Un loc de veci în Cluj Napoca costă 8000 de lei

Locurile de veci din cimitirele clujene sunt puse la vânzare pe site-uri online.  Datorită faptului că în teorie nu se mai pot achiziționa locuri de veci de la primărie, singurele șanse pe care le au clujenii pentru a obține un astfel de loc constă în a-l căuta pe internet. Alăturat categoriilor de vânzare/cumpărare a imobilelor există o categorie ce cuprinde anunțurile cu vânzare/concesionare de locuri de veci. Astfel, pe site-uri precum OLX.ro, CreștinOrtodox.ro sau Tocmai.ro au apărut precum bureții după ploaie, sute de anunțuri cu locuri de odihnă din cimitirele Clujului. Anul 2015, pentru Cluj-Napoca se anunță a fi anul afacerilor imobiliare… cu locuri de veci.

Aceasta ”afacere” a devenit foarte profitabilă deoarece un loc de veci într-un cimitir din Cluj Napoca are preț minimal de 1000 de euro și maximal de aproximativ 2000. Precum marfa în piață, clujenii pot prinde oferte ca: „Vând loc de veci amenajat, 2 locuri, în cimitirul Cordoș (Baciu), Cluj Napoca. Acte în regula, taxe plătite la zi. Pret 2500 euro, ușor negociabil”.

Pentru a întări argumentul cum că se practică afaceri imobiliare cu locuri de veci, Gazeta de Cluj a căutat anunțurile de pe internet pentru a afla tarife și locații a acestora. Uimirea noastră a fost să găsim anunțuri cu mai multe locuri de veci postate de o singură persoană.

Profit peste 100% din vânzări 

În ultima hotărâre  de Consiliu Local cu privire la tarifele de concesionare a unui loc de veci s-a decis prețul de 300 lei/mp. Astfel, pentru un loc de veci lejer, un clujean ar trebui să concesioneze un teren de 2 mp cu 600 de lei, valabil pe 20 de ani. Această sumă este sub jumătate din tariful unui loc de veci pus la vânzare pe piața neagră. Practic, dacă iei ceva ce e limitat pe piață, deții mai multe imobile de acest gen, în momentul în care ceilalți nu pot obține locuri de veci, le pui la vânzare scoțând un profit de peste 100%.  

Astfel, cel mai de lux anunț găsit pe CreștinOrtodox.ro  atinge prețul de 8000 de lei: „Vând loc de veci construit (capac, vaze pentru flori) în Cimitirul Central din Cluj Napoca. Prețul este negociabil”.

În 2010 Consiliul Local a interzis comercializarea locurilor de veci. Încălcarea acestei decizii duce la amendă sau chiar un dosar penal. Schimburile între locurile de veci nu se pot face între cetăţeni, iar în momentul în care cineva nu mai are nevoie de locul respectiv trebuie să anunţe administraţia cimitirelor pentru ca acel loc să reintre în patrimoniul municipalităţii și să poată fi alocat şi atribuit în ordinea criteriilor de prioritizare a celor de pe lista de aşteptare.

Primăria vine cu o soluție pe viitor

Printre proiectele multianuale (comunicate în 14 ianuarie) pe care municipalitatea își propune să le demareze anul acesta se numără construirea unui nou cimitir, ca o soluție pentru următorii 30 de ani. Cimitirul va fi amplasat în Someșeni, pe strada Moș Ion Roată, pe o suprafață de 50 de ha, proprietatea primăriei. Suprafața acestui cimitir ar genera aproximativ 20 000 locuri de veci.

„La nivelul municipiului Cluj-Napoca există o mare problemă legată de locurile de veci. Cimitirele sunt super aglomerate, situație care mi-a fost și sesizată de mai mulţi clujeni. Am auzit că s-a ajuns ca locurile de veci să fie tranzacționate contra unor sume mari de bani de ordinul miilor de euro, în funcție de amplasarea în cimitir și de distanța față de capela, asta deși este ilegal.
Acum câțiva ani, niște investitori s-au oferit să realizeze un crematoriu uman în imediata apropiere a cimitirului din Mănăștur, însă la presiunea clujenilor din zonă, proiectul nu s-a mai realizat. În 2014 a fost realizat crematoriul uman de la Bădeni (comuna Moldovenești), care este cel mai apropiat crematoriu de Cluj-Napoca. Singura soluție pe care municipalitatea o are la dispoziție este realizare unui alt cimitir în oraș, soluție care este gândită a fi implementată de către primărie anul acesta”, a declarat pentru Gazeta de Cluj, consilierul local Ioan Bîldea.

Crematoriul uman care a aprins spiritele în Mănăștur

În urmă cu trei ani, consilierii locali au revocat hotărârea din 2011 privind realizarea unui crematoriu uman în capela din Cimitirul Mănăștur, la solicitarea cetățenilor. Reprezentanții societății RDK Cremation, care urma să amenajeze acest crematoriu, și-au rezervat dreptul de a acționa primăria în instanță pentru recuperarea prejudiciului, ceea ce au și făcut, un termen al acestui proces având loc chiar săptămâna trecută.

Proiectul crematoriului a fost condamnat de către reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe și ai asociațiilor de proprietari din zonă. “Având în vedere că incinta clădirii capelei de pe strada Govora din cartierul Mănăștur este situată pe fosta proprietate a parohiei noastre, de care biserica a fost deposedată în mod abuziv și arbitrar în timpul regimului comunist, fără a primi o despăgubire financiară, considerăm că Primăria are datoria morală și de bun simț ca, înainte de exprimarea oricărui punct de vedere și luarea unei decizii finale cu privire la realizarea acestui proiect, să consulte opinia membrilor parohiei noastre”, aratau clujenii din zonă într-un memoriu.

Regulamentul controversat al cimitirelor

Regulamentul Cimitirelor din municipiul Cluj-Napoca, votat în noiembrie 2012, are prevederi care reglementează aspecte din cele mai inedite. Printre punctele care au atras atenţia presei locale se numără obligativitatea unei ţinute decente, inclusiv din partea vizitatorilor. De asemenea, vor fi amendaţi şi cei care ascultă radioul sau vizionează un DVD în cimitir la volum ridicat. Cei care încalcă aceste prevederi riscă amenzi de până la 1.600 de lei.

Noul regulament prevede şi aspecte care ţin de amenajare. Un punct impune ca adâncimea gropilor săpate în cimitire să nu fie mai mare de 2,5 metri.  Este interzisă plantarea pe morminte a florilor de talie mare, iar cei care încalcă această prevedere sunt pasibili de amendă.

Un aspect care a atras atenția consilierilor este faptul că există posibilitatea ca expirarea concesiunilor să fie anunţată doar la avizier, astfel că pot obţine locuri de veci doar cei care au acces la date, iar accesul la registre e permis doar angajaţilor.