numai imixtiunea unui bun al asociatului in fondul asociantului, fara ca sa rezulte un fond comun, astfel ca se constituie un simplu raport obligatoriu intern, fara reflexe externe. ( Trib. Ilfov II com., sent. 22 din 15 ianuarie 1938, P.R. 1938, III, 173 ). 3. Asociatia in participatie se deosebeste de societatea in nume colectiv prin caracterul ocult al ei, de unde rezulta ca in asociatia in participatiune nu poate fi vorba de firma, sediu, semnatura si capital social, care toate presupun raporturi juridice intre o entitate distincta de fiinta asociatilor si tertele persoane. ( Trib. Falticeni, sent. 2 din 1925 ). 4. Potrivit art.254 cod. com. participantul intr-o asociatiune in participatiune nu poate cere lichidarea asociatiei, fiindca el nu are nici un drept de proprietate asupra lucrurilor aduse in asociatie, ci numai un drept de creanta fata de proprietarul fondului de comert; are insa dreptul de a cere darea socotelilor cu privire la capitalul conferit si la beneficiile si pierderile realizate. (C.Ap.Buc. P.R. 1941, III, 61). 5. In principiu, instanta judecatoreasca careia i se cere inscrierea firmei unei asociatiuni mutuale de asigurare este datoare a observa daca regulile privitoare la constituirea si functionarea asociatiunii sunt indeplinite in conformitate cu dispozitiunile codului comercial. In speta, asociatiunea mutuala de asigurare constiutita in forma societatii in nume colectiv, trebuie sa indeplineasca si formele prevazute in art. 260 cod.com. pentru considerentele: a) ca textul de lege enunta o regula generala si aplicabila asociatiunilor constituite in orice forma ar fi ele si b) daca acest text ar avea in vedere numai asociatiunile constituite sub forma unei societati anonime, era superfluu ca legiuitorul sa edicteze o dispozitiune de doua ori, din moment ce aceste reguli sunt prevazute si sub capitolul constituirii societatilor anonime (Trib.Rm.Sarat, Jurnal din 7 septembrie 1928). _________________________________________________________________________________________________________________________ Contact avocat Campina: 0744-630.778 Serviciile noastre sunt disponibile in Bucuresti, Prahova (Ploiesti, Campina, Sinaia, Breaza), Constanta dar si in alte zone din Romania. Cabinet Avocat Munteanu Ioana
raspunde

Si asa se poate
thumb down thumb up
miercuri, 14 ianuarie 2015, 15:53
de Ovidiu

IFN-urile în România[modificare | modificare sursă] În România, ponderea creditelor acordate de IFN-uri a crescut de la 2,2% în 2003 la 6,5% din PIB în 2007, în condițiile în care creditele acordate de bănci se era la nivelul de 40%[2]. Ponderea activelor IFN-urilor este de 10% din totalul activelor sistemului bancar (anul 2008)[2]. De regulă, împrumuturile nebancare sunt mai scumpe decât cele bancare și au o perioadă de rambursare mai mică. Dobânda anuală efectivă (DAE) poate ajunge și până la 80-90%.[3] Noutățile 2013: Din statisticile Băncii Naționale, creditele nebancare în primul trimestru din 2013, în lei, au crescut cu foarte puțin față de aceeași perioadă a anului trecut, dar, foarte important, cele acordate în alte valute (în special cele în euro) au scăzut spectaculos. Per total, se confirmă observațiile: IFN-uri mai multe, clienți mai mulți, credite nebancare mai multe, dar sume mai mici. Accesarea creditelor nebancare[modificare | modificare sursă] Creditele nebancare se pot obține după depunerea documentelor necesare solicitate de către respectiva Instituție Financiară. Procesul de evaluare și verificare a actelor, inclusiv semnarea contractelor, nu durează mai mult de 7 zile pentru creditele ipotecare nebancare, și poate ajunge până la 24 de ore pentru creditele de nevoi personale (produse de creditare rapidă). Majoritatea Instituțiilor Financiare Nebancare solicită condiții minimale de eligibilitate. Generalizând, pentru accesarea unui credit nebancar trebuie îndeplinite următoarele condiții: Vârsta cuprinsă între 21 și 69 ani; Domiciliul stabil pe teritoriul României; Buletin sau carte de identitate; Dovada unui venit minim permanent. Principalele Institutii Financiare Nebancare din Romania[modificare | modificare sursă] Cetelem: Cetelem IFN SA este lider pe piata creditelor de consum din Romania, cu o cota in piata institutiilor financiare nebancare de 21,6%. Cetelem IFN SA este prezenta in peste 190 de localitati din intreaga tara, prin retele nationale sau parteneri locali si are peste 800 de angajati in peste 3200 de puncte de vanzare; Provident: Provident Financial Romania este o institutie financiara nebancara, inregistrata in Registrul General al Bancii Nationale a Romaniei si specializata in acordarea de imprumuturi de valoare mica, pe termen scurt. Provident are peste 700 de angajati si peste 3.500 de agenti, colaboratori independenti. Provident activeaza in peste 45 de orase, acoperind circa 80% din po****tia urbana a tarii; Patria Credit: Patria Credit este cea mai mare institutie nebancara de microfinantare din Romania, avand o experienta de peste 14 ani de acordarea creditelor pe piata locala. Patria Credit are ca obiect de activitate acordarea de credite pentru afaceri microintreprinderilor si companiilor mici, intreprinzatorilor individuali, producatorilor agricoli si persoanelor fizice; Viva Credit: VIVA Credit IFN SA este prima companie din Romania specializata in Credite pana la salariu – imprumuturi rapide, oferite online, cu termen de rambursare de pana la 35 de zile. Misiunea Viva Credit este sa ofere o solutie rapida si convenabila pentru finantarea nevoilor dumneavoastra urgente; iCredit: ICredit еste cel mai rapid credit de consum din Romania. Serviciul de creditare e simplu, convenabil, corect si transparent. Valoarea imprumutului la iCredit este cuprinsa intre 400 de lei si 4.000 de lei; Forza Rossa Financial Services: Forza Rossa Financial Services a optimizat procesul de acordare a creditelor: timpul pe care dosarul de credit il petrece efectiv in verificare cu institutia financiara este mai mic de 24 ore. Consultantul Forza Rossa Financial Services vine acasa sau la birou si raspunde la toate intrebarile; Rocredit: RoCredit IFN SA a fost infiintata in Ianuarie 2007, si activeaza cu 8 sucursale si 6 agentii. RoCredit acorda microcredite, credite de consum si credite de achizitie bunuri; TBI Credit: TBI Credit sunt prezenti in Romania din 2003 si fac parte din grupul financiar olandez TBIF Financial Services BV, unul dintre principalii operatori ai pietei financiare din Europa Centrala si de Est. TBI Credit ofera servicii si credite pentru consum, achizitie de bunuri si carduri de credit;

ai un numar de telefon?

Da, tot la Bacau a luat teapa si tatal meu de la Neptunus Fondation, 1000 lei bagati acolo, chiar la inceputul acestui an si inca isi asteapta banii inapoi. Cum dau de tine, Mayra, sa vorbim?

da-mi un numar de telefon.

buna aireusit sa recuperezi bani de la ideal fundation? daca da cum?

si eu am semnat un contract akum 2 luni,ne cere sa platim ratele si nu am primit bani!!

buna si eu la fel am solicitat credit si nu am primit nimik doar am platit rata in avans , cum ati procedat iati dat in instanta ?

buna ai primit ceva raspuns ?

buna. si eu am facut o solicitare de imprumut la ei…dar nimic.
prin curierat a ti primit hartiile?
va multumesc.

SI EU am apelat la aceasta firma ideal fundation , am solicitat 150 000 lei cu adeverinta de salariat , si multe alte acte , mi-sa spus ca sa aprobat creditul dar trebuie sa dau eu 878 comision de analiza plus o prima rata ? ceia ce ma pune pe ginduri , OK sunt deacord sa dau acesti bani la fel fac si cei de la provident !! sau cei de la I-credit ,, dar problema e ca iti opreste din banii tai care trebuie sa-i primesti ? adica din suma pe care o imprumuti , platesti imediat o prima rata si restul ,,,analiza si ce mai spun ei , DAR la aceasta firma , vor banii inainte , o rata pe care deja nu o ai ? pentru-ca nu ai ridicat nici un ban , mi-sa spus ca imi trimite contractul sunt curios sa vad ce contract e ? cuiul adresa , sunt inrgrgistrati , de cind sunt in baza de date ? si multe alte verificari pe care nu le pot spune aici ! dar 90 la suta seamana a o mare TEAPA , cum sa dai bani pentru ceva ce nu ai luat si nu stii ? ca vei lua ? mare problema in clujul asta , multe firme fantoma acolo , asta denunta ca cei de la anaf si politie , nu cam isi fac treaba ! daca in cluj apare firme din astea ca ciupercile dupa ploaie …..

Fa cerere de reziliere a contractuli si iti da banii inapoi

0723861697 sau 0765140411- va rog sa ma sunatiin leg cu teapa de la firma, suntem mai mutti, haideti sa luam legatura si sa i ducem la politie

0723861697 sau 0765140411- va rog sa ma sunatiin leg cu teapa de la firma, suntem mai mutti, haideti sa luam legatura si sa i ducem la politie

Bună seara doamnelor și domnilor,
Am pus la dispoziția tuturor persoanelor fizice, companii, asociații, grup, persoană juridică, oferte de finanțare variind de la 5000€ la 17,000,000€ cu o rată a dobânzii de 2% pe an în funcție de suma solicitată,pe o durata nerambursabile 2 la 120 de luni. Ofertele noastre sunt posibile în toate sectoarele de activitate.
NB: am acorda doar pentru persoanele responsabile, susceptibilă de a rambursa la ultimul penny.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să-mi găsit în mod direct de:

Facebook: Jacobo González Robatto
E-Mail: robattojacobogonzalez@gmail.com
tel: 0649702141