Proiectul mall-ului Iulius Carbochim este unul care nu necesită introducere, el fiind în atenția publicului din momentul în care a fost anunțat. Acesta a ajuns în ultimele sale dinainte de a fi votat în Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, moment din care se va putea începe construirea efectivă, demolările fiind deja în desfășurare.
Astfel, la cererea asociației Societatea Organizată Sustenabil (SOS), condusă de către activistul Adrian Dohotaru, Primăria Cluj-Napoca a organizat o dezbatere publică asupra Planului Urbanistic Zonal, care este necesar pentru ca Iulius Carbochim să poată începe construcția mall-ului.
Emil Boc are lucruri mai importante de făcut
Dezbaterea publică a fost ținută pe 18 iulie, de la ora 16:00 și s-a terminat abia la 21:19, acesta ținând peste cinci ore. Mai multe persoane au ieșit de la întâlnire, iar dintre cei care s-au înscris să ia cuvântul, o parte semnificativă a lipsit.
Chiar dacă dezbaterea a fost anunțată în 8 iulie, cu zece zile înainte ca aceasta să aibă loc, Iulius Carbochim reprezintă un subiect de mare interes pentru oraș, atât din punctul de vedere al criticii pe care a primit-o din partea societății civile, cât și din punctul de vedere al anvergurii proiectului, acesta remarcându-se ca cea mai mare investiție privată din Cluj-Napoca.
Luând în considerare aceste lucruri apar niște întrebări. De ce a plecat primarul Emil Boc după o oră și jumătate de dezbatere? Ce poate fi mai important decât cea mai mare investiție privată din istoria recentă a orașului? A fost oare ceva urgent, luând în considerare că a revenit la începutul orei 3 de dezbatere? Ședința a fost anunțată cu 10 zile în avans, nu a reușit să își elibereze programul?
Primăria nu a rămas fără reprezentant, viceprimarul Dan Tarcea luând frâiele discuției și devenind moderator al acesteia. Dar aceleași întrebări pot fi puse tuturor politicienilor locali care nu au venit la dezbaterea publică. Chiar dacă Consiliul Local va trebui să se întâlnească pentru această decizie, de ce majoritatea partidelor nu și-au trimis reprezentant să participe? Doar USR a avut câțiva membrii care au decis să intervină: Viorel Băltărețu, George Trif și Alexandra Oană, iar din partea AUR s-au înscris să ia cuvântul Călin Cozma și Alin Coleșa, dar au părăsit ședința înainte de a-i ajunge rândul să vorbească.
Călin Cozma a explicat pentru ulterior pentru Gazeta de Cluj că au părăsit ședința după două ore și jumătate deoarece discuția creată a fost neargumentată și haotică, atât din partea societății civile, cât și din partea Iulius Carbochim.
Problemele țin de legalitate sau de oportunitate?
Chiar dacă dezbaterea publică a fost cerută de către ONG-ul SOS, aceasta ar fi trebuit să fie organizată oricum, deoarece este un pas obligatoriu în parcursul unui proiect imobiliar. În urma acestei ședințe, arhitectul șef al orașului, Daniel Pop, trebuie să își dea aprobarea asupra proiectului ca acesta să poată ajunge la votul Consiliului Local. Dacă pe baza argumentelor și ideilor aduse în dezbatere găsește niște nereguli, poate să întoarcă la proiectant propunerea actuală.
Printre multele critici care au fost aduse mall-ului Iulius Carbochim, majoritatea se referă la: traficul care va fi creat, suprafața de spațiu verde care va fi prezent în incita proiectului, la arborii care vor ajunge să fie planați sau păstrați, la potențialul patrimoniu industrial al platformei și la continuitatea pistei de bicicletă a Culoarului Verde-Albastru de pe Someș.
Un aspect important al acestei discuții a ținut de natura problemelor aduse în discuție: dacă sunt de natură legală, sunt relevante pentru această dezbatere, deoarece proiectul nu poate continua către vot în acest fel, dar dacă țin de oportunitate, Consiliul Local poate permite anumite implementări în PUZ care nu sunt conforme cu PUG-ul.
Ovidiu Podaru, avocatul proiectului, a argumentat că punctele aduse de societatea civilă nu reprezintă probleme legale, iar reprezentanții primăriei au acceptat aceste explicații (inclusiv Emil Boc a fost de acord, chiar dacă nu a fost prezent la explicații).
Un exemplu bun stă într-o problemă adusă în discuție de Dumitru Cornel Vâlcu, care a citat din PUG și a explicat că deși acesta cere ca 30% din orice parcelă să fie spațiu verde pe sol, Iulius Carbochim nu respectă această regulă.
Platforma Carbochim este formată din mai multe parcele, iar în planul de la Iulius nu toate ating acest procent. Însă, avocatul Ovidiu Podaru susține că legea trebuie respectată în spiritul ei, astfel încât dacă mai multe parcele sunt unite, ar trebui luate ca un ansamblu și nu individual.
Însă, nici dacă parcelele sunt luate ca un ansamblu, procentul de 30% de spațiu verde la sol tot nu este atins. Chiar dacă PUG-ul menționează că acest prag, Iulius Carbochim ajunge la el doar cu spațiul verde peste parcaj (inclusiv alei, piațete și zone de relaxare). În această situație, Ovidiu Podaru susține că „a deroga de la PUG și de la regulamentul local aferent prin PUZ nu este în sine o problemă”.
El argumentează că PUG-ul este un document care are caracter atât de reglementare (impune anumite standarde), cât și director (care oferă o direcție). Actele cu caracter director nu ar fi obligatorii pentru persoanele fizice sau juridice private, astfel încât un proprietar care vrea să construiască ceva în dezacord cu PUG-ul, ar putea obține acel lucru printr-un PUZ (deci problema ar fi de oportunitate și nu legală).
Ce poate pune pauză proiectului
Dacă chestiunea spațiului verde nu a reprezentat o problemă legală, iar patrimoniul industrial este deja demolat, nici traficul creat de un nou mall nu a devenit un motiv de punere în pauză a proiectului.
Edilul Emil Boc a susținut că Iulius Carbochim va fi accesat în mare parte prin transportul în comun, planul trenului metropolitan fiind adus în discuție de mai multe ori. Însă, mall-ul este proiectat în jurul Culoarului de mobilitate Gară – Pod Ira, Iulius Carbochim având chiar obligația de a construi o parte din acesta. Însă, arhitectul proiectului, Vlad Negru, a susținut că finalizarea acestui culoar nu este necesară pentru traficul creat de mall.
În schimb, singurul lucru care l-a făcut pe Boc să amenințe cu respingerea proiectului a fost Culoarul de Mobilitate Verde-Albastru de pe Someș, care cuprinde piste pentru biciclete pe întreg traseul râului Someș. În timp ce PUZ-ul necesar pentru această infrastructură velo este încă în proiectare, persoana responsabilă din primărie trebuia să ajungă la un numitor comun cu Iulius Carbochim.
Primarul susține că Culoarul de Mobilitate Verde-Albastru este un proiect fanion al orașului, iar Iulius Carbochim nu va fi trimis la Consiliul Local dacă nu va asigura continuitatea pistei de biciclete pe traseul Someșului.
Astfel, la încheierea dezbaterii publice, Emil Boc a concluzionat că mai sunt două lucruri de făcut pentru ca Iulius Carbochim să fie trimis către votul Consiliului Local. Anume, arhitectul șef al Primăriei Cluj-Napoca are mandat să analizeze toate punctele aduse în discuție, iar mall-ul va aștepta până când proiectantul va ajunge la un acord pentru a asigura continuitatea infrastructurii velo din Culoarul de Mobilitate Verde-Albastru.
De asemenea USR, prin vicepreședintele filialei George Trif, a criticat propunerea actuală a proiectului Iulius Carbochim: „atât pentru mine, cât și pentru colegii mei din USR, acesta este un compromis complet inacceptabil”.
