Ilie Rad, Un ardelean la Bucuresti, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2011
A aparut, recent, o nouacarte semnatade Ilie Rad, Un ardelean la Bucuresti, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2011.
Preluam, pentru semnalarea cartii, textul de pe coperta a IV-a, elaborat de Editura Tribuna.
Continuând, prin continut si forma, volumele sale anterioare ‒ Peregrin prin Europa. File de Jurnal: Viena, Praga, Varsovia, Budapesta (1998) si De la Moscova la NewYork. Note de drum din Federatia Rusa si fragmente de jurnal american (2005) ‒, Ilie Rad se dovedeste, prin noua sa carte, Un ardelean la Bucuresti, acelasi calator curios, si când spatiul sau de cercetare si reflectie este cel intern, respectiv cel bucurestean. El se documenteaza în biblioteci si arhive, scotând la iveala documente necunoscute (precum cele legate de istoria Universitatii “Babes-Bolyai” sau dosarul de la CNSAS al scriitorului Lucian Boz), publica texte inedite (semnate de Mihai Beniuc, Silviu Brucan, Lucian Boz, Iorgu Iordan, Theodor Hristea, Ion Zamfirescu, George Pruteanu), face interviuri cu persoane aflate în amurgul vietii, din dorinta furibunda de a salva de la neuitare cât mai multe amintiri ale persoanelor intervievate. Sta de vorba cu urmasi ai poetilor Tudor Arghezi, Stefan Baciu, Radu Gyr, ai filosofului Mircea Vulcanescu, face ultimele interviuri cu prozatoare precum Cella Serghi sau Olga Caba, participa la jurii, comisii de doctorat, comisii de evaluare, conferinte si simpozioane nationale si internationale, face excursii cu studentii sai (remarcabile sunt vizitele la Regele Mihai si la Martisor, “patria literaturii lui Tudor Arghezi”), citeste pe tren si apoi recenzeaza, cu acribia-i cunoscuta, carti recomandate de altii (scrise de Dumitru Micu, Mihai Beniuc, Octav Vorobchievici), evoca personalitati bucurestene cu care a avut, de obicei, legaturi epistolare si nu numai (Ion Jalea, Al. Rosetti, Iorgu Iordan, Tatiana Slama-Cazacu, Constantin Noica, Ion Zamfirescu, Edgar Papu, Adrian Paunescu, Theodor Hristea, Ioan Grigorescu, Constantin Antip) sau îsi expune, cu discretie, filosofia sa de viata, într-un stil alert, deloc artificios si didactic.
Impresioneaza, si de aceastadata, ilustratia bogataa cartii, în mare parte inedita(97 de ilustratii, din care 22 de portrete grafice, datorate unor artisti cunoscuti, precum Dan Hatmanu, Perahim, Margareta Sterian, Magdalena Radulescu, Ion Vlasiu, Ion Jalea, Dan Brudascu, Marcel Iancu, Stefan J. Fay, Virgil Tomulet, Silvan, Voinescu, Ion Mitran, 5 documente din arhive – de retinut recomandarea lui Silviu Brucan, pentru intrarea în partid a lui Geo Bogza –¬, 13 texte facsimilate, 57 de fotografii, din care 27 color), indicele de nume, totul facut dintr-o grija suprema pentru potentialul cititor, care i-a acordat câteva momente din “clipa cea repede/ Ce ni s-a dat”.
