Asociația Internațională a Transportului Public (UITP ) reunește peste 1900 de membri din mai mult de 100 de țări și împlinește anul viitor 140 de ani de activitate. În tot acest timp, organizația a militat pentru implementarea unor sisteme cât mai eficiente de transport în comun, în întreaga lume, în beneficiul oamenilor.
În urmă 2 ani, asociația a lansat o broșură în care enumera 12 beneficii principale ale folosirii transportului public în Europa, continentul-campion în acest domeniu:
- Orașe dinamice
- Aer mai curat
- Salvarea planetei
- Creștere economică
- Locuri de muncă
- Accesibilitate și costuri mici
- Calitatea vieții urbane
- Stil de viață activ și sănătos
- Siguranță pentru călători
- Inovație permanentă
- Reducerea zgomotului
- Conectarea oamenilor
Se observă cu ușurință că toate aceste avantaje ale transportului în comun se aplică la Cluj-Napoca. De altfel, municipiul a fost un lider al dezvoltării sistemului de transport public, prin extinderea permanentă a acestuia, achiziția a numeroase mijloace de transport noi (cu fonduri europene), introducerea în premieră națională a autobuzelor electrice în 2018 și testarea pentru prima dată în România a unui autobuz pe hidrogen în 2024.
Tot la Cluj, în ultimii ani s-a accentuat preocuparea autorităților de a introduce linii de transport public în noile cartiere ale orașului și de a impune dezvoltatorilor imobiliari care construiesc pe suprafețe ample dotarea acestora cu alveole pentru autobuze, dar și cu străzi și sensuri giratorii suficient de largi încât să permită accesul facil al acestora.
În acest sens, noile dezvoltări imobiliare anunțate în nordul municipiului vor fi cu siguranță integrate în structura de transport urban a Clujului, mai ales că se anunță o creștere rapidă a numărului de cetățeni care vor circula pe aici în următorii ani, iar zona a rămas în urma altor părți ale orașului ca infrastructură și acces la transport sustenabil.
De altfel, primăria va contribui la dezvoltarea acestei infrastructuri prin realizarea unor proiecte majore pentru tranzit, cum este coridorul de mobilitate Oașului – Răsăritului – Câmpul Pâinii, trenul metropolitan, magistrala de metrou care se va bifurca de la IRA spre Bulevardul Muncii, dar și culoarul verde-albastru, de-a lungul Someșului, velo și pietonal, care va reduce din presiunea pe alte mijloace de transport dacă va fi realizat fără discontinuități, eforturi ale comunității susținute și de către dezvoltatorul proiectului de regenerare urbană dintre strada Plevnei și podul IRA.
Soluția optimă pentru a avea un transport public eficient, în folosul întregii comunități, este proiectarea din start a unui cartier cu ideea de transport public ca prioritate, dar și introducerea sa extensivă în ansambluri imobiliare mari ridicate în zone de restructurare urbană (cum este cazul celor din nordul orașului). Acest lucru presupune, desigur, atât niște condiții impuse de autorități, cât și o colaborare bună între companiile private și primărie, pentru dezvoltarea în parteneriat a infrastructurii dedicate circulației. Un bun exemplu în acest sens este stația intermodală IRA, care va ajuta enorm atât zona respectivă, cât și interconectarea mai multor părți ale orașului.
Studiile urbanistice și experiența practică de peste un secol ne arată că, mai ales în Europa, transportul în comun este bun pentru toată lumea, aducând beneficii clare atât celor care vor să ajungă acasă sau muncă , dar și persoanelor care merg la diferite instituții, localuri și magazine. În multe state din Uniunea Europeană se observă că există avantaje evidente chiar și pentru centrele comerciale sau clădirile de birouri care sunt bine conectate la transportul public, cele de pe continentul nostru fiind mai puțin afectate de schimbarea comportamentului de consum sau de munca la domiciliu, față de cele din Statele Unite, tocmai din acest motiv.
Astfel, un cartier sau un ansamblu imobiliar nou care are funcțiuni mixte, cu blocuri de locuințe, clădiri de birouri și zone comerciale, va fi mult mai atractiv pentru viitorii proprietari și pentru persoanele care lucrează sau fac cumpărături aici, dacă include accesul facil la rețeaua transport, piste de biciclete și zone pietonale, în comparație cu alte dezvoltări urbane similare care se bazează numai pe mașinile personale.
Câștigurile, atât cele materiale (financiare) cât și cele imateriale (o calitate a vieții mai bună) ajung la toți cei implicați, de la compania dezvoltatoare și proprietarii de mall-uri, spații de birou sau apartamente, cât și la cetățenii care circulă prin zonă, la comunitatea locală și la autorități. Singura condiție este o bună planificare din start, în care să conteze vocile tuturor celor implicați sau afectați de regenerarea urbană. În această privință, Clujul este și trebuie să rămână un model de bună practică.
