Un imobiliar clujean, cu sute de apartamente în portofoliu, încearcă să fenteze plata unei taxe de nici o mie de euro

Un imobiliar clujean încearcă să scape de la plata unei taxe de aproximativ 1.000 de euro care ar trebui să ajungă la Inspectoratul de Stat în Construcții Cluj. Potrivit legii, dezvoltatorii trebuie să plătească între 1% și 5% din valoare de recepție a lucrărilor. Ca să scape de plata taxei, Radu Căciulă a obținut autorizația de construcție pe persoană fizică și, la scurt timp după terminarea imobilelor a vândut investiția unei firme care îi aparține. Omul de afaceri clujean este unul dintre investitorii blocurilor cu multe defecte de construcție care au fost ridicate în cadrul ansamblului Europort situat la ieșirea din Cluj Napoca spre localitatea Baciu.

Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) Cluj se judecă cu Radu Căciulă, om de afaceri din domeniul imobiliar, pentru plata unei taxe percepute de instituția clujeană pentru recepționarea imobilelor.

ISC Cluj a cerut judecătorilor să îl oblige pe Căciulă să plătească 4.660,83 lei. În 2016, el a cerut emiterea de autorizații pentru construirea de locuințe în regim înșiruit- un grup de 4 case cu regim de înălțime P+1E la valoarea autorizată de 608.850 lei.

După un an, lucrările au fost recepționate, valoarea lor fiind de 653.235,00 lei.

Potrivit legii există o obligație ca investitorul să achite cotele legale (0,1% și 0,5%) datorate către Inspectoratul de Stat în Construcții.

În replică, omul de afaceri spune că la scurt timp după ce a terminat de construit a vândut imobilele către firma Europort Consulting S.R.L, care îi aparține. În opinia lui, firma ar trebui să plătească taxa respectivă.

Însă, cei de la ISC Cluj Napoca făcuseră cererea de plată formulată către Căciulă înainte ca el să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu firma lui.

”Procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor a fost încheiat la data de 16.05.2017, acesta fiind momentul de la care investitorul datorează suma de bani reprezentând cota de 0,5% conform Legii 10/1995, iar contractul de vânzare a fost încheiat ulterior acestui moment, la data de 22.09.2017, astfel, obligația de plată s-a născut în sarcina pârâtului anterior vânzării, sens în care, instanța apreciază că acesta are calitate procesuală pasivă, iar excepția va fi respinsă. (…) De asemenea, conform art. 30 din Legea nr. 50/1991, ,,Cheltuielile pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism și autorizarea executării lucrărilor de construcții și reglementarea în domeniul urbanismului se suportă de către investitori, în valoare echivalentă cu o cotă de 0,1% din valoarea lucrărilor autorizate, cu excepția celor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), a lăcașurilor de cult și a lucrărilor de intervenție în primă urgență pentru punerea în siguranță a construcțiilor existente, inclusiv a instalațiilor aferente, care prezintă pericol public, indiferent de destinație”. (…) În raport de considerentele de fapt și de drept anterior expuse, și reținând și faptul că pârâtul nu a achitat debitul principal solicitat în cauză, instanța va admite cererea astfel cum a fost formulată și pe cale de consecință va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 4.660,83 lei reprezentând debit și penalități de întârziere în temeiul Legii nr.10/1995, pentru investiția realizată de aceștia. De asemenea, va obliga pârâtul să plătească reclamantului penalități de 0,15%/zi la cota de 0,5% din valoarea finală a lucrărilor, începând cu data de 30.04.2020 până la plata efectivă a debitului”, arată decizia Judecătoriei Cluj Napoca, care îl obligă pe Căciulă la plata taxei.

Această sentință a fost menținută integral și de Tribunalul Cluj, iar procesul se judecă acum la Curtea de Apel Cluj..

Locuințe făcute de mântuială

Radu Căciulă și Nicolae Badiu sunt cunoscuţi pentru faptul că au vândut la sute de clujeni apartamente în complexul Europort de pe Calea Baciului fără să respecte calitatea apartamentelor asumată în contract. În unele cazuri a căzut tavanul, în altele a apărut mucegaiul, iar alte apartamente au dimensiuni mai mici faţă de cele stipulate în contractul de vânzare-cumpărare. Chiar dacă oamenii au deschis procese, nefiind mulţumiţi de ce li s-a spus că cumpără faţă de ce au primit în final, justiţia sau vreo instituţie pentru protecţia consumatorilor nu s-a autosesizat.

În urmă cu câțiva ani,  Inspectoratul Teritorial în Construcţii Cluj a făcut o plângere penală pe numele lui Radu Căciulă, Gabriela şi Nicolae Badiu, Ioan Repede, Anca Gabriela şi Adrian Craznic, investitorii proiectului cu probleme de pe Calea Baciului.

“Ca urmare a mai multor controale efectuate de către inspectorii din cadrul instituţiei noastre, începând cu luna noiembrie 2009, la imobilele de locuinţe colective (corp A, B1, B2, C) situate în comuna Baciu F.N. judeţul Cluj, s-a constatat că s-au executat lucrări de construcţie, fără a se respecta prevederile proiectului în ceea ce priveşte stabilizarea versantului dinspre proprietăţile vecine. Urmare a celor constatate s-a dispus oprirea imediată a lucrărilor de execuţie la blocul C, expertiza tehnică privind stabilitatea şi stabilizarea versantului, execuţia lucrărilor de stabilizare, în baza unui proiect întocmit şi verificat conform prevederilor şi reglementărilor în vigoare şi punerea în siguranţă a zonei până la începerea lucrărilor de stabilizare. Având în vedere cele arătate mai sus, precum şi a faptului că în luna iulie 2010 s-a constat neînceperea lucrărilor de stabilizare a versantului, ITC Cluj a comunicat investitorilor că neînceperea lucrărilor din cauză constituie infracţiune potrivit art 31 din Legea 10/1995 privind calitatea construcţiilor”, arată reprezentanţii Inspectoratului Teritorial în Construcţii Cluj.

Însă, dezvoltatorii imobiliari nu au suferit nicio repercusiune de pe urma plângerii respective. Mai mult, ei au deschis un proces în care au cerut ca proprietarii terenului să participe la cheltuielile de consolidare, însă au pierdut procesul!

Conform specialiștilor, lucrările pentru consolidarea malului de pământ costă peste două milioane de dolari.

Legea 10/1995 te bagă la zdup pentru construcții care pun viața în pericol.

“Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori executarea de modificări a acesteia, fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenţa, dacă acestea ar putea produce una sau mai multe dintre următoarele consecinţe: pierderi de vieţi omeneşti, vătămare gravă a integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, distrugerea totală sau parţială a construcţiei, distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante, ori alte consecinţe deosebit de grave”, arată textul legii

Un clujean din Top “Cei mai bogaţi clujeni” conectat la imobiliare cu “cântec”

În 2009, clujeanul Nicolae Badiu a fost inclus în Top Capital 300, cu o avere de peste 10 milioane de euro. Este unul din dezvoltatorii de proiecte hoteliere în parcurile industriale Tetarom I şi II şi a derulat o investiţie de 25 de milioane de euro pentru ridicarea unui centru integrat de business, Global Plaza, în parcul industrial Tetarom I. Badiu, împreună cu Valentin Nica şi Stefan Petre, au controlat şi afacerea CFO Integrator prin care s-a făcut reţeaua pentru transferul de date în Cluj-Napoca.