Primăria Cluj-Napoca

Milionarul clujean Claudiu Șugar, a fost aproape să primească peste un milion de lei de la Primăria Cluj Napoca. Potrivit unei decizii judecătorești, Șugar ar fi fost prejudiciat de faptul că PUG-ul actual îi interzice să construiască case de vacanță într-o poiană din Făget, iar administrația locală trebuia să plătească banii pentru ca imobiliarul clujean să nu rămână cu o afacere proastă în portofoliu! Noroc că juriștii Primăriei Cluj Napoca au contestat decizia, iar Curtea de Apel Cluj a ajuns la concluzia că nu poate fi vorba de nicio discriminare, iar banii vor rămâne în conturile primăriei clujene.  

În 2007 și 2009, Bombonica și Claudiu Șugar au cumpărat 1,4 hectare de teren în zona de agrement a Făgetului, o poiană din apropierea străzii Antonin Ciolan. Achiziția a fost făcută împreună cu alți doi parteneri de afaceri de-ai lui Claudiu Șugar, Gheorghe Mircea Pinte şi Horaţiu-Radu Taica.

Ei au cumpărat poiana respectivă cu intenția de a face case de vacanță, însă planul lor nu a fost în concordanță cu Planul Urbanistic General (PUG) al Municipiului Cluj Napoca. Regulile urbanistice adoptate în 2014 au schimbat regimul zonei respective, astfel că terenul respectiv nu mai era destinat caselor de vacanță, ci a fost trecut la categoria de pășune, adică o arie verde în care nu pot fi edificate proiecte imobiliare de niciun fel.

În 2019, Bombonica și Liviu Șugar au decis să dea în judecată Primăria Cluj Napoca pe motiv că prin adoptarea prevederilor noului PUG ei au fost, de fapt, expropriați!

În cadrul procesului, Primăria Cluj Napoca a arătat că nu poate fi vorba de nicio expropriere. Zona nu are rețele edilitare, iar accesul la drumul public nu este reglementat. Mai mult, terenul are încadrarea de arie naturală protejată de interes conservativ.

”Din analiza certificatului de urbanism nr. 3255 din 04.07.2014 nu reiese în niciun caz că reclamanții ar fi putut construi liber în trecut. Din contră, funcțiunea predominantă a zonei era turismul de o zi sau de sfârșit de săptămână, iar printre utilizările permise nu se găseau în niciun caz clădiri cu funcțiune rezidențială, ci clădiri cu caracter turistic. Or, și în actuala reglementare reclamanții pot realiza în zona de UTR VP diferite lucrări cu caracter turistic. Prin urmare, chiar dacă în prezent nu mai este permisă construirea de clădiri cu scop turistic, schimbarea nu este nicidecum radicală, astfel cum afirmă reclamanții. În realitate, aceștia nu au putut să construiască în mod legal locuințe pe terenul în litigiu nici conform vechiului PUG, tot astfel cum nu pot nici astăzi”, arată reprezentanții administrației locale clujene.

Practic, în cadrul procesului, Bombonica și Claudiu Șugar au reclamat faptul că au făcut o afacere imobiliară proastă și au cerut să fie despăgubiți de primărie.

”Atâta timp cât dreptul de proprietate privată este îngrădit, iar atributele sale sunt doar iluzorii, ne aflăm în prezenţa unei exproprieri de fapt, materializată prin lipsa demarării procedurii de expropriere prevăzute de lege, fără transferul dreptului de proprietate în patrimoniul statului şi fără o justă şi prealabilă despăgubire. Aceasta este şi situaţia proprietarului unui imobil căruia i se interzice să construiască pe terenul său, urmare a modificărilor apărute în planurile urbanistice. Practic proprietarul terenului, deşi nu a pierdut proprietatea asupra bunului său, el nu se mai poate bucura de toate atributele conferite de lege, folosinţa fiind limitată, iar dispoziţia anihilată, de vreme ce nici un cumpărător nu îşi doreşte să achiziţioneze un teren pe care ulterior nu îl poate folosi”, arată avocații lui Sugar.

Surpriza de un milion de lei de la Tribunalul Cluj

La Tribunalul Cluj, surpriză!, instanța a apreciat că ”este întemeiată cererea reclamanților având ca obiect acordarea de despăgubiri cu dobândă legală”.

Cu alte cuvinte, judecătorul a considerat că prevederile PUG-ului vizavi de poiana din Făget seamănă cu un decret de expropriere.

”Nicăieri legiuitorul nu a reglementat, nici expres, nici implicit, posibilitatea persoanelor fizice sau juridice să solicite exproprierea propriilor terenuri, sau cu atât mai puțin, posibilitatea ca statul să fie obligat la demararea procedurii de expropriere atunci când acestor persoane le este grav încălcat dreptul de proprietate privată prin acțiuni ale autorităților publice. (…)

Astfel, atâta timp cât dreptul de proprietate privată este îngrădit, iar atributele sale sunt doar iluzorii, ne aflăm în prezența unei exproprieri de fapt, materializată prin lipsa demarării procedurii de expropriere prevăzute de lege, fără transferul dreptului de proprietate în patrimoniul statului și fără o justă și prealabilă despăgubire.(…)

Evaluarea despăgubirilor făcută de către acesta este mai bine documentată, a folosit metoda comparației prin raportare la luna decembrie 2014, la ambele evaluări, aplicând corecțiile necesare. Valoarea despăgubirilor astfel determinată și la care apreciază instanța că reclamanții sunt îndreptățiți pentru prejudiciul suferit ca urmare a schimbării destinației terenului, ulterior dobândirii dreptului de proprietate este de 1.190.000 lei”, arată soluția pe scurt a Tribunalului Cluj.

Dacă decizia nu era contestată, Primăria Cluj Napoca era bună de plată! Însă, procesul a continuat la Curtea de Apel Cluj. Judecătorii de aici au constat că nu poate fi vorba de nicio expropriere.

”Prin adoptarea noului PUG a fost urmărit interesul public general, acesta fiind scopul avut în vedere la reglementarea planurilor urbanistice conform Legii nr.350/2001, în situaţia concretă din dosar schimbarea regimului urbanistic al terenului aflat în proprietatea reclamanţilor fiind justificată şi de raţiuni care ţin de protecţia mediului, încercându-se restricţionarea operaţiunilor de urbanizare a suprafeţelor împădurite aflate în intravilanul Municipiului Cluj-Napoca, nefiind contestat de către reclamanţi faptul că terenul aflat în proprietatea acestora se află în zona de agrement Făget-Sf.Ioan. (…)

De la momentul dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului şi până la adoptarea noului PUG, în anul 2014, reclamanţii nu au făcut niciun demers concret care să releve intenţia de a construi pe terenul achiziţionat. (…)

Prin urmare, raportat la cele reţinute mai sus, nu se poate aprecia că ingerinţa autorităţi publice în dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra terenului în litigiu, prin adoptarea PUG-ului din anul 2014 ar fi creat un dezechilibru între scopul urmărit şi mijloacele lui de realizare, punând reclamanţii în situaţia de a suporta o sarcină excesivă şi disproporţionată, cererea reclamanţilor de acordare a unor despăgubiri nefiind întemeiată.

Raportat la concluziile de mai sus, este lipsită de utilitate analizarea celorlalte motive din cererea de apel, care privesc cuantumul despăgubirilor stabilite de către prima instanţă”, arată o parte din motivarea Curții de apel prin care se resping pretențiile lui Bombonica și Claudiu Șugar vizavi de faptul că administrația locală le-ar datora despăgubiri.

De unde au izvorât banii

Într-o altă rundă de procese care au vizat poiana pe care au cumpărat-o în Făget, Claudiu-Liviu Şugar, Gheorghe Mircea Pinte şi Horaţiu-Radu Taica, au solicitat primăriei modificarea PUG-ului şi încadrarea terenului indicat anterior într-un UTR care să permită construirea de locuinţe.

Primăria a refuzat să facă rabatul urbanistic, cei trei au deschis o acțiune în justiție dar au pierdut-o.

Cei trei conduceau împreună societatea Fimaro Invest, firmă cu obiect de activitate dezvoltarea (promovarea) imobiliară.

Pinte şi Taica au fost în umbra unui fond de investiţii care a administrat FNI şi a avut legături cu Dacia Felix. Sugar şi Taica au investit în cadrul proiectului imobiliar Arcada, care s-a realizat în zona Borhanci.

Pinte şi Taica s-au lansat în afaceri când printr-o firmă au administrat o parte din FRI, adică banii rulaţi de la “devalizata” Dacia Felix. Firma respectivă se numea CIRO, iar cu această societate a avut legături şi milionarul Sorin Dan, un apropiat la primarului Emil Boc. Între timp, CIRO s-a transformat şi a funcţionat sub denumirea de SAI Target Asset Management, o societate de brokeraj care funcţionează pe piaţa acţiunilor şi a tranzacţiilor imobiliare.

O suveică de firme

Taică şi Pinte fac parte din Clubul Rotary Cetăţuie de unde mai fac parte fostul procuror DIICOT Mircea Hrudei, afaceristul liberal, Dan Nistor, Viorel Bunea, fratele miliţianului Gheorghe Bunea .

Claudiu Liviu Şugar a avut legături cu firmele Finas Project SRL, PV Energy SRL, Finas SRL, Finas Invest SRL, Pve Project SRL, Renewpower Energy SA, Gradina Energy Project SRL. Gheorghe Mircea Pinte administrează SAI Target Asset Management SA, Alianta SA, Alvis Imobiliare SRL, Alvis Capital SRL, Alvis Real Estate SRL, iar Horaţiu-Radu Taica patronează societăţile Sai Target Asset Management SA (împreună cu Pinte), Fimaro Development SA, Citius Capital SRL, Vector Capital SRL, Altius Capital SRL.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here