Un avocat clujean i-a ”scuturat” pe toți judecătorii de penal din România

Avocatul clujean George Zlati a sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu motivarea sentințelor penale. Principala problemă sesizată a fost că sute de condamnați penal definitiv așteaptă luni de zile ca judecătorul să motiveze sentința dată pentru a putea afla motivele pentru care sunt lipsiți de libertate. Curtea Constituțională a admis excepția ridicată de avocatul clujean și a dispus că emiterea sentințelor în procesele penale definitive să aibă loc odată cu motivarea deciziei. 

Avocatul clujean George Zlati a sesizat Curtea constituțională, arătând că nenumărați condamnați stau în închisoare luni întregi fără să poată exercita căi extraordinare de atac. Acest lucru se întâmplă deoarece motivările sentințelor sunt redactate foarte târziu.

”Este o soluție interesantă care, teoretic, ar trebui să schimbe multe. Juridic vorbind, din momentul motivării Curții Constituționale și publicării ei în Monitorul Oficial această decizie va produce efecte. Să vedem cât de vastă va fi motivarea pe această chestiune. Excepția de neconstituționale s-a axat în principal pe hotărârea care este definitivă și executorie, adică cele care se dau în apel. Până la decizia CCR era posibil să fii condamnat și privat de libertate fără să cunoști motivele. Excepția pe această problemă s-a axat. Excepția nu s-a axat pe măsurile preventive sau pe cele luate în primă instanță. Acum rămâne de văzut în ce măsură, raportat la considerentele CCR, criticile pe care le-am adus la hotărârile definitive și executorii nu pot viza și restul aspectelor. Dar aici discutăm despre efecte în lanț, pe care nu le putem comenta decât după motivarea CCR-ului. Criticile de neconstituționalitate au fost limitate doar la acest aspect, a hotărârilor definitive și executorii din penal”, a declarat avocatul Zlati pentru Gazeta de Cluj.

 CCR a stabilit că este obligatoriu că hotărârea judecătorească să fie redactată la data pronunțării. În caz contrar (adică prin motivarea hotărârii după pronunțarea minutei), se aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil. De asemenea, punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei, precum și dispozițiilor din Constituția României și din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care consacra demnitatea umană și dreptatea ca valori supreme ale statului de drept. 

Cristi Danileț; ”E foarte bine, deși trecerea la noul sistem va fi foarte dificilă”

Până când Curtea Constituțională își va motiva această decizie, specialiștii din sistemul judiciar emit păreri despre impactul acestei hotărâri.

Spre exemplu, judecătorul clujean Cristi Danileț consideră că este o ”decizie istorică”.

”CCR a decis că hotărârea judecătorească în materie penală trebuie pronunțată odată cu motivarea. Este o decizie istorică. Până acum, după ce dezbaterile de la un proces se terminau, judecătorul ieșea din sala de judecată, delibera asupra soluției, scria soluția într-o minută pe care o pronunța, apoi redacta motivarea hotărârii după o anumită perioadă. Îmi aduc aminte că, atunci când am spus astea de mai sus, presa antijustiție m-a luat în balon. Ba chiar am fost anchetat disciplinar spunând ca e o aberație ca întâi să dai soluția, apoi să motivezi. După ce un anumit avocat a ajuns în închisoare, lucrurile s-au schimbat. Acum CCR ne duce spre normalitate. E foarte bine, deși trecerea la noul sistem va fi foarte dificilă”, apreciază magistratul clujean.

Șefa ÎCCJ, judecătoarea Corina Corbu, a cerut Parlamentului să pună de urgență Codul de procedură penală în acord cu decizia Curții Constituționale (CCR), potrivit căreia ”este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și drept, la data pronunțării”.

Ministrul Justiției Stelian Ion a declarat că suntem în fața unui iminent blocaj și că a transmis o invitaţie către grupul de lucru pentru punerea în acord a legislaţiei penale cu deciziile Curţii Constituţionale şi cu directivele Uniunii Europene să discute cu prioritate și această nouă decizie CCR. 

 Decizia CCR

Potrivit CCR, ”dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt: art. 400 alin. (1) – „Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conţinutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii”; art. 405 alin. (3) – „(3) Preşedintele completului pronunţă minuta hotărârii”; art. 406 alin. (1) şi (2) – „(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare. (2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier”.

Curtea a constatat că aceste dispoziţii din Codul de procedură penală încalcă atât prevederile art. 1 alin. (3), art. 21 alin. (1) – (3) şi art. 124 alin. (1) din Constituţie, cât şi prevederile art. 5 paragraful 1 şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În plus, arată sursa citată, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 400 alin. (1) şi ale art. 405 alin. (3) din Codul de procedură penală aduc atingere prevederilor art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală.

„Curtea a reţinut că redactarea hotărârii judecătoreşti penale (motivarea în fapt şi în drept) ulterior pronunţării minutei (soluţiei) dispuse în cauză lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti penale definitive, anterior motivării în fapt şi în drept a acesteia, este contrară dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la libertatea individuală şi siguranţa persoanei şi celor care consacră demnitatea umană şi dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept”, se explică în comunicatul CCR.

Prin urmare, Curtea Constituţională a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi în drept, la data pronunţării.

„Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”, aminteşte CCR.

În același timp, Curtea Supremă le atrage atenția parlamentarilor că soluția legislativă pe care o vor găsi pentru a pune în acord decizia CCR cu modificările la Codul de procedură penală va trebui să țină cont de supraîncărcarea și deficitul de resurse cu care se confruntă sistemul judiciar.

„Ce vom face cu un lot de arestați preventiv să zic de 10-12, când reținerea stă să expire? Îi trimitem acasă ca până motivează un singur judecător de drepturi și libertăți pentru fiecare, și, măcar pe scurt, luarea sau neluarea măsurii, nu este timp fizic nici de scris. Adică eu sper ca decizia CCR să vină cu lămuriri suplimentare, în sensul că vorbim de hotărâri judecătorești pe fondul cauzei, nu de măsuri preventive, că altfel salvăm inculpații și omorâm judecătorul. Cu totul. Ca și cum ar fi singurul dosar de pe rol. Înțeleg în țările scandinave, unde au câte un dosar de acesta pe ședință sau pe săptămână, dar la noi, fizic, mi se pare imposibil (…) Noi vrem , așa de principiu, să impunem măsuri și reguli moderne, și chiar firești, să spunem, într-un sistem sufocat la propriu de dosare. Or, nu se poate, fizic nu se poate. Avem prea puțini judecători la prea multe dosare și acum le pretindem să facă și motivarea pe scurt în dosare cu măsuri preventive. Cu ceilalți ce se întâmplă? Decizia asta, părerea mea, va crea un haos, oricât de multă bună credință a stat la baza ei”, Adina Lupea, judecător Curtea de Apel Cluj.