Gazeta de Cluj continuă, şi în această săptămână, campania de sensibilizare a opiniei publice cu privire la anumite simboluri ale Clujului, cărora autorităţile locale nu le acordă suficientă atenţie. Un număr mare de clădiri-monument, cu o puternică însemnătate istorică, ce reprezintă, într-un fel sau în altul, istoria municipiului Cluj-Napoca, sunt lăsate în locuri nedemne de statutul lor sau sunt într-o stare deplorabilă. În această săptămână propunem, în continuare, să vă alăturaţi demersurilor Gazetei şi să atragem atenţia autorităţilor locale în legătura cu Turnul Pompierilor, monument ce datează din 1574. Obiectivul se află în administraţia Sindicatului Pompierilor Civili încă din 1997, iar aceştia nu au reuşit, în 12 ani, să-l transforme într-un muzeu. Suntem totuşi curioşi, dacă în cei 13 ani în care societatea îl mai are în administrare, situaţia se va schimba în vreun fel.
Turnul pompierilor inclus în traseu turistic
Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Radu Moisin, a mărturisit că, odată cu transformarea Turnului Pompierilor într-un muzeu, acesta va fi introdus într-un traseu turistic al Clujului. „După ce se vor finaliza lucrările la Turnul Pompierilor şi acesta va fi transformat într-un muzeu, vom include şi acest obiectiv într-un traseu turistic al oraşului”, a declarat Moisin. Oficialul Primăriei susţine că, în momentul de faţă, există o cerere de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Cluj pentru a prelua administrarea turnului. „Cererea este una oportună, în condiţiile în care Sindicatul Pompierilor Civili nu a reuşit, în atâţia ani de administrare, să transforme respectiva locaţie într-un muzeu. Acea organizaţie non-guvernamentală nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de Primărie”, a susţinut viceprimarul. Moisin a precizat că SPC nu va primi nicio penalizare pentru că nu şi-a îndeplinit datoriile. „În Hotărârea de Consiliu Local prin care Sindicatul Pompierilor Civili a primit administrarea turnului pentru 25 de ani nu se stipulau nici un fel de penalităţi şi daune în cazul neîndeplinirii răspunderii”, a mărturisit Moisin. Oficialul Primăriei a susţinut că există posibilitatea ca autorităţile locale să se implice în reabilitarea turnului, în cazul în care va fi un proiect de acest gen. „Turnul Pompierilor este un alt obiectiv din Cluj care trebuie reabilitat, iar dacă va fi elaborat un proiect, Primăria va încerca să se implice în restaurarea acestui turn”, a declarat Moisin.
Turnul, construit mai târziu
Importanţa turnului nu a fost una crucială pentru apărarea oraşului, iar în primă instanţă, zona respectivă era protejată natural sau doar cu un zid. „Turnul de pe strada Săpunarilor nu se numără printre cele mai importante ale Clujului medieval. Iniţial, porţiunea de zid cuprinsă între Turnul Porţii Podului şi bastionul Italian (Rotund), care străjuia colţul de Nord-Est al incintei fortificate, nu a fost consolidată cu niciun turn de apărare. Obstacolele naturale, reprezentate de Someşul Mic şi de Canalul Morii, au fost multă vreme suficiente pentru a proteja acest segment din zidul nordic al oraşului”, a explicat istoricul Tudor Sălăgean. Turnul a fost ridicat în secolul al XVI-lea deoarece, în societatea din acea vreme, s-au dezvoltat modalităţile de atac. „Abia în secolul al XVI-lea, odată cu perfecţionarea tehnicilor de asediu şi cu dezvoltarea artileriei, s-a considerat necesară ridicarea unui turn suplimentar de apărare în această zonă a cetăţii. Turnul a fost ridicat în anul 1574, întreţinerea sa fiind încredinţată breslei ţesătorilor. Turnul şi-a luat însă numele de la strada pe care se află: strada Săpunarilor, care astăzi se numeşte Andrei Şaguna”, a detaliat Sălăgean.
Turnul, ridicat în zonă rău famată
Aristocraţii s-au ferit în perioada medievală să îşi construiască case în zona obiectivului, iar investiţiile în zonă au lipsit chiar până în secolul 20. „În această zonă, cuprinsă astăzi între str. Regele Ferdinand, bulevardul 21 Decembrie şi Piaţa Mihai Viteazu, nu a fost ridicată nicio reşedinţă aristocratică şi, în general, nu au fost realizate investiţii majore până în secolul al XX-lea”, a declarat Sălăgean.Turnul pompierilor a fost ridicat într-una din zonele rău famate ale Clujului. „Era una dintre zonele cele mai rău famate şi mai puţin sigure ale Clujului din trecut, în care se aflau, în special, ateliere poluatoare. Clădirile din această zonă a oraşului erau, mai degrabă, nişte magherniţe, expuse incendiilor provocate de sobele, adeseori improvizate, în care ardeau lemne şi cărbuni” , a susţinut istoricul. Obiectivul a fost încredinţat pompierilor, pentru a putea stinge posibilele incendii din această zonă cuprinsă de sărăcie. „În momentul demantelării celei mai mari părţi a zidurilor medievale ale Clujului, acest turn a fost încredinţat pompierilor clujeni, care aveau misiunea de a interveni de îndată, în eventualitatea izbucnirii unor incendii, pentru a împiedica răspândirea focului către părţile mai bogate ale oraşului”, a declarat istoricul.
Tiberiu Hrihorciuc
