Un deputat clujean a cerut Guvernului să investigheze incidentul în care navele românești au fost acuzate că împing migranții înapoi în mare. Răspunsurile primite

La sfârșitul lunii noiembrie, ziarul german Der Spiegel a devăzluit faptul că două nave românești aparținând Poliției de Frontieră, care participă în mod frecvent la misiuni de patrulare pe mare sub egida UE, la granița Greciei cu Turcia, au fost filmate în timp păreau că blochează o barcă ca solicitanții de azil care încearcă să ajungă pe malul grecesc. Ca urmare a incidentului, deputatul independent Adrian Dohotaru a solicitat Guvernului să investigheze cazul. Vedeți mai jos ce răspunsuri au dat autoritățile române.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), organizație sub egida căreia sunt organizate cele mai importante misiuni de patrulare a frontierelor exterioare ale Uniunii, a fost acuzată că desfășoară manevre ilegale și foarte periculoase în Marea Egee, menite să descurajeze solicitanții de azil să ajungă în Grecia, respectiv în Europa. Cele mai grave acuzații au în centrul lor implicarea a două nave românești, participante la cea mai recentă misiune a organizației.

Chiar dacă în trecut aceste acuzații au vizat în special grănicerii greci, Frontex a negat mereu că ar fi implicată sau că ar avea cunoștințe despre asemenea practici. Însă o investigație publicată la sfârșitul lunii noiembrie de ziarul german Der Spiegel în colaborare cu Bellingcat, Lighthouse Reports, ARD și TV Asahi, pare să dovedească contrariul. Ancheta a fost adusă în atenția opiniei publice din România prin intermediul Radio Europa Liberă România. O parte din anchetă o prezentăm în rândurile de mai jos.

Folosind date din surse deschise, inclusiv clipuri video și fotografii, personalul Frontex, printre care și două nave românești aflate în patrulă la momentul respectiv, par să fie implicate direct în manevre de descurajare a solicitanților de azil să ajungă la mal (așa-numitele „illegal pushbacks”). Mai mult, românii par să refuze să salveze oamenii din bărcile aflate în derivă și le pun intenționat viața în pericol prin manevre periculoase.

Conform jurnaliștilor nemți, acest gen de incident ajunge foarte rar să fie raportat la sediul central Frontex din Varșovia.

România, complice la abuzurile împotriva solicitanților de azil?

Bucureștiul participă la misiunile Frontex cu personal și logistică încă din 2007, anul aderării la Uniunea Europeană. Frontex a fost creat ca răspuns comun la diferitele provocări și situații ce pot să apară la granițele exterioare ale Uniunii, însă a ajuns în atenția publicului mai ales după evenimentele din 2015, când un număr considerabil de solicitanți de azil, majoritatea din Siria și Irak, au tranzitat statele europene de la granița de sud-est, în special Grecia și Ungaria. Însă o componentă importantă o reprezintă misiunile pe mare, în special cele de la granița maritimă dintre Grecia și Turcia.

Aceste misiuni presupun ca ambarcațiunile implicate în operațiunile Agenției Frontex sa navigheze, la distanțe mai mici sau mai mari de diverse mijloace de transport – prezente în zonă, în vederea prevenirii și combaterii migrației ilegale în arealul de referință, dar și să ofere ajutor umanitar atunci când situația o impune, în conformitate cu legislația internațională și drepturile omului referitoare la cererile de azil.

Incidentele documentate de publicația germană în care sunt implicate și navele românești ar fi avut loc pe 8 iunie și pe 15 august anul acesta și prezintă o realitate departe de asistența umanitară și respectarea drepturilor omului pe care grănicerii români ar fi trebuit s-o respecte.

În dimineața zilei de 15 august, Samira Mohammad se afla într-o ambarcațiune din cauciuc împreună cu familia ei, în apropiere de insula Lesvos, când grănicerii eleni s-au apropiat periculos de mult de ei, într-o încercare vădită de intimidare menită să-i forțeze să se întoarcă înapoi în apele teritoriale turcești, unde, conform spuselor femeii, au avut parte de aceleași tratament din partea grănicerilor turci. Conform siriencei de 45 de ani, care a folosit un pseudonim de frica represaliilor din partea autorităților, localnicii au și un nume pentru aceste șicane – „polo de apă, varianta grecească”.

Femeia susține că grănicerii eleni, cu cagule pe față, s-au urcat în barcă, le-au pus pistolul la cap și i-au forțat pe oameni să se îndrepte spre apele teritoriale turcești, după care le-au distrus motorul bărcii. Toată familia femeii era în barcă în acele momente traumatice, inclusiv nora sa gravidă, care a fost ulterior spitalizată cu sângerări masive. Toată operațiunea a durat ore întregi, timp în care n-au primit niciun fel de asistență umanitară din partea nimănui.

Conform datelor publice, nava românească MAI 1102 era la doar câteva sute de metri distanță de barca cu refugiați, dar a decisă să nu facă nimic, ceea ce contrazice flagrant scopul misiunii agenției europene. Incidentul a fost filmat de grănicerii turci și raportat de o navă germană NATO guvernului de la Berlin, însă raportul nu a fost făcut public niciodată.

În incidentul din iunie, românii au mers un pas mai departe și s-au implicat direct în acțiuni care au pus viața solicitanților de azil în pericol. MAI 1103, ambarcațiune aparținând Poliției de Frontieră, se afla într-o misiune Frontex în Marea Egee când ar fi blocat fizic o barcă cu solicitanți de azil să ajungă pe malul grecesc. Din imaginile video se vede clar cum nava cu personal românesc comunică cu cei aflați în barcă, dar nu le oferă niciun fel de asistență, așa cum prevede legislația internațională în astfel de situații.

Câteva clipe mai târziu, românii măresc intenționat viteza navei în timp ce trec pe lângă barca aflată în derivă, o manevră care creează valuri și le pune viața în pericol migranților aflați în ambarcațiune, după care se retrag de la fața locului, lăsându-i pe grănicerii eleni să se ocupe mai departe de situație.

Un deputat clujean a solicitat Guvernului să investigheze incidentul

Ca urmare a incidentului, deputatul independent Adrian Dohotaru a solicitat Guvernului să investigheze incidentul în care a fost implicată ambarcațiunea MAI 1103, aparținând Poliției de Frontieră, care într-o misiune FRONTEX în Marea Egee pare să blocheze fizic o barcă ca solicitanții de azil care încerarcă să ajungă pe malul grecesc. Prin urmare, Adrian Dohotaru formulat următoarele întrebări.

• Când va demara statul român o investigație privind ilegalitățile posibile ale personalului?
• Câte astfel de încercări ilegale de trecere a frontierei românești au existat în intervalul 2011-2020
• În ce măsură este responsabil statul român, alături de alte puteri vestice, de destabilizarea Orientului Mijlociu și de fluxul imen de migranți din aceste state eșuate și datorită intervenției militare?
• Cât a cheltuit statul român din 2001 până în 2020 pe aceste teatre de operațiuni (Afganistan și Irak) și cât e preconizat să fie cheltuit în 2021?

Referitor la ultima întrebare, Adrian Dohotaru amintește că în urma unei interpelări din 2018, statul român a răspuns că a cheltuit peste 3 miliarde de lei.

Întrebările respective au fost trimise și Ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, care a spus că aspectele la care se face referire mai sus intră în competența Ministerului Afacerilor Interne, respectiv a Ministerului Apărării Naționale.

Nici MApN, nici MAI nu au răspuns concret la întrebările formulate de Adrian Dohotaru, însă cu toate acestea, au oferit câteva informații interesante.

Cât a cheltuit MApN în ultimul deceniu în desfășurarea misiunilor din Afganistan și Irak

La primele două întrebări formulate de Dohotaru, MApN spune că acestea excedează domeniului de activitate de responsabilitate al Ministerului Apărării Naționale.

Cu privire la a treia întrebare, respectiv ”În ce măsură este responsabil statul român, alături de alte puteri vestice, de destabilizarea Orientului Mijlociu și de fluxul imen de migranți din aceste state eșuate și datorită intervenției militare?”, MApN spune că România susține acțiunile internaționale, destinate să asigure integritatea și suveranitatea teritorială a Irakului în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional. În 2016, Parlamentul României a aprobat un număr de 50 de militari la activtăți de instruire a forțelor de securitate irakiene. Același număr a fost aprobat și în anul 2017, în plus, în același an s-a extins aria de dislocare prin includerea teritoriului statului Kuweit. În schimb, în anul 2018 a fost aprobată extinderea ariei de dislocare și pe teritoriul Statului Qatar.

MApN menționează că militarii români participanți la Coaliția anti-ISIL sunt autorizați să execute numai activități de instruire, consiliere și asistență a forțelor de securitate irakiene aflate sub control guvernamental, exclusiv pe teritoriul Irakului, Kuweitului și Qatarului, fără a fi angajați în acțiuni de luptă.

De asemenea, se menționează că, conform aprobărilor politice, adoptate la nivelul aliat, cele două misiuni NATO din Afganistan și Irak nu sunt de luptă (”non-combat”), având caracter strict de instruire, asistență și consiliere.

În ceea ce privește ultima întrebare, MApN spune că sumele cheltuite de Ministerul Apărării Naționale pentru desfășurarea misiunilor în teatrul de operații din Afganistan și Irak, în perioada 2001-21.08.2020 au fost de 3.402.012 lei, iar costurile planificate pentru participarea cu forțe și mijloace la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2021 sunt specificat în Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

MAI: Operațiunile s-au desfășurat sub coordonarea Republicii Elene

Referitor la situația prezentată, Ministerul Afacerilor Interne menționează că participările în cadrul operațiunilor FRONTEX se desfășoară sub coordonarea statului membru gazdă, în cazul de față Republica Elenă, precum și faptul că, doar în situații de urgență, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din cadrul MAI poate să intervină direct, fără a aștepta instrucțiuni conform normelor interne și internaționale de drept public internațional.

În ceea ce privește aspectele semnalate de presa internațională, MAI spune că potrivit informațiilor puse la dispoziție de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră relevă faptul că navele Poliției de Frontieră Române desfășurau misiuni de supraveghere a frontierei maritime externe a Uniunii Europene în scopul depistării navelor care transportă persoane și se sustrag sau intenționează să se sustragă verificărilor din punctele de trecere a frontierei sau suspectate de a fi implicate în traficul ilegal de migranți pe mare.

”În ambele cazuri, polițiștii de frontieră aflați în apele teritoriale elene, au detectat cu ajutorul echipamentelor tehnice de la bord, în apele teritoriale ale Republicii Turcia, ambarcațiuni care se îndreptau către Republica Elenă, sens în care au desfășurat acțiuni în scopul identificării mijloacelor navale, iar prin intermediul ofițerului Gărzii de Coastă al Republicii Elene prezent la bordul navei Poliției de Frontieră, au fost transmise Centrului Internațional de Coordonare al Republicii Elene datele preliminare colectate referitoare la ambarcațiuni și persoanele de la bordul acestora.

În cazul semnalat au existat indicii rezonabile cu privire la faptul că ambarcațiunile detectate erau suspectate de a transporta persoane, care intenționau să se sustragă verificărilor din punctele de trecere a frontierei, respectiv de a fi implicate în traficul ilegal de migranți pe mare (…)”, a transmis MAI.

Referitor la numărul încercărilor ilegale de trecere a frontierei, MAI spune că în perioada 2011-2020, în zona de competență a Poliției de Frontieră Române la Marea Egee, au fost înregistrate un număr de 16 cazuri de migrație ilegală pe mare.

În ceea ce privește cheltuielile, MAI precizează că participarea la misiuni NATO presupune susținerea totală a personalului în ceea ce privește costurile de diurnă, cazare, hrănire, echipare, transport, asigurare medicală și de viață, salarii.

”Sumele participării la misiuni de menținere a păcii sunt aprobate anual de către instituțiile cu competență în domeniu”, mai spune MAI.