Parcul Etnografic Naţional “Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, primul muzeu în aer liber din România se extinde. Tudor Sălăgean, istoric, etnolog și director la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din 2011 până în prezent ne-a acordat un interviu în care prezintă în detaliu proiectul de extindere al muzeului în aer liber:

Cât se va extinde parcul Romulus Vuia?

În cadrul proiectului coordonat și realizat de Consiliul Județean Cluj, în beneficiul Muzeului Etnografic al Transilvaniei și a publicului larg, va fi realizată o extindere a Parcului Etnografic cu cca 28 de hectare, care se află deja în administrarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei. În acest spațiu sunt incluse 17 hectare de pădure, care vor fi amenajate în conformitate cu normele existente, fiind avută în vedere însănătoșirea fondului dendrologic și accesibilizarea zonei pentru toate categoriile de utilizatori. Se află, de asemenea, în studiu includerea în acest spațiu a parcelelor situate la vest de actualul perimetru îngrădit. Aici este avută în vedere realizarea unui Centru pentru cercetarea și restaurarea patrimoniului cultural, un obiectiv de care Clujul are foarte mare nevoie.   

Cum se va utiliza acest spațiu?

Vor fi realizate o serie de obiective care au fost prevăzute în tema concursului internațional de soluții organizat de Consiliul Județean Cluj în anul 2017, foarte importante pentru muzeu și pentru vizitatorii săi. În primul rând, un Centru pentru Vizitatori, care va cuprinde un centru de primire, un spațiu multifuncțional pentru organizarea de expoziții și manifestări culturale, un spațiu destinat punerii în valoare a produselor meșteșugărești și artizanale, dar și un spațiu destinat explorării patrimoniului cultural al Transilvaniei. Acest centru va fi situat pe platoul de lângă Poarta 2, într-un spațiu care va deveni, de fapt, noua intrare principală a Parcului Etnografic. Va mai fi realizat un Centru administrativ, amplasat în spațiul tehnic de la limita nordică a Parcului, prevăzut cu ateliere pentru conservatorii și tehnicienii muzeului și cu instalațiile necesare întreținerii acestui complex complicat de construcții tradiționale reprezentat de Parcul Etnografic, care prezintă diferite tipuri de provocări. La limita vestică a actualului perimetru îngrădit va fi realizat un spațiu pentru activități interactive, care era numit „sat de vacanță” în tema de concurs. Acesta va fi destinat unei game foarte largi de activități, în principal educaționale, care vor avea în vedere toate categoriile de vârstă, dar și oferte culturale dintre cele mai diverse. În zona de extindere vor fi amenajate spații adecvate pentru organizarea de concerte și festivaluri, alei și alte amenajări non-invazive în cadrul pădurii Hoia, sectoare destinate practicării diferitor alte activități în aer liber.  

Aș vrea să precizez că aceste obiective nu reprezintă o noutate. Construcția unui centru muzeal complex, destinat activităților de cercetare și restaurare a patrimoniului, dar și activităților cu vizitatorii a fost avută în vedere încă din vara anului 1929, atunci când Romulus Vuia realiza primul proiect de dezvoltare a Parcului Etnografic care se înființa în perioada respectivă. Faptul că un asemenea centru nu a putut fi ridicat mai devreme a reprezentat un real handicap, care a afectat negativ dezvoltarea muzeului în aer liber din Cluj. Ne-am confruntat de-a lungul timpului cu multă lipsă de înțelegere și cu atitudini obtuze venite din partea unor puritani care nu reușeau să înțeleagă că un muzeu al satului este în primul rând un muzeu, și nu un sat. Un muzeu nu poate funcționa ca un sat, el este o instituție păstrătoare de patrimoniu în care își desfășoară activitatea specialiști în domeniul patrimoniului. Aceștia au nevoie de spații și de resurse adecvate pentru putea garanta cercetarea, conservarea și restaurarea acestui patrimoniu, dar și transmiterea sa către viitor. De asemenea, vizitatorii muzeului trebuie tratați cu respect, oferindu-li-se șansa de a se relaxa, de a participa la diferite activități și de a primi informații în spații adecvate acestor scopuri.  

Vreau să amintesc, în acest context, că muzeul în aer liber a avut propriul său restaurant cu începere chiar din anul 1929, fiind, și din acest punct de vedere, un adevărat deschizător de drumuri în muzeologia din România. Acest restaurant se numea Gaudeamus, și era aprovizionat, într-o anumită măsură, cu produse care proveneau chiar din activitatea Parcului Etnografic, așa cum se desfășura ea în acel timp: brânză și produse lactate de la turma de oi a muzeului, dar și preparate realizate din cerealele și legumele cultivate pe terenul parcului. Acest restaurant a funcționat până în anul 1951, când a fost distrus în urma unui incendiu, și a fost un punct major de atracție pentru miile de clujeni care sărbătoreau în Parcul Etnografic ziua de 10 Mai, care a fost sărbătoarea noastră națională până în anul 1947, sau, mai târziu, sărbătoarea muncitorească de 1 Mai. Ne dorim să reînnodăm această tradiție, pe care să o ducem însă la un alt nivel, și să oferim publicului nostru posibilitatea de a explora excepționalul patrimoniu culinar al Transilvaniei.   

Cum au fost stabilite amenajările?

În anul 2017, în prelungirea unui proiect de restaurare a bisericilor Cizer și Petrindu din Parcul Etnografic, proiect finanțat prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European, Consiliul Județean Cluj a organizat, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, un concurs internațional de soluții pentru extinderea Parcului Etnografic. La rândul său, acest concurs era urmarea unui alt produs al proiectului amintit: master-planul pentru dezvoltarea Parcului Etnografic, ale cărui cadre de dezvoltare au fost realizate de partenerii noștri din proiect, Asociația Nordică de Design Urban din Bergen (Norvegia). A fost primul concurs internațional de soluții pentru dezvoltarea unui muzeu în aer liber din România, după cum, de asemenea, Parcul Etnografic a fost beneficiarul primului demers de realizare a unui master-plan de dezvoltare, iar aceasta dintre toate muzeele din România. În cadrul temei de concurs, la care au colaborat cei trei parteneri ai proiectului, împreună cu Ordinul Arhitecților din România, au fost stabilite obiectivele și solicitările pentru competitori. Decizia de selectare a câștigătorului, dintr-un număr de 11 concurenți înscriși, inclusiv din Japonia sau Marea Britanie, a fost luată de juriu internațional, care a fost prezidat de doamna Katarina Frost, președinta Asociației Europene a Muzeelor în Aer Liber. A fost o experiență complexă și solicitantă, pentru că întreg acest proiect a fost discutat în repetate rânduri cu specialiști și reprezentanți ai publicului, în cadrul unor consultări pe care ni le-am dorit a fi cât mai ample. Cred că această dorință de transparență totală, la care au aderat toți cei care s-au ocupat de derularea acestui proiect, a fost extrem de benefică pentru soluțiile alese și, în ultimă instanță, pentru întreaga comunitate.    

Parcul va fi deschis pe perioada amenajării?

Categoric da, vizitatorii vor putea vizita muzeul de-a lungul întregii perioade de executare a acestui proiect. Ne dorim chiar ca ei să fie cei dintâi care să se bucure de noile facilități. Este important de semnalat faptul că actualul sector vizitabil al Parcului Etnografic nu va înregistra transformări semnificative, tocmai în ideea de a asigura continuitatea de vizitare și accesul la un patrimoniu cultural care trebuie să fie pus în valoare în mod constant și permanent.

Amenajările parcului au fost stabilite astfel în urma unui concursul internaţional de soluţii denumit „Revitalizarea zonei Parcului Etnografic Romulus Vuia – Pădurea Hoia”.Concurs realizat în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cu Asociaţia Nordică de Design Urban (NUDA) din Norvegia, organizaţie care a şi elaborat Masterplanul de conţinut al proiectului şi cu sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România, ale cărui premii totale sunt în cuantum de 72.000 de lei, urmăreşte identificarea celor mai bune idei pentru amenajarea şi extinderea Parcului Etnografic „Romulus Vuia”.

Parcul Etnografic Naţional ,,Romulus Vuia” este un muzeu în aer liber şi una din cele două secţii ale Muzeului Etnografic al Transilvaniei, înfiinţat în 12 aprilie 1929. Această secţie a fost denumită ,,Romulus Vuia”, omagiind astfel personalitatea întemeietorului acestui parc. Primul sector include instalaţii tehnice şi ateliere ţărăneşti din secolele XVIII-XX, care ilustrează tehnicile tradiţionale de prelucrare a lemnului şi a fierului, de obţinere a aurului, de prelucrare a ţesăturilor de lână, a lutului, a pietrei, de măcinare a cerealelor şi de obţinere a uleiului comestibil. Al doilea sector conţine gospodării ţărăneşti tradiţionale reprezentative pentru zone etnografice distincte din Transilvania, cuprinzând construcţii datate în perioada secolelor XVII-XX, echipate cu întregul inventar gospodăresc necesar.În Parcul Etnografic Naţional ,,Romulus Vuia” se păstrează trei dintre cele mai frumoase biserici de lemn din Transilvania: Biserica din Cizer, judeţul Sălaj, construită în anul 1773 de Nicola Ursu (Horea); Biserica din Chiraleş, jud. Bistriţa Năsăud, sec. al XVII-lea şi Biserica din Petrindu, jud. Sălaj, datată în anul 1612.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei se numără printre cele doar 12 muzee din România selecționate pentru a fi introduse în paginile celebrului almanah anual dedicat turismului și gastronomiei, Ghidul Michelin. Muzeul este recomandat pentru colecțiile sale importante și pentru expunerea sa modernă, fiind considerat unul dintre cele mai frumoase muzee de acest tip din România. Și Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” a obținut la rândul său o stea Michelin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here