Tranziția verde, un film SF, regizat de Emil Boc. Primăria Cluj-Napoca își pierde aerul din cauza poluării

Cu toții știm că orașul de cinci stele a fost premiat, de curând cu placheta EU Mission Label-Climate Neutral & Smart Cities,  recunoscut  ca, țineți-vă bine, lider la nivel european în ceea ce privește tranziția verde, alături de alte 9 orașe din cele 100 parte a Misiunii Comisiei Europene. 

Pentru cei care nu-și mai amintesc, potrivit IQ Air, în 2022, Cluj-Napoca era al treilea cel mai poluat oraș din toată țara, înregistrând 26,4 micrograme de PM2,5 pe metru cub, de cinci ori peste limita recomandată.  Potrivit specialiștilor în domeniu, concentrațiile medii anuale de PM2,5 nu trebuie să depășească 5 micrograme pe metru cub.  PM2,5 provine din arderea combustibililor solizi și lichizi, prin producerea de energie electrică, încălzirea locuinței și traficul auto. Se poate forma și în aer în urma reacțiilor chimice dintre alți poluanți și reprezintă principalul factor de risc de mediu pentru moartea timpurie. 

Administrația clujeană a precizat pentru Gazeta de Cluj că la nivelul municipiului Cluj-Napoca, numărul de depășiri înregistrate cu ajutorul stațiilor automate de monitorizare a calității aerului, gestionate de Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, este sub numărul de depășiri permise

La nivelul municipiului Cluj-Napoca, numărul de depășiri înregistrate cu ajutorul stațiilor automate de monitorizare a calității aerului, gestionate de Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, este sub numărul de depășiri permise, conform Legii 104/2018 privind calitatea aerului înconjurător. Astfel, s-au înregistrat mai puțin de 18 depășiri permise/an/stație automată de monitorizare, pentru indicatorul oxizi de azot/dioxid de azot (NOx/NO2), respectiv mai puțin de 35 depășiri permise/an/stație automată de monitorizare, pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM10). 

Totodată, în răspunsul oferit de către Primăria Cluj-Napoca, descoperim, „cu stupoare”, că cea mai mare formă de poluare din oraș este reprezentată de traficul infernal care, an de an, devine mai mare. Pe bune? Oare cei care conduc acest oraș își bat joc de noi? 

Plan de luptă pentru o calitate a aerului mai bună, un fâs birocratic 

 În urmă cu patru ani, Primăria Cluj-Napoca a aprobat Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru oraș, care cuprinde mai multe măsuri ce ar duce la reducerea poluării, sau în termenii birocractici, reducerea  nivelului de oxizi de azot (NOx/NO2) și de particule în suspensie (PM10), care se află în aer. 

O altă „glumă” la care am râs cu lacrimi a fost cea prin care, cică, autoritățile locale sunt foarte preocupate de educarea cetățenilor în spiritul respectului față de mediul înconjurător. Ce fel de preocupări, stimabili domni? Să nu-mi vorbiți de Vinerea Verde că aia nu se pune. Priviți în jurul vostru: în mare parte, dacă facem excepție de centru, orașul nu stă prea bine cu respectul față de mediu. Dar să analizăm în continuare răspunsul dat de primărie. 

„(…) Se dorește ca cetățenii să fie motivați în a folosi mijloacele de transport în comun, astfel încât numărul cetățenilor care folosesc mijloacele de transport în comun să crească, iar a celor care folosesc autoturismele proprii să se diminueze”, – azi e azi și mâine e mâine. Bravo, primărie! 

Pe lângă asta, municipalitatea clujeană continuă să ne vândă gogoși, precizând că se recomandă creșterea ponderii utilizării transportului public ecologic prin punerea în circulație a autobuzelor electrice, autobuzelor electric-hibride, autobuzelor alimentate cu GNC și a troleibuzelor. Da, orașul are câteva din mașinile menționate, dar buba mare este în altă parte. Ce facem cu cei care nu circulă în mijloacele de transport în comun? Pe ăia cum îi convingi să lupte pentru o tranziție verde și să nu mai scuipe semințe peste tot? 

Primăria îi îndeamnă pe clujeni să se plimbe pe jos și să meargă cu bicicleta 

O altă pârghie prin intermediul căreia Primăria vrea să diminueze gradul de poluare din oraș este încurajarea cetățenilor să folosească pistele de biciclete care, har domnului sunt, dar nici nu sunt. A fi biciclist într-un oraș ca cel de cinci stele este un lucru periculos. Pe lângă înjurăturile babuinilor din trafic, acum este greu să mai faci față celor de la Glovo care au acaparat, pur și simplu, pistele de biciclete, iar o plimbare cu bicicleta, pentru relaxare, se poate transforma rapid într-un chin. 

Iar acum, doamnelor și domnilor, gluma mileniului privind creșterea calității mediului în Cluj-Napoca: plantarea de arbori, arbuști și fire de gard viu. Cică, anul trecut, municipalitatea a plantat 2.015 buc arbori, 33.240 buc arbuști și 8.500 buc fire gard viu. 

Vă prezint, totuși, care este situația spațiului verde în Cluj-Napoca, până în 2018. Priviți la această fotografie. Să fie o creștere pentru a sprijini mediul înconjurător? Eu zic că nu. 

Totodată, și spațiul verde pe cap de locuitor a scăzut până ce, Uniunea Europeană a strâns la ușă mânuța lui Boc și, ca prin minune, suprafața a crescut. În 2023, suprafața de spaţiu verde în Municipiul Cluj-Napoca a fost de 28.64 mp/cap de locuitor și a

crescut în ultimii doi ani cu 3.24 mp/cap de locuitor. Cu toate acestea este ciudat că mulți se plâng că verdele de demult a fost îngropat sub dalele lui Boc. 

Totodată, să nu uităm de valorile anuale de emisii de NOx aferente traficului rutier și feroviar la nivelul municipiului Cluj-Napoca. Astfel, spre exemplu, în 2016, emisiile de NOx au fost de 2851.47 de tone, iar în doar doi ani, emisiile de NOx au ajuns la aproape 3200 de tone pe an. 

Ce măsuri a propus Primăria Cluj-Napoca pentru lupta împotriva poluării? 

Măsurile de reducere a poluării provocate de prezența oxizilor de azot/dioxid de azot și a particulelor în suspensie, propuse în cadrul planului integrat vizează: realizarea de benzi dedicate pentru transportul în comun, realizarea de centuri de ocolire a municipiului Cluj-Napoca, crearea de circuite de „undă verde”, gestionarea traficului prin introducerea de restricții, creșterea ponderii utilizării transportului public ecologic, crearea de circuite și piste de biciclete, amenajarea urbană a străzilor din municipiul Cluj-Napoca, eficientizarea energetică a clădirilor, amenajarea de zone verzi și de agrement, creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal în zona urbană, introducerea de noi autobuze școlare, creșterea anuală a numărului de arbori, arbuști, gard viu plantați la nivelul municipiului Cluj-Napoca, creșterea eficienței salubrizării urbane, reglementarea din punct de vedere termic a ansamblurilor noi imobiliare.