Un primar a pornit să taie balaurul DNA: ”Este o instituție de natură inchizitorială”

Supărat că procurorii DNA pot premia judecătorii care ”au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate, apreciate ca valoroase”, primarul unei comune din Suceava cere Procurorului General al României, Tiberiu Nițu, să înceapă urmărirea penală împotriva instituției și să îi suspende activitatea.

Primarul comunei Udești, județul Suceava, Savel Viorel Botezatu, a înaintat PICCJ o plângere îndreptată împotriva DNA pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență asupra judecătorilor cauzelor care au la baza rechizitorii DNA. Edilul comunei Udești solicită Procurorului General să dispună începerea urmăririi penale împotriva DNA, să sesizeze instanța prin rechizitoriu pentru aplicarea pedepsei principale aplicabile persoanei juridice, DNA, și, în efect, dizolvarea Direcției Naționale Anticorupție, motivată prin „gravitatea faptei săvârșite de această persoană”, prin care, susține primarul Botezatu, „îi este vătămat dreptul legitim la un proces echitabil de către o instanță independentă și imparțială”.

Primarul reclamă că DNA, începând cu 27 aprilie 2004, săvârșește în formă continuată infracțiunea de trafic de influență prin aceea că acordă premii lunare, „în limita a 5% din cheltuielile de salarizare magistraților care au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate apreciate ca valoroase”. Acest aspect este reținut în prevederile art. 28 indice 1 din OUG nr.43/2002 privind DNA, introdus prin OUG nr. 24/2004, arată acesta.

Procurorii premiază judecătorii

Botezatu arată că, astfel, în baza art. 28 din OUG 43/2002 procurorul are posibilitatea de a premia judecătorii care „au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate, apreciate ca valoroase”. Adică, spre exemplu, atunci când un judecător dispune condamnarea la închisoare a unui inculpat trimis în judecată de DNA la pedeapsa solicitată de parchet.

„Art. 28 din OUG nr.43/2002 legalizează astfel parteneriatul dintre judecători și DNA, enunțat public de către președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, legalizează traficul de influență a DNA asupra judecătorilor, încalcă independența justiției și implicit a judecătorilor, anulează imparțialitatea judecătorilor și echitabilitatea procedurilor judiciare în aceste cauze”, concluzionează Botezatu.

Primarul argumentează în plângere că „CEDO, prin multiple decizii, a conchis că procurorii nu sunt magistrați, fiind agenți ai statului, exercitând funcția acuzării, fiind subordonați în ierarhie profesională și supuși controlului instituțiilor politice, în speță Ministerului Justiției”. Savel Botezatu subliniază că s-a ajuns la aceasta situație întrucât „s-a tolerat titulatura de magistrat și cu referire la funcția de procuror”, dar arată că este nepermis ca din punct de vedere juridic să poată fi posibile acțiuni de acest fel, atât timp cât procurorul ocupa funcția de acuzator public, „agent al statului”.

Parteneriatul dintre magistrați

„CEDO, prin multiple decizii, a conchis ca procurorii nu sunt magistrați, fiind agenți ai statului, exercitând funcția acuzării, fiind subordonați în ierarhie profesională și supuși controlului instituțiilor politice, în speță Ministerului Justiției. În practica jurisprudenței romane, s-a tolerat titulatura de magistrat și cu referire la funcția de procuror, toleranța care nu poate schimba regimul juridic al acestei funcții de acuzator public – agent al statului.

În condițiile în care organul de cercetare și urmărire penală – Direcția Naționala Anticorupție – poate acorda premii în limita a 5% din cheltuielile de salarizare a ‘magistraților’, deci judecătorilor, incluzând în această noțiune chiar și procurorii, DNA săvârșește fapta prevăzută de art. 7 din Legea nr. 78/2000 de trafic de influență asupra judecătorilor cauzelor ce au la baza rechizitoriile DNA.

Art. 28 din OUG nr. 43/2002 legalizează astfel ‘parteneriatul’ dintre judecători și DNA, enunțat public de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, legalizează traficul de influență a DNA asupra judecătorilor, încalcă independenta justiției și implicit a judecătorilor, anulează imparțialitatea judecătorilor și echitabilitatea procedurilor judiciare în aceste cauze.

”Orice inculpat (implicit și eu)…”

În aceste împrejurări, orice inculpat (implicit și eu) se poate îndoi de posibilitatea judecării cauzei sale în mod echitabil de către o instanță română independentă și imparțială.

Mai mult decât atât, din cauza săvârșirii acestei fapte penale de trafic de influență asupra judecătorilor tuturor instanțelor (tribunale, curți de apel, ICCJ) toate procesele penale având la bază rechizitorii DNA, din data de 27.04.2004 și până în prezent, sunt vădit nelegale.

Direcția Națională este o instituție ilegală, de natură inchizitorială, o instituție politică, care încalcă principiul separației puterilor în stat.

Înființarea și organizarea unei asemenea structuri cu personalitate juridică – ‘Parchet extraordinar’ – nu există prevăzuta nicăieri în Constituția României. (…) Ilegalitatea funcționarii DNA rezidă din însăși evoluția legislativă a acestei instituții, astfel:

Parchetul Național Anticorupție a fost înființat prin decizia OUG nr. 43/2002. Curtea Constituțională a României, prin decizia nr. 235/5.05.2002, a constatat neconstituționalitatea OUG nr. 43/2002, cu precizarea că este inadmisibil să se constituie alte parchete în afara Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. (…) Decizia Curții Constituționale nr. 235 din mai 2005 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 31 mai 2005.

Modificarea legislativă a OUG nr. 43/2002 trebuia operată până la 15 iulie 2015, ulterior acestei date fiind tardiva, întrucât norma în cauza și-a încetat efectele juridice, iar o norma abrogată, teoretic, nu are cum sa fie modificată”.

Cea mai bună defensivă este ofensiva

Primarul Săvel Botezatu de la Udeşti şi casiera primăriei din localitate Marinela Borza au fost reţinuţi la sfârşitul anului trecut de procurorii anticorupţie. Săvel Botezatu, este cercetat pentru influenţarea declaraţiilor, şantaj şi tentativă la comiterea infracţiunii de prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.

El este acuzat de “prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor” şi complicitate la comiterea infracţiunii de “prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor”.

Totodată, primarul ar fi sprijinit-o pe Marilena Borza să obţină nejustificat de la APIA Suceava, în campania 2013 şi în numele ACAUP Oadici Udeşti, suma de 416.782  de lei provenită din fonduri europene, prin depunerea de documente fictive, sumă ce a ajuns, sub forma redevenţe, în contul Primăriei Udeşti a cărui ordonator de credite era Săvel Botezatu.