Ultimii patru inculpați din mega-ancheta DIICOT Dosarul Buldozerul achitați de judecătorii clujeni

S-a ales praful de una dintre cele mai spectaculoase anchete a procurorilor DIICOT, după ce Tribunalul Cluj a dispus achitarea ultimilor patru inculpați.

Ceilalți inculpați au scăpat de orice răspundere penală pentru că faptele de care au fost acuzați s-au prescris.

Chiar dacă membrii acestui grup au fost condamnați de o instanță din Franța, ajunși în fața judecătorilor clujeni toți au fost iertați de două ori: prima dată prin achitare, iar după rejudecarea dosarului, prin prescripția faptelor pentru care au fost acuzați. Procurorii DIICOT au estimat că cei trimiși în judecată au furat aproximativ 30 de utilaje (excavatoare, buldozere, etc) cauzând un prejudiciu de două milioane de euro.

La mijlocul acestei săptămâni, Tribunalul Cluj a dispus achitarea a trei inculpați din dosarul buldozerul (Călin Dorin Marian, Barth Horst și Goia Ioan) și încetarea procesului împotriva lui Timiș Ioan, ca urmare a intervenției prescripției. Sentința dispune ca cel din urmă să primească înapoi 7.200 euro și 2.700 lei, bani confiscați în cadrul perchezițiilor.

De asemenea, lui Timiș, pasionat de vânătoare, i s-au confiscat un document necompletat și stampilat în alb cu antetul Ministerul Afacerilor Interne, a unei puști REMINGTON model 7600, evaluată la peste 5.000 lei, muniția aferentă, și două aparate pentru vedere nocturnă.

În urmă cu 10 ani, procurorii DIICOT trimiteau în judecată mai multe persoane din Borșa pentru acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, furt, etc, ancheta fiind realizată în tandem cu procurorii francezi. Cei implicați au fost acuzați că au furat mai multe utilaje (excavatoare, buldozere, etc) de pe șantierele din Franța pe care le aduceau în România cu TIR-urile. Ulterior, ele erau vândute sub prețul pieței sau închiriate. Însă, o parte din ele erau dotate cu GPS, astfel că anchetatorii au putut da de urma unora. Potrivit DIICOT, Danci Laurian Dumitru, Steţco Vasile, Mihali Nicoară, Timiş Dumitru, Timiş Ion, Muncaciu Ioan, Călin Dorin Marian, Pap Zoltan, Danci Ioan, Barth Horst, Goia Ioan, Solomon Ioan, Şteţco Toader, Hazota Vasile Raul, Zisu Zisu şi Timiş Ioan au constituit, în perioada ianuarie – iulie 2009, un grup infracţional organizat, care acţiona pe raza oraşului Borşa, judeţul Maramureş, specializat în sustrageri de vehicule rutiere şi utilaje de construcţii de mare forţă (excavatoare, macarale, buldozere) din spaţiul comunitar şi anume din Italia, Franţa, Belgia, Cehia, Marea Britanie şi Olanda.

Utilajele sustrase erau transportate pe timp de noapte, cu trailere speciale, în România, membrii grupării profitând de faptul că transporturile efectuate între ţările membre ale Uniunii Europene nu mai sunt supuse controlului vamal.

O parte dintre cei implicați au fost condamnați la ani de închisoare cu executare de o instanță din Franța în lipsă, astfel că procesul la reluat în România în cadrul instanțelor clujene.

În 2018, o parte dintre inculpați au fost achitați, iar alții au primit pedepse cu suspendare, însă Curtea de Apel Cluj a dispus rejudecarea dosarului.

Judecătorii de fond n-au văzut probele pentru că dosarul este stufos

În situația în care judecătorii clujeni au emis o serie de achitări pe motivul lipsei de probe, trebuie menționat faptul că dosarul are aproximativ sute de pagini și este structurat pe 11 volume, care explică şi probează furturile utilajelor. Numai rechizitoriul are peste 300 de pagini și potrivit probatoriului administrat, începând cu anul 2008, autorităţile judiciar-penale din ţări europene precum Belgia, Franţa sau Germania au deschis dosare penale ce aveau ca obiect furturi de utilaje agricole şi de construcţii. La sfârşitul anului 2008, Belgia s-a adresat României cu o cerere de asistenţă judiciară referitoare la efectuarea unor acte procedurale pe teritoriul ţării noastre.

La data de 17 martie 2009, DIICOT- ­Structura Centrală s-a sesizat din oficiu şi a început verificarea şi monitorizarea unei reţele de crimă organizată, care activa pe raza oraşului Borşa, ocupându-se cu traficarea de vehicule rutiere şi utilaje folosite la lucrări de construcţii, furate din spaţiul comunitar. Utilajele erau introduse în România de membrii reţelei şi apoi comercializate la preţuri sub valoarea de piaţă a acestora, unor societăţi comerciale cu sediul social în mai multe judeţe precum Suceava, Hunedoara, Maramureş, Constanta, etc. Persoanele din reţea aveau roluri bine stabilite în desfăşurarea activităţii infracţionale în sensul că unii se ocupă cu furtul utilajelor din străinătate, alţii de transportul în România, iar o altă parte a grupării se ocupa de depozitare şi comercializare.

Gruparea a fost înfiinţată şi condusă de Laurian Danci, care se folosea de cele două firme ale sale la transportul bunurilor sustrase din UE către România. El a reuşit să recruteze şi alte persoane care au sprijinit activitatea de depozitare, transformare, transportare şi comercializare a vehiculelor furate – Vasile Şteţco (Ovăz), Zoltan Pap, Toader Şteţco (Tutelă), Ion Timiş (Ogaru), Dumitru Timiş (Şoani), Raul Vasile Hazota (Barcan), Ioan Danci (Cătună), IoanTimiş (Roşcatu), Nicoară Mihali (Bândris), Ioan Muncaciu, Barth Horst, Ioan Solomon, Dorin Marian Călin, Ioan Goia, Zisu Zisu.

Braconaj plătit în instanțele clujene cu 16.000 de euro

Ioan Timiș a mai fost judecat în instanțele clujene pentru braconaj și a fost pus să plătească 16.000 euro, contravaloarea animalului vânat, fără vreo altă pedeapsă.

Judecătorii clujeni i-au condamnat pe Ion Timiș și pe Iosif Danci la închisoare cu suspendare, la plata unor despăgubiri către Ministerul Mediului de 16.000 de euro, iar în mărinimia lor, magistrații le-au înapoiat puștile pe care puseseră sechestru.

Mai mult, pedeapsa cu suspendare a fost emisă în situația în care Iosif Danci este pădurar, iar celălalt braconier, Ion Timiș, este recidivist, el mai făcând pușcărie în anii 90.

Cei doi au fost identificaţi cu ajutorul unor tineri din Cluj, aflaţi cu cortul pe munte şi care au văzut întreaga scenă. Deşi braconierii erau înarmaţi şi le-au cerut expres să nu sufle o vorbă, studenţii au reuşit să facă câteva poze. Apoi, deşi au aflat că e vorba de interlopi periculoşi, tinerii şi-au învins teama, i-au denunţat la poliţie şi au participat la identificarea lor.

Utilajele furate capturate la vamă

Potrivit rechizitoriului, prima captură de vehicule furate a fost făcută în data de 5 februarie 2009, când, în PCTF Borş, Vasile Şteţco a fost prins introducând în ţară şase utilaje care, după verificări, s-a constatat că erau furate din Franţa. Ulterior, la 4 aprilie 2009, poliţiştii de frontieră din Vişeul de Sus l-au depistat pe Şteţco cu ocazia unui control rutier pe DN18 în localitatea Moisei. Ei au încercat să-l oprească în trafic pe Şteţco, care se afla la volanul unui ansamblu rutier, dar acesta a refuzat să tragă pe dreapta continuându-şi drumul către centrul localităţii Moisei. Într-un final,ansamblul rutier a fost oprit, iar poliţiştii au trecut la verificarea documentelor de transport. Iniţial, Şteţco a declarat că transportă cherestea, dar la deschiderea semi-remorcii s-a constatat că în camion se află două utilaje de construcţii.

După verificări s-a stabilit că cele două utilaje transportate erau furate din Franţa și Belgia. Ulterior, anchetatorii au descoperit numeroase utilaje depozitate în diferite parcuri auto aparţinând unor societăţi comerciale care s-au dovedit a fi furate. Pentru multe dintre ele existau deja plângeri formulate de proprietarii de drept din ţările europene din care erau sustrase.