Barajul Mihăileni. Foto: Daniel Guță

Magistrații de la Tribunalul Cluj au respins la începutul acestei săptămâni cererea de chemare în judecată formulată de Asociația Declic prin care solicita oprirea lucrărilor și a funcționării Barajului de la Mihăileni (comuna Buceș, județul Hunedoara).

Dacă s-ar fi oprit lucrările la baraj, inundațiile ar fi periclitat viața a 16.845 de locuitori și ar fi distrus 414 gospodării, 2.000 ha teren agricol, 36 km drumuri și 45 km de cale ferată.

Barajul de la Mihăileni, a cărui decizie de construire a fost luată acum 36 de ani, nu va fi demolat, în ciuda faptului că vocala Asociație Declic a acuzat proiectul în primă fază că distruge o luncă funcțională, apoi că este un pretext pentru deturnarea banilor publici către firme satelit ale Apelor Române.

Hotărârea judecatorească nr. 2721 din 15 noiembrie a.c. a dat câștig de cauză Administrației Bazinale de Apă Crișuri în procesul în care Declic solicita „să fie constatată lipsa de valabilitate a Autorizației de construire pentru investiția Acumulare Mihăileni”. Soluția Tribunalului din Cluj a admis excepția inadmisibilității și, pe cale de consecință, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociația Declic. Printre cei chemați în judecată de către Declic se află Administrația Națională Apele Române și Administrația Bazinală de Apă Crișuri, iar stadiul procesual este pe fond.

Importanța acestui baraj a fost limpede de acum aproape patru decenii, iar la momentul Revoluției principalele componente fuseseră deja finalizate. Acumularea Mihăileni era singura soluție viabilă pentru a asigura alimentarea cu apă a localităţilor Brad şi Crișcior (acum se face din Crişcior, atât din subteran, cât şi de suprafaţă, având un debit mult sub cel necesar). Orice altă măsură fie de reducerea risipei de apă, fie de reducere a pierderilor din reţele, nu ar fi putut fi rezolvată problema asigurării cu apă potabilă a celor două localități și a zonei miniere Gura – Barza. Mai mult, acumularea Mihăileni va atenua în mod semnificativ viiturile din lunca Crişului Alb, pe sectorul Mihăileni – Vața.

“Rămâne de neînțeles motivul pentru care Asociația Declic a cerut oprirea lucrărilor”

După o investiție de peste 167 de milioane de lei (circa 34 milioane de euro), acumularea permanentă Mihăileni este aproape de finalizare, lucrările incluzând barajul cu descărcător central, evacuatorul de ape mari, regularizarea râului în aval de acumulare, drumul și sediul de exploatare, devierea drumului DN74 (Brad – Abrud) precum și strămutarea gospodăriilor aflate în cuveta lacului.

“Rămâne de neînțeles motivul pentru care Asociația Declic a cerut oprirea lucrărilor și implicit anularea tuturor aceste beneficii pe care acumularea Mihăileni le va produce și anume: apărarea împotriva inundațiilor și asigurarea necesarul de apă pentru locutorii și gospodăriile din zona Brad și Crișcior”, subliniază mesajul postat pe Facebook de către Apele Române Crișuri.

Cei de la Declic au reacționat invocând pe de o parte expirarea autorizației de execuție a lucrărilor – când lucrările erau deja pete 60% realizate -, iar pe de alta faptul că acestea presupun “defrișarea zăvoiului existent de-a lungul Crișului Alb și distrugerea unei lunci perfect funcționale”. De pus și aceste argumente în balans cu viața celor peste 16.000 de locuitori ai celor două localități care, după finalizarea lucrărilor, vor avea apă potabilă și certitudinea că nu vor fi înghițiți de inundații.

Decizia construirii barajului de la Mihăileni a fost luată încă din 1984, când s-a decis exproprierea a 64 de familii ale căror gospodării urmau să fie acoperite de ape. Lucrările au început în baza autorizației de construire obținută în conformitatea cu legislația în vigoare, emisă de Consiliul Popular al Județului Hunedoara. Până în anii ’90, s-a lucrat susținut astfel că au fost finalizate într-o mare măsură componentele acumulării Mihăileni. Însă după Revoluție, lucrările au stagnat o lungă perioadă și s-au alocat fonduri doar pentru conservarea a ceea ce se construise până la acel moment.

Începând cu 2020, conștientizând importanța proiectului pentru supraviețuirea a zeci de mii de suflete, autoritățile au accelerat din nou finalizarea barajului.

“Aici ani de zile au fost încercări de finalizare a acestei lucrări. Anul trecut şi anul acesta am alocat peste 34 milioane de lei pentru finalizarea barajului. Este o lucrare extrem de importantă pentru că protejează sute, mii de case şi protejează localităţile din aval de inundaţii. Protejăm localităţi, protejăm bunuri, case care, de fiecare dată când erau aceste inundaţii, viituri, erau în pericol. Concret, anul trecut, am avut o situaţie când parţial am putut să folosim această lucrare ca să protejăm casele din aval”, declara în aprilie a.c. Tánczos Barna, ministrul Mediului care a subliniat că prin finalizarea barajului se poate spune că a fost terminată o lucrare începută în anii ’80.

Sursa: evz.ro

Citește și: Tribunalul Cluj a pus ieri cruce afacerii Clujana

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.