Președinta de onoare a Asociației Magistraților din România (AMR), fosta judecătoare Viorica Costiniu, a luat atitudine împotriva mai multor atacuri la adresa Justitiei.
Pe această temă, judecatoarea a transmis o scrisoare deschisă impotriva mai multor atacuri la adresa Justitiei , duminica 29 decembrie 2019, premierului Ludovic Orban, presedintelui Senatului Teodor Melescanu, presedintelui Camerei Deputatilor Marcel Ciolacu, ministrului Justitiei Catalin Predoiu, ministresei Muncii Violeta Alexandru, sefei CSM Nicoleta Tint, presedintei ICCJ Corina Corbu si Avocatului Poporului Renate Weber.
Iată scrisoarea deschisa a presedintei de onoare a AMR Viorica Costiniu, potrivit luju.ro:
„Asistam, nu de putina vreme, la un atac asupra justitiei pe toate fronturile, folosindu-se si politica dezbinarii: structura, functionalitatea si independenta sub cele doua aspecte ale sale, politic si material.
Dintotdeauna, politicul, media si opinia publica manipulata prin aceste doua instrumente dau mai multa crezare institutiilor straine, europene decat celor ce cuvanta fundamentat pe aceleasi subiecte in tara.
Si atunci, parlamentarii nostri europeni ce fac ei oare la Bruxelles?
Doua puteri ale statului se ridica impotriva puterii judecatoresti! Parca suntem in balada populara ‘Miorita’!
Fara o justitie puternica nu exista stat de drept, democratic.
In ce tara europeana sau de oriunde se mai pune la mezat justitia atacata ca institutie si batjocorita la nivel politic si mediatic, cantarindu-i-se veniturile ca in piata de sclavi pentru plantatie?
Politicul s-a straduit, direct sau prin interpusi, sa dezbine justitia, sa-i aseze in frunte obedienti, fara recunoastere profesionala in sistem, a infiintat o sectie pe care a lasat-o in eter, fara a-i asigura personal sa functioneze, desi miile de dosare erau suficiente sa convinga ca in justitie nu merg jumatatile de masura, caz unic in istoria institutiilor judiciare de a fi conduse de ‘second hand’ si de a se refuza respectarea dreptului procurorului de a-si ocupa functia in urma unui concurs legal.
Toate masurile converg spre decizia de a da poporului sentimentul ca justitia ‘nu-i de capul ei’, ca politicul vegheaza sa o aduca la ordine prin instrumente, aparent legale (dar pe cine mai intereseaza ce e legea sau ce cuprinde ea si cate principii se incalca prin ea!), functionarea sa se realizeze la limita rezistentei, iar independenta ei materiala la nivel de sistem si personal sa ramana doar subiect de clamatii la intruniri de partid, seminarii, conferinte de presa si declaratii publice de circumstanta in tara si mai ales in afara, unde aud numai ce li se spune, ce sa le convina in raport de politicile partinice europene sa-si asigure voturi, ca ele conteaza, mai putin pentru ce se voteaza.
In loc sa se ia masuri care sa sustina economia, sa infloreasca spre bunastarea poporului intr-un ritm mai rapid si eficient, straduinta politicului este sa faca carpeli, sa ciuguleasca de ici, de colo si sa se mandreasca ca a gasit masuri (vremelnice si indoielnice!) pentru fonduri la buget vizand veniturile legale, in principal cea vizata fiind magistratura, careia i se prevede un buget la limita, intr-o vadita desconsiderare in raport de cel aferent serviciilor secrete, de exemplu.
Veniturile actuale din magistratura nu sunt un plocon, nici un dar din marinimia celorlalte doua puteri. Ele nu sunt la un nivel european, cum pretind normele ce privesc statutul judecatorului, al sistemului judiciar.
Veniturile magistratilor nu sunt marfa electorala si nici nu pot fi puse la mezat.
Se urmareste reducerea, eliminarea unor venituri cuvenite si garantate constitutional.
In timp ce unele salarii din alte domenii (nu de rang putere in stat), in acelasi timp, cresc, la fel si unele pensii, justitia e vizata cu minusuri, in timp ce unele profesii nu au veniturile impozitate, unele sunt scutite de taxe, altele primesc tot felul de sporuri si facilitati pecuniare, justitiei i se refuza si exercitarea drepturilor legale.
Si aceasta in conditiile in care toti (putere + opozitie) afirma ca functioneaza economia la parametrii asteptati.
S-a incetatenit o prostie debitata de autorii ei de tot felul: ‘justitia e platita din banii publici’, ‘noi, poporul, ii platim pe magistrati’.
Zau?!
S-a uitat cineva sa vada cat impozit plateste fiecare persoana din sistemul judiciar? S-a uitat cineva sa vada cat platesc cei din sistemul asigurarilor sociale? Cine munceste in plus fara sa fie platit? Cine face ore suplimentare fara sa fie platiti? Cine munceste in zilele de sarbatori legale, in weekenduri, ziua si noaptea, cand guvernantii, parlamentarii dorm, exceptand sedintele guvernarilor la ceas de noapte sau oarece petreceri, si toti ceilalti care zic ca-i platesc pe magistrati din banii lor?
Stiti raspunsul, pentru ca scrie in legile pe care le faceti, pe care guvernul trebuie sa le execute si cu totii sa le respectati. Ei bine, judecatorii si procurorii, personalul din justitie.
Avocatii de serviciu primesc onorarii duble daca participa la procese dupa orele de program.
Judecatorul / procurorul lucreaza pana tarziu din noapte, ramane peste noapte si a doua zi este iar in sedinta, vine in weekend, e la permanenta, e la urgenta, devine cateodata parinte de duminica, dar nici atunci nu e sigur, ca urgent pleci la instanta, sarbatorile legale, nationale le petrece in instanta si cate si mai cate si nu primeste ‘un leu’ in plus.
In schimb, este garnisit cu incompatibilitati, riscuri, restrictii, inclusiv pentru membrii familiei, si nu este sufocat de cine stie ce sporuri ori facilitati ce se regasesc in alte domenii de activitate etc…
Exista in Constitutie patru categorii de functii care au garantat cumulul de venituri: Avocatul Poporului, judecatorii, procurorii, judecatorii CCR si ai Curtii de Conturi. Atat. Dispozitie constitutionala care nu se respecta.
Magistratii, in activitate sau pensionari, pot desfasura doar activitate didactica universitara in cumul. Ei platesc, si ca pensionari, si in exercitarea functiei concomitente de judecator sau cadru didactic, impozite si taxe. Nimeni nu sta pe spinarea nimanui, cum se induce constant in spiritul popular de toti neavenitii (ori de unde vor fi fiind), ignoranti, cum sunt.
Atacarea justitiei este politica de stat. Politicul se dezice prin actele sale de toate declaratiile de fatada, populiste si fals declarate democratice in slujba statului de drept, mai curand de drepti.
Cititi, va rog, raportul MCV (oricum, ce zic strainii e mai de incredere decat ce spunem noi in tara – meteahna romaneasca), prin care guvernul Romaniei era criticat si i se recomanda sa reevalueze salariile din magistratura, sa asigure resurse pentru marirea numarului de personal, pentru functionarea sa logistica si documentare, informatizare, pentru asigurarea de sedii (la Craiova, un wc s-a transformat in birou; la Giurgiu, daca nu ma insel, s-a functionat la parterul unui bloc; o alta instanta a functionat intr-o fosta hala industriala si chiar in fosta locatie a unui restaurant etc …)
In urma recomandarilor MCV, a demersurilor AMR (care a si initiat pentru repararea Palatului de Justitie deschiderea fondului ‘Un leu pentru Palat’) si pentru ca Romania era penultima, doar inaintea Bulgariei, cu privire la salarizarea personalului din justitie, s-a revizuit legislatia salarizarii si pensionarii celor din justitie.
Politicul insa (ministru fiind Valeriu Stoica) nu a pierdut ocazia sa treaca in legea justitiei (Legea 92/1992, modificata de zeci si zeci de ori pana la legile din 2004, modificate si ele de sute de ori) asimilarea a zeci de functii celei de judecator si procuror care exista si in prezent. Astfel, persoane care n-au scris o minuta in viata lor au avut salarii si au pensii de magistrat, unele cu mult mai mari ca ale magistratilor, fara insa sa aiba si obligatiile aferente. E cineva curios sa verifice cati beneficiari sunt de acest fel, cu multi peste nimarul infim de magistrati?
Politicul, prin vointa lui, a infiintat societati comerciale cu profil de institutii universitare, cuprinzand intre altele si facultatile de drept.
In prezent, facultatile de drept de stat din tara sunt sustinute de judecatori / procurori in activitate ori pensionari, si pentru ca activitatea didactica universitara este singura agreata chiar de Constitutie. Tot judecatorii si procurorii in activitate sustin activitatea INM si SNG (scoala grefieri).
Prin vointa politicului, facultatile de drept de stat vor ramane fara cadre didactice, pentru ca nu se respecta norma constitutionala.
Ne gandim daca nu este o manevra sau vreun interes de a intari invatamantul privat care va absorbi in viteza magistratii-cadre didactice universitare, crescandu-le si renumele.
Se vorbeste in acelasi timp de modificari privind INM, cu stagii pana la adanci batraneti ori pana la pensie (!?), in conditiile in care nu va mai avea cine sa functioneze in INM, poate doar acei colaboratori pentru diverse alte discipline care iau salarii de judecator si pensie asijderea, doar pentru faptul ca au predat la INM diverse discipline (psihologia, de exemplu).
Dar asta nu intereseaza pe nimeni.
Si sunt multe care nu intereseaza in realitate, politicul tine ochii inchisi acolo unde chiar ar trebui sa caste ochii, isi acopera urechile cand i se striga adevaruri care ar trebui sa doara si tace cand ar trebui sa vorbeasca pe subiecte reale ce asteapta rezolvari si nu pe spinarea altora, prin altii pentru altii, astfel incat sa se descurce tot ei intre ei, dupa principiul ‘incaibareaza-i, Doamne!’
Si cate ar mai fi de spus sa se indrepte strambaciunile care stramba pana si statul de drept care sta tot mai mult sprijinit in proptele!…
Justitia nu poate fi calul de bataie al Politicului ce cu dezinvoltura se manifesta, pentru ca in echilibrul puterilor functioneaza si ‘roata morii se-nvarteste’, ‘cine rade la urma…’ si pe farasul justitiei se ajunge pentru ca, parafrazand: ‘mai sunt judecatori la Bucuresti!’ sa inlature nelegiuirile politicului care nesocoteste principiile adevaratului stat democratic, de drept, legile care asigura stabilitatea circuitului civil si siguranta nationala, care, pana la ‘arma’, este asigurata de justitie.
Dintre cele trei puteri, sa nu se uite ca doua puteri – executivul si parlamentarii – cheltuie (nu acum analizam si cum….), iar puterea judecatoreasca realizeaza venituri la bugetul statului: taxe de timbru, timbru judiciar etc., din care se infrupta cu satietate alte structuri ale statului.
Nu justitia sta cu mana intinsa, nu ea baga mana in buzunarul cetateanului sa-i cheltuie banul dupa cum o guvernare sau alta intelege sa-i hotarasca soarta, cata vreme ea, asijderea vulgului, plateste impozite, taxe si mai aduce si venituri la stat dintr-o munca sisifica, in conditiile nu tocmai prielnice legislative, logistice si de personal.
Justitia este balanta intre celelalte puteri. Si daca se ignora acest adevar, din politica raman doar vorbe, iar consecintele le suporta poporul”.
