Amanand decizia pentru data de 21 august, Curtea Constituţionala a decis invalidarea referendumului din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Basescu, practic pavandu-i acestuia calea inapoi spre Palatul Cotroceni. Gazeta de Cluj va prezinta o sinteza a evenimentelor care au avut loc dupa pronunţarea deciziei CCR, reacţiile liderilor politici dar şi şansele unei eventuale noi suspendari.
In sfarşit un rezultat
Amanat pentru data de 21 august, rezultatul controlului cu privire la valabilitatea referendumului il aduce din nou la Cotroceni pe preşedintele suspendat Traian Basescu. Mai exact, in hotararea adoptata, Curtea Constituţionala a constatat ca procedura de organizare a referendumului a fost respectata, ca nu s-a intrunit condiţia de cvorum pentru ca scrutinul sa fie valabil şi a menţionat ca la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial preşedintele suspendat Traian Basescu işi va relua atribuţiile. Completul de judecatori format din Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lazaroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puscas Valentin Zoltan, Tudorel Toader, au decis ca referendumul a respectat procedura obligatorie, dar nefiind inregistrat numarul necesar de persoane la vot, rezultatul acestuia este unul invalid. Conform datelor puse la dispoziţie de Biroul Electoral Central (BEC), 46,13% dintre romanii inscrişi pe listele de vot şi-au exprimat opţiunea politica cu privire la demiterea preşedintelui Traian Basescu, 87,55% dintre aceştia fiind de acord cu demiterea, 11,12 % fiind impotriva demiterii şi 1,31 % dintre voturi fiind anulate.
Cum a reacţionat liderii politici la decizia CCR
Dupa comunicarea deciziei privind invalidarea referendumului, reprezentanţii PDL şi ai coaliţiei USL s-au intrecut in declaraţii, ambele tabere aratandu-se obligate sa respecte decizia Curţii Constituţionale. Din tabara celor care au fost impotriva demiterii lui Traian Basescu, prim-vicepreşedintele PDL Cristian Preda a declarat in presa imediat dupa aflarea rezultatului ca saluta decizia CCR pe care o considera “fireasca”. "Trebuie sa ne intoarcem in acest moment la o perioada de coabitare. Trebuie sa gasim resurse in toate partidele politice pentru o coabitare civilizata, bazata pe respectul legilor şi pe respectul parţilor", a declarat acesta. Şi fostul premier Mihai Razvan Ungureanu a salutat decizia CCR, declarand ca "Decizia de astazi de invalidare este o decizie normala, fireasca, care ar fi putut fi luata inca din 2 august, daca nu ar fi fost vasta operaţiune de intoxicare a Curţii de catre instituţiile statului deturnate de USL. USL este singura responsabila atat pentru criza politica şi instituţionala profunda, cat şi pentru prelungirea ei cu inca o luna, accelerand regresul economic".
De cealalta parte, liderii USL au atacat rezultatul Curţii Constituţionale, pe care o considera nefireasca şi imorala. Preşedintele PNL Crin Antonescu, care a ocupat funcţia de preşedinte interimar a Romaniei şi care a aratat ca se va retrage din politica daca nu va fi validat referendumul, a fost printre primii care s-au aratat impotriva deciziei CCR, pe care o considera “nedreapta”. "Apelul meu la cetaţeni este sa creada in democraţie. Dragi romani, care vedeţi votul vostru batjocorit, manifestaţi-va şi aparaţi-va drepturile de cetaţeni. Nu putem fi la nesfarşit ignoraţi(…) Cetaţenii aleg formulele sub care işi apara drepturile prin manifestari civile. Singura mea recomandare este sa fie sub forme legale", a susţinut Antonescu."Decizia CCRR este nedreapta. Chiar daca respectam decizia CCRR şi Traian Basescu va redeveni preşedinte, pentru noi Traian Basescu nu mai este preşedinte legitim al Romaniei, iar noi nu-l recunoaştem", a declarat liderul PNL.
Cum e vazuta situaţia de afara
Decizia de invalidare a referendumului din 29 iulie nu avea cum sa nu starneasca reacţii in presa internaţionala, considerand faptul ca marile publicaţii şi televiziuni urmareau indeaproape subiectul. Liderul europarlamentarilor socialişti, Hannes Swoboda, a anunţat pe Twitter, imediat dupa anunţul de la Bucureşti, ca decizia Curţii Constituţionale trebuie acceptata."A fost o decizie politica luata de poporul roman impotriva lui Basescu, dar din punct de vedere legal ea nu a fost valida. Trebuie sa acceptam acest lucru", a precizat Hannes Swoboda.
De aceeaşi parere este şi liderul grupul popularilor din Parlamentul European, Joseph Daul, care a indemnat şi el la respectarea deciziei Curţii şi a aratat ca este nevoie ca "Romania sa se intoarca la agenda ei europeana".
Cat de posibila este o noua suspendare
Dupa ce Curtea Constituţionala a invalidat rezultatul referendumului, preşedintele Traian Basescu se va intoarce la Cotroceni, adversarilor sai politici ramanandu-le doar varianta unei noi suspendari. In cadrul conferinţei de presa organizata dupa aflarea deciziei CCR, preşedintele interimar Crin Antonescu a precizat faptul ca declanşarea unei noi proceduri de suspendare a lui Traian Basescu nu este imposibila şi ca nu este exclusa aceasta varianta. Dupa ce anunţat ca nu se va retrage din viaţa politica, Crin Antonescu a raspuns "Fara doar şi poate" atunci cand a fost intrebat daca l-ar mai suspenda odata pe Traian Basescu.
Pe de alta parte, liderii PDL şi susţinatorii lui Traian Basescu nici nu iau un calcul varianta unei noi suspendari. Fostul premier Emil Boc a declarat intr-o conferinţa de presa ca nici nu se pune problema unei noi suspendari, reluarea procedurii fiind straina “unui om sanatos la cap”. "Nu cred ca se poate pune in discuţie o asemenea procedura de suspendare a preşedintelui Basescu de catre oameni care sunt sanatoşi la cap. Ţara mai are cateva luni pana la alegerile parlamentare, economia este in criza, cursul euro-leu se prabuşeşte, preţul la gaz creşte, investiţiile straine directe scad, iar noi discutam de suspendari. (…) Politicienii trebuie sa aiba grija pentru ceea ce sunt platiţi, de treburile ţarii şi sa rezolve problemele. Politicienii nu sunt platiţi din bani publici sa genereze conflicte şi tensiuni in fiecare zi, aşa cum fac actualii guvernanţi. Ei sunt platiţi in primul rand sa rezolve problemele ţarii şi ale oamenilor", a declarat Emil Boc.
Cate referendumuri au avut loc pana cum
Din decembrie 1989 şi pana in prezent, incluzand şi cel din acest an, in Romania au avut loc pana in prezent şase referendumuri pe diferite teme. Populaţia a fost consultata prima data la doi ani de la caderea comunismului, cand a fost aprobata Constituţia Romaniei. Ultimul referendumul a fost in 2009 şi a vizat reducerea numarului de parlamentari.
La primul referendum organizat in 8 decembrie 1991, FSN, care era la putere, şi PUNR au indemnat romanii sa voteze pentru schimbarea legii fundamentale a ţarii. Astfel prima Constituţie democratica a fost aprobata prin plebiscit cu 77% din voturile celor aproape 11 milioane de romani prezenţi la urne. Au trecut 12 ani intre primul şi al doilea referendum post-decembrist.
In 18-19 noiembrie 2003, romanii au fost din nou chemaţi la urne, de data aceasta pentru revizuirea Constituţiei. Aproape 90% dintre cele zece milioane de cetaţeni care au venit la urne au votat pentru modificarile propuse atunci de Parlament, in timp ce impotriva au fost doar aproximativ 9% dintre alegatori. In februarie 2007, PSD a sesizat Curtea Constituţionala despre iniţierea procedurilor de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Basescu. A fost infiinţata o comisie care sa verifice acuzaţiile la adresa şefului statului, iar in 5 aprilie curtea a decis ca descoperirile comisiei sunt motiv de suspendare.
Referendumul a avut loc in 19 mai 2007. Din totalul celor opt milioane de romani prezenţi la vot, 74,48% au fost impotriva suspendarii, in timp ce pentru au votat aproape un sfert.
Referendumul pentru alegerea sistemul de vot din Romania, desfaşurat la 25 noiembrie 2007, a fost iniţiat de preşedintele Traian Basescu. Atunci s-au prezentat la urne puţin peste un sfert dintre alegatorii cu drept de vot, iar 81% au fost de acord introducerea votului uninominal.
Cel mai recent referendum a fost cel din 22 noiembrie 2009, pentru trecerea la parlament unicameral şi reducerea numarului de parlamentari. Puţin peste jumatate dintre romani s-au prezentat la urne, iar dintre aceştia, 77,78% au fost pentru un legislativ cu o singura camera, iar 88,84% au vrut ca instituţia sa aiba maximum 300 de parlamentari.
Andrei Tomoş
