Universitatea „Babeş-Bolyai” se laudă de ani buni că are nişte rate astronomice de studenţi care se angajează după terminarea facultăţii, majoritatea chiar în domeniul studiat. Din păcate, realitatea este una diferită, mai ales după anii de criză, judeţul Cluj fiind în topul judeţelor din ţară cu absolvenţi care sunt în căutarea unui loc de muncă. Gazeta de Cluj a cerut părerea universitarilor clujeni în legătură cu această discrepanţă, dar şi cu şansele reale ale absolvenţilor de a se angaja.
Statistici contradictorii în mediul universitar clujean. Potrivit datelor de la Ministerul Muncii, Clujul este în topul judeţelor cu absolvenţi de facultate şomeri. Însă, potrivit unui sondaj intern al UBB, peste 70% din absolvenţii universităţii îşi găsesc de lucru, şi încă în domeniul studiat la facultate. Această neconcordanţă se poate explica prin eşantionul redus şi relativ invalid al cercetării realizate de universitatea clujeană, care în ultimii ani a avut specializări la care nu s-au ocupat nici măcar locurile la buget din cauza interesului scăzut al pieţei.
Clujul, locul 4 la şomeri cu diplomă
În topul şomerilor cu facultate, calculat pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Bucureştiul conduce de departe. Nu mai puţin de 4.289 de absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior se află în căutarea unui loc de muncă în capitală. Bucureştiul este urmat de judeţele Hunedoara şi Dolj în acest clasament, cu în jur de 1250 de absolvenţi şomeri fiecare. Alături de Braşov şi Prahova de află judeţul Cluj, cu aproape 1200 de şomeri cu diplomă de licenţă.
Potrivit unui raport recent al aceleiaşi instituţii, integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii se face, în cel mai fericit caz, la patru luni de la absolvire, iar domeniile în care licenţiaţii îşi găsesc cel mai uşor de lucru sunt ştiinţele naturii, dreptul, ştiinţele exacte şi silvicultura. Facultăţile cu cel mai mic număr de absolvenţi care lucrează în specialitatea pentru care s-au pregătit sunt ştiinţele umaniste şi cele social-politice.
Cifrele oficiale arată că la nivel naţional numărul şomerilor ajunge la 493.000, dintre care 30.000 au studii superioare. Însă cifrele oficiale arată doar persoanele în căutarea unui loc de muncă, nu şi pe cele inactive, care nu sunt înregistrate la Direcţia Muncii. E adevărat că nici persoanele care lucrează la negru nu sunt înregistrate de aceste statistici, însă în rândul proaspeţilor absolvenţi cea mai mare problemă rămâne inserţia pe piaţa muncii.
Statisticile Universităţii Babeş-Bolyai arată însă complet diferit de cele ale Ministerului Muncii. Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) a început studiile cu privire la inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor săi încă din noiembrie 1998. Absolvenţii universităţii sunt rugaţi să completeze un chestionar compus din 39 de itemi, prin care li se solicită informaţii referitoare la statutul lor pe piaţa muncii, la locul de muncă pe care îl au, dacă este un loc de muncă cu studii superioare, dacă corespunde sau nu domeniului absolvit, dar şi motivele pentru care nu au un loc de muncă, dacă este cazul.
Peste 70% din absolvenţii UBB se angajează
Cele mai recente date ale UBB sunt referitoare la promoţia 2008-2009. Dintre respondenţi, 74,7% sunt de etnie română, 24,4% de etnie maghiară, 0,5% sunt de etnie germană iar restul de alte etnii. În ceea ce priveşte localitatea de domiciliu a subiecţilor chestionaţi , un sfert dintre aceştia au domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca; 83% dintre subiecţi provin din mediul urban, iar 17% din mediul rural.
În ceea ce priveşte integrarea pe piaţa muncii, UBB stă mai bine decât ar putea visa orice statistică a Ministerului. Studiul arată că, în medie, 70,5% dintre absolvenţii UBB sunt angajaţi cu carte de muncă, iar aproximativ 3,6% cu contract. În ceea ce priveşte intervalul de timp dintre absolvirea facultăţii şi angajare, în medie 66% dintre absolvenţi găsesc un loc de muncă şi se angajează cu contract de muncă în intervalul 0-6 luni de la absolvirea facultăţii, iar aproximativ 10% dintre ei îşi găsesc un loc de muncă şi se încadrează cu carte de muncă în intervalul 7-12 luni de absolvire. În total, 75% dintre absolvenţi se angajează în primul an de la absolvirea facultăţii.
Peste o treime dintre respondenţi declară că au un loc de muncă în unităţi cu capital integral de stat. Cu privire la locul de muncă pe care îl deţin, 78% dintre subiecţi declară că au un loc de muncă cu studii superioare, iar 50% declară că locul de muncă pe care îl au corespunde specializării absolvite.
Numai 3% sunt şomeri?
Respondenţii care declară că nu au un loc de muncă în momentul realizării studiului – în medie 3% declară că au statutul de şomer, iar 21% declară că nu au un loc de muncă dar nici nu sunt înregistraţi ca şomer – motivează acest statut prin faptul că sunt încă cursanţi ai unor forme de învăţământ, doresc să îşi continue studiile, doresc să îşi deschidă o afacere proprie sau nu şi-au găsit un loc de muncă în domeniul absolvit.
Pentru intervalul analizat, 2007 -2009, se constată o creştere, per total, (2007 – 20%, 2008 – 37%, 2009 – 32%) a numărului absolvenţilor care doresc să îşi continue studiile. Dintre absolvenţii neangajaţi, 30% sunt încă cursanţi ai unor forme de învăţământ.
“Studiile noastre anuale de inserţie a absolvenţilor UBB pe piaţa muncii arată că, în general, cifra este constantă indiferent de recesiune sau de nerecesiune a economiei. Aproximativ 75% dintre absolvenţi sunt angajaţi din primul an cu carte de muncă sau cu contract de prestări servicii. Foarte puţini lucrează la negru, chiar foarte puţini, undeva la 1%. Aproximativ 15% îşi continuă studiile. Universităţile nu produc şomeri. Noi încercăm să le oferim competenţe pentru a deveni şi creatori de companii, creatori de direcţii de dezvoltare”, a declarat prof. univ. dr. Paul Şerban Agachi, preşedintele Consiliului Academic UBB.
În statisticile publicate pe site-ul universităţii putem găsi un raport care arată dimensiunile eşantionului de la începerea studiului, 1996 şi până în 2004. În 1996 doar 374 de absolvenţi au răspuns la acest sondaj, iar in 2004, din 5.500 de absolvenţi, doar 47 au completat chestionarul. Dacă şi în anii următori rata de răspuns a rămas aceeaşi, datele puse de UBB la dispoziţia presei sunt nu doar irelevante, ci şi voit eronate.
Oferta universităţilor nu se aliniază pieţei
Vasile Dâncu, cercetător şi profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, ne-a explicat de unde e posibil să fi apărut aceste discrepanţe între datele de la UBB şi cele de la Ministerul Muncii. “În primul rând, nu ştiu pe ce sistem se fac aceste anchete ale UBB, dar 70% e foarte mult pentru condiţiile de pe piaţa muncii din ultimii ani. Dacă 50% din absolvenţi îşi găsesc de lucru e foarte mult. Şi apoi, depinde şi ce tip de job este, pentru că poate fi full-time, dar şi o formă mai flexibilă, încercări de a intra pe piaţa muncii. Este clar că este şi o eroare de cercetare, eşantionul este prea mic. Dacă într-adevăr ar fi răspuns 20%, pentru o cercetare prin corespondenţă, nu este o cifră rea. Dar dacă spuneţi că numai 400 au răspuns, înseamnă că ar fi absolvit numai 2000 de studenţi, ceea ce este o cifră prea mică. Nu ştiu condiţiile în care a fost realizată cercetarea şi nu pot să mă pronunţ, dar cred că este vorba de o eroare de cercetare”, a declarat sociologul.
Profesorul este de părere că ratele mici de absolvenţi care se angajează după terminarea facultăţii se datorează condiţiilor pieţei din ultimii ani. “Universităţile au o ofertă generoasă în ceea ce priveşte numărul de locuri, sunt foarte mulţi absolvenţi, iar această ofertă nu este corelată cu cererea de pe piaţa muncii. Universitatea Babeş-Bolyai este cea mai adaptată, cea mai bună universitate din acest punct de vedere, în opinia mea. Dar bineînţeles, eu sunt subiectiv. Învăţământul din România nu este adaptat pieţei muncii. Sunt mulţi doritori de jurnalism şi comunicare, ştiinţe juridice, economice, relaţii internaţionale. Dar acestea sunt mai degrabă nişte formaţii, nu sunt profesii sau meserii. Sunt profesii în care se poate găsi foarte uşor de lucru în momentul de faţă. În al doilea rând, ar trebui să existe o selecţie în această privinţă în criză, statul dă prea multe burse în domenii în care nu există cerere”, a concluzionat Vasile Dancu.
Prorectorul UTCN, Mircea Petrina, a confirmat că profesiile tehnice sunt într-adevăr mai căutate pe piaţa muncii. Şi UTCN-ul are un studiu asemănător celui de la UBB, chestionarele fiind completate de absolvenţi în momentul în care se prezintă să-şi ridice diplomele. “Noi am tot vorbit despre modul în care îşi găsesc studenţii locuri de muncă, uneori din timpul facultăţii. Procentul este foarte mare, la fel de înalt ca în alte state din Europa. Adevărul este că inginerii sunt căutaţi, nu aşa de mult în ultima vreme, dar îşi găsesc mai uşor de lucru decât alţii”, a declarat Petrina.
Diana Gabor
