Un imobiliar lăsat să construiască în Cluj Napoca un bloc pe spațiul verde a primit o lege în dar de la ministrul Culturii

În urmă cu doi ani, societatea civilă din Cluj Napoca a fost revoltată de faptul că firma General Construct a primit toate avizele din partea municipalității pentru a construi blocuri de 10 etaje pe spațiul verde din apropierea Parcului Rozelor. Oamenii s-au revoltat, dar afacerea imobiliară a mers mai departe fără nicio problemă. Firma General Construct, care a vândut proiectul imobiliar lui Moș Pic (imobiliarul local Vasile Salanță), este patronată de Viorel Nuțu care a fost partener de afaceri cu actualul ministru al Culturii, liberalul Bogdan Gheorghiu. Legea dată de ministrul Culturii, care îi vine ca o mănușă dezvoltatorului imobiliar, și nu doar lui, spune că pentru proiectele imobiliare din zonele protejate arhitectural nu mai e necesar avizul de la Monumente Istorice!

În 2019, General Construct, o firmă din Suceava patronată de Viorel Nuțu, aprimit avizele necesare de la urbaniștii Primăriei Cluj Napoca pentru a construi un proiect imobiliar care prevede un bloc cu aproape 200 de apartamente pe spațiul verde de lângă Parcul Rozelor. Zona nu era amenajată, însă urbaniștii lui Boc s-au gândit că mai bine ar turna cineva betoane decât ca administrația locală să amenajeze spațiul respectiv.

Pe lângă faptul că reprezentanții societății civile au fost revoltați de acest proiect, majoritatea clujenilor au fost uimiți de larghețea cu care Emil Boc a avizat proiectul omului de afaceri sucevean. Mai mult, la vremea respectivă Boc s-a ajutat și de o minciună în explicațiile pe care le-a dat atunci când a fost întrebat despre cum a putut fi avizat proiectul unui bloc pe spațiul verde. El a spus că blocul a fost aprobat deoarece PUG-ul (Planul Urbanistic General) ar permite aberații de acest gen, însă i s-a atras atenția că avizele au fost emise cu o serie de derogări de la planul urbanistic.

Ulterior, după ce a primit toate aprobările necesare, firma General Construct nu a mai continuat proiectul, ci a preferat să i-l vândă dezvoltatorului clujean Vasile Salanță care acum construiește fără nicio problemă.

Ministrul Culturii faultează patrimoniul

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a fost partener de afaceri cu Viorel Nuțu în firma B.G. Media SRL Suceava, care administrează un post local de televiziune. Ulterior, Nuțu a ieșit din schemă și i-a lăsat ministrului pachetul întreg de acțiuni. De asemenea, potrivit declarației de avere, Nuțu l-a împrumutat pe ministru cu 35.000 de euro pentru o perioadă de câțiva ani.

Acum, oficialul a emis o ordonanță de urgență prin care s-a schimbat un aspect extrem de important din Legea 422/2001 prin care monumentele istorice sunt protejate. Prin schimbarea legii, pentru avizarea proiectelor imobiliare din zonele protejate nu mai este necesar avizul Comisiilor Zonale de Monumente Istorice, ci al unui expert atestat, pe care dacă îl plătești îți eliberează orice!

Chiar dacă legea s-a aflat în dezbatere publică până la sfârșitul lunii august, ea a fost lansată cu ”batista pe țambal” pentru ca puțină lume să se poată opune la schimbările propuse.

”Ministrul Gheorghiu elimină un obstacol din calea rechinilor imobiliari, căci, săracii, așteptau prea multă vreme să distrugă monumente, potrivit unui răspuns al ministrului Culturii oferit după ce atât eu, cât și USR PLUS am criticat public ordonanța care vizează modificarea Legii protejării patrimoniului.

Bogdan Gheorghiu nu explică de ce e nevoie urgentă de o modificare atât de importantă. În schimb îi jignește pe arhitecții și specialiștii din Comisia Națională a Monumentelor Istorice și din comisiile zonale, numindu-i „mafia avizelor”. Apoi îi acuză că pun bețe în roate sărmanilor „dezvoltatori””, apreciază Marius Bodea (Senator USR PLUS).

În replică, reprezentanții Ministerului Culturii spun că ”scopul Ministerului Culturii este să protejeze patrimoniul, dar și să asigure cetățenilor un set de reguli coerente, fără piedici și termene aberante. Trebuie eliminată practica de „alergat după ștampilă”, iar profesioniștii trebuie să conștientizeze responsabilitatea atestării pe care o obțin, care poate, în egală măsură, fi retrasă în cazul nerespectării procedurii legale. Modelul propus este preluat din legislația franceză, unde ştim că nu se practică politica dezvoltatorilor imobiliari în detrimentul patrimoniului. Este un proiect de lege incomod pentru grupurile de interese din acest domeniu. Nu vreau să cred că cei care folosesc termeni de tipul „mafia imobiliară” sunt de fapt apărătorii mafiei avizelor. Este uşor să aruncăm cu astfel de termeni, dar propun să ne rezumăm strict la prevederile din acest text şi vom observa că sunt în interesul real al patrimoniului cultural din România şi al românilor. Subliniez că Ministerul Culturii eliberează doar avize. Certificatul de urbanism și autorizația de construire se obțin de la autoritățile locale”, a explicat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Moș Pic a cumpărat proiectul ca să nu se încurce cu cei de la Comisia Monumentelor Istorice

Revenind la afacerea cu blocul de 10 etaje avizat pe un spațiu verde, surse din domeniul imobiliar clujean spun că Vasile Salanță a preferat să cumpere proiectul respectiv pentru a evita o confruntare cu cei de la Comisia Monumentelor Istorice, care nu i-ar fi dat avizele necesare. Însă, cum această comisie este subordonată Ministerului Culturii, iar avizul a fost cerut de prietenul ministrului, lucrurile au mers ca unse!

După ce a cumpărat proiectul, pe plan local Salanță s-a descurcat de minune. În primăvara acestui an, administrația locală a anunțat că va investi aproximativ 30 de milioane de lei pentru amenajarea unui parc exact lângă blocul de 10 etaje. 

Această zonă a fost ”uitată” timp de mai mulți ani, iar investiția anunțată de oficialii Primăriei Cluj Napoca coincide cu lucrările, avansate, pe care Vasile Salanță le derulează la un bloc din imediata apropiere a viitorului proiect.

Cum ar veni, pe lângă autorizația de construcție a unui bloc pe spațiul verde, investitorul primește, la pachet, și un parc. Cu siguranță, în prețul viitoarelor apartamente se va regăsi și ”oportunitatea” oferită de primărie.

Vasile Salanță este partener de afaceri cu Teodor Pop Pușcaș, fostul chestor de poliție, sau cu șeful Ocolului Silvic Cluj, Adrian Apostoaie. De altfel, capitalul financiar de care dispune Vasile Salanță provine din afaceri cu lemn făcute în zona Gilău – Someșul Rece.

Firma Cristal Turism este deținută de Adelina și Vasile Salanță, însă în cadrul firmei au mai fost asociați avocatul Teodor Pruncuț și Harț Marius Foia. Cel din urmă este partener de afaceri, în cadrul firmei TI Trust Invest, cu membrii familiei Căpușan, care dețin complexul Sun Garden Resort. Firma respectivă a vândut lacul Laguna Albastră (cumpărat de la primăria Aghireșu) omului de afaceri dejean Ioan Tecar. Hârț-Foia este administrator al complexului Sun Garden Resort și a făcut parte și din conducerea Clujana.

În cadrul firmei Allas Grup, Salanță este asociat cu fostul șef al IPJ Cluj, Pop Pușcaș Teodor, patronul firmei de pază PP Protect. Cei doi sunt proprietarii hotelului Royal din cartierul Gheorgheni. De asemenea, prin intermediul acestei firme, Salanță și Pușcaș au construit mai multe imobile de locuințe în Florești.

În această firmă a fost asociat și fostul șef al Ocolului Silvic Gilău, șeful Ocolului Silvic Cluj, Adrian Apostoaie.

O dedicație de la dom ministrul pentru prietenul lui, fără număr! 

Revenind la prietenul ministrului culturii, trebuie precizat că majoritatea afacerilor făcute de Viorel Nuțu provin din zona imobiliară. Pe lângă proiectul din Cluj Napoca, care a trecut de urbaniști și consilierii locali fără nicio problemă, omul de afaceri are proiecte imobiliare de milioane de euro în Iași și Suceava. De asemenea, Nuțu mai are o agenție imobiliară cu o cifră de afaceri de aproape 30 milioane de lei. De asemenea, firma lui a fost constructorul unui centru de terapie pentru bolnavii de cancer din Suceava. Proiectul a fost câștigat de o firmă paravan din Cluj Napoca și, ulterior, a ajuns la firma Arcada, afacere care aparține imobiliarilor clujeni Marius Ciurchea și Ovidiu Sorin Blaga.

Citește și: Interviu cu o studentă basarabeancă stabilită în Cluj – „E greu să fii singur într-o țară străină, chiar dacă țara aia e România și tu ești tot român”