Traian Băsescu dă un brânci jurnaliştilor spre închisoare

Libertatea de exprimare, din nou ameninţată

Dacă luna trecută Parlamentul a fost acela care a deschis uşa închisorii pentru jurnalişti prin adoptarea amendamentului care prevede că orice cetăţean care dezvăluie informaţii din dosarele penale să fie pedepsit cu închisoarea, pe 9 octombrie, Traian Băsescu dă şi el un brânci prin sesizarea Curţii Constituţionale (CCR) referitor la neconstituţionalitate legii de abrogare a articolului 276 din Codul Penal privind presiunile asupra justiţiei. Controversatul articol de lege va trimite la închisoare pe oricine va mai îndrăzni să facă vreun comentariu, dezvăluire sau va emite judecăţi de valoare legate de instrumentarea unei cauze, indiferent că este jurnalist, avocat, inculpat, politician sau justiţiabil.

Traian Băsescu, a transmis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii care abroga articolul 276 din Codul Penal ce pedepsea presiunile asupra justiţiei. Aceasta este cea de a doua încercare a preşedintelui de resuscita acest articol de lege de sorginte comunistă, prima încercare fiind făcută pe 18 martie, când Băsescu a trimis Senatului, spre reexaminare, aceeaşi lege.

Articolului 276 din NCP, numit „presiuni asupra justiţiei”, deoarece prevedea ca persoana care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitor la săvârşirea, de către judecător sau de către organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, pentru a le influenţa sau intimida, este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

Motivaţia Preşedintelui

Băsescu îşi motivează acţiunea prin aceea că acest articol de lege ar proteja judecătorii şi organele de urmărire penală şi le-ar asigura imparţialitatea în exercitarea atribuţiilor judiciare.

„Introducerea acestei infracţiuni în Codul Penal a avut în vedere, potrivit Expunerii de motive la Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, drept principală raţiune asigurarea şi protejarea imparţialităţii şi libertăţii judecătorilor şi organelor de urmărire penală în exercitarea atribuţiilor judiciare conferite de lege faţă de încercările de intimidare sau influenţare a acestora. Faptele incriminate sunt inspirate din realităţile practicii judiciare, dar, mai ales, de frecvenţa, intensitatea şi de modul de manifestare a acestor fapte în ultimii ani, constând în încercările de influenţare sau intimidare din partea părţilor sau a reprezentanţilor acestora, în modalităţile arătate, pe durata desfăşurării unui proces, obţinându-se astfel o atmosfera de natura sa vicieze grav imparţialitatea judecătorilor sau procurorilor, atmosfera care poate, fie să profite celor ce recurg la asemenea mijloace în cazul obţinerii efectului scontat, fie să-i dezavantajeze prin obţinerea unei atitudini ostile din partea magistraţilor. Astfel, raţiunile care au justificat introducerea acestei infracţiuni persistă şi, în consecinţă, abrogarea articolului ce sancţionează presiunile asupra justiţiei nu este oportună”, arăta în cererea de reexaminare,  Traian Băsescu.

Pe lângă aceasta, potrivit cererii de reexaminare trimisă Senatului, libertatea de exprimare trebuie să se exercite în limitele bunei-credinţe, sens în care menţinerea în Noul Cod Penal a infracţiunii de „presiuni asupra justiţiei” are un efect descurajant pentru posibilele încercări de a influenţa sau a intimida magistraţii, prin declaraţii publice nereale, referitoare la săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze pe durata unei proceduri judiciare în curs.

Motivaţia CSM

„Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii nu a susţinut această propunere legislativă. În punctul său de vedere adresat Parlamentului, Consiliul Superior al Magistraturii subliniază importanţa menţinerii acestei incriminări, precizând că actuala infracţiune prevăzută la Articolul 276 din Codul Penal are în vedere doar declaraţiile publice nereale făcute cu scopul de a influenţa sau intimida, ceea ce echivalează cu o distorsionare a realităţii, operată cu rea-credinţă, care, astfel, cum a statuat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, depăşeşte limitele unei critici acceptabile. În concepţia CEDO, ”o afirmaţie veridică poate fi dublată de remarci suplimentare, de judecăţi de valoare, de supoziţii ori de insinuări susceptibile să creeze o imagine eronată în ochii publicului”. Totodată, Curtea a recunoscut că pot exista cazuri când este necesar ca puterea judiciară să fie protejată împotriva atacurilor distrugătoare, lipsite de fond serios, cu atât mai mult cu cât obligaţia de rezervă le interzice magistraţilor să reacţioneze”, se precizează în cererea de reexaminare a Preşedintelui.

De asemenea, CSM a considerat ca infracţiunea prevăzută la articolul 276 din NCP trebuie să rămână în vigoare, datoria necesităţii independenţei şi imparţialităţii magistratului, principii consfinţite şi de Articolul 124 alin. (3) din Constituţia României, conform cererii de reexaminare a Preşedintelui României.

În plus, incriminarea anumitor fapte ce au rolul de a influenţa sau de a intimida magistratul este în acord cu recomandarea Comisiei Europene privind introducerea unui cadru clar privind interdicţia de a critica hotărâri judecătoreşti şi de a submina activitatea magistraţilor sau de a face presiuni asupra acestora, se menţionează în cererea de reexaminare a Preşedintelui.

„Faţă de cele anterior expuse, apreciem că se impune menţinerea acestei infracţiuni în Codul Penal, deoarece, prin abrogarea textului de lege propus, ar putea fi afectat bunul mers al justiţiei”, solicita Preşedintele.

Parlamentul a adoptat legea de abrogare în februarie

Legea care abroga articolul 276 din NCP a fost adoptată de Senat pe 4 februarie, iar de Camera Deputaţilor pe 18 februarie. Senatul a adoptat propunerea legislativa în calitate de prima camera sesizată, după care l-a trimis Camerei Deputaţilor, care este forul decizional. Totuşi, pentru a se aplica abrogarea, legea trebuia promulgată de preşedinte, după care să fi fost publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit expunerii de motive a proiectului de lege, declaraţiile oricărei persoane, cu atât mai mult cele apărute în mass-media, ar putea fi interpretate în orice moment ca fiind o presiune la adresa unui judecător sau a unui organ de urmărire penală, fapt care ar putea crea posibilitatea pronunţării unor soluţii arbitrare care să aducă atingere libertăţii de exprimare.

În plus, în expunerea de motive a legii se preciza ca articolul 276 din NCP îngrădeşte libertatea de exprimare, instituind sancţiuni pentru o serie de fapte care fac parte din demersurile jurnalistice uzuale, în condiţiile în care rolul mass-media este acela de a culege informaţii şi de a realiza cercetări în orice domeniu şi de a transmite, ulterior, aceste informaţii publicului.

„Astfel, având în vedere calitatea de principiu fundamental al oricărui stat democratic al libertăţii de exprimare, nu se justifică aplicarea sancţiunii închisorii pentru un delict de opinie”, se arată în expunerea de motive pentru abrogarea legii.