Ungureanu privatizează şi dă cu praf in ochi
Guvernul condus de Mihai Ungureanu, fostul director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), s-a folosit de tehnica aruncatului cu praf in ochi şi a emis o serie hotărari de guvern prin care a concesionat o parte din resursele ţării. Subiectul a fost trecut sub tăcere, in faţă fiind scoasă fuga şi arestarea deputatului Mihail Boldea. Astfel, aproape “pe sest” au fost concesionate o exploatare de zăcămant de cupru, trei perimetre de pe litoral de exploatări petroliere şi s-a discutat şi o schimbare a preţului redevenţelor pentru resurse. Pe deasupra, contractele au articole trecute la secret, pentru că resursele minerale ale Romaniei sunt, de fapt, moşia guvernanţilor şi a partenerilor de afaceri.
Indiferent de culoarea politică, guvernanţii se pricep extrem de bine să concesioneze resurse care pot fi considerate puncte strategice: exploatări de gaze, cupru, metale preţioase, petrol, etc. Contractele incheiate au clauze secrete si pot fi considerate păguboase pentru stat şi, implicit, pentru plătitorii de taxe şi impozite.
Incă din 2005, Curtea de Conturi a Romaniei a arătat intr-un raport că statul pierde de pe urma concesionărilor de resurse. Potrivit unui audit de performanţă privind concesionarea zăcămintelor de petrol, realizat de Curtea de Conturi in 2005, incasările din redevenţe, inregistrate de Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale (ANRM), s-au situat la un nivel foarte mic, ceea ce a dus la un efect de diminuare considerabilă a incasărilor la bugetul de stat. “S-a constatat faptul că, la aproximativ 80% din concesionările de zăcăminte petrolifere, ponderea cea mai mare o reprezintă companiile concesionare care se incadrează la nivelul cel mai redus de stabilire a redevenţei petroliere, respectiv sub 10.000 de tone pentru fiecare trimestru. Conform acordurilor petroliere, investiţiile efectuate s-au situat in majoritatea cazurilor sub nivelul prevăzut in programele anuale (…). Titularii acordurilor nu şi-au realizat la termen programul minimal de lucrări propus şi avizat", precizează raportul. Lipsa infuziei de capital a dus la derularea activităţilor de explorare şi exploatare cu utilaje şi echipamente invechite şi "depăşite moral". Acest lucru s-a repercutat indeosebi asupra capacităţilor de producţie, dar şi asupra mediului inconjurător. "Continuarea utilizării acestor tehnologii şi echipamente menţine şi amplifică riscul producerii unor pagube insemnate pentru mediul inconjurător şi comunităţile locale", precizează auditul Curţii de Conturi.
Cu toate acestea, Guvernul a continuat să concesioneze perimetre de exploatare chiar dacă afacerile se dovedesc păguboase pentru stat.
Spre exemplu, la sfarşitul lunii martie, in Monitorul Oficial au fost publicate trei hotărari de guvern prin care unei companii americane i se acorda dreptul de a exploata petrolul din trei perimetre dobrogene (Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti), asta in condiţiile in care compania respectivă a negociat şi cu statul bulgar, dar guvernul vecin nu a acceptat. aceste hotărari nu au fost anunţate public inainte. In vederea negocierilor au avut loc intalniri intre premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi reprezentanţii companiei americane Chevron şi ambasadorul SUA la Bucureşti. Potrivit agenţiei Mediafax, la intrevedere s-ar fi discutat şi despre gazele de şist, insă Guvernul nu a pomenit nimic despre acest subiect fierbinte. ”Tom Host, Country Manager Chevron Romania, a reafirmat angajamentul companiei de a respecta cele mai inalte standardele de securitate şi de protecţia mediului. Intalnirea face parte din demersurile premierului de consultare a mediului de afaceri şi a principalelor companii prezente in Romania”, s-a limitat Executivul să precizeze referitor la intalnire.
Potrivit ministrului Mediului, Laszlo Borbely, şi preşedintele Traian Băsescu a fost vizitat de reprezentanţii Chevron, iar la inceputul lunii martie, şeful statului a menţionat,. Intr-un discurs in Parlament potenţialul economic al exploatării gazelor de şist.
Cuprul dispare, Boldea apare
Cu toate acestea, intreaga atenţie a fost dirijată către fuga şi arestarea deputatului Mihail Boldea, acuzat de corupţie. Astfel, Executivul a putut privatiza in cateva zile compania Cupru Min Abrud, care se ocupa de exploatarea cuprului din zonă. Privatizarea a avut loc tot la sfarşitul lunii trecute şi, ţinand cont de faptul că zăcămantul este evaluat la peste 5 miliarde de euro, iar Guvernul a concesionat exploatarea pentru 200 de milioane de euro, afacerea pare păguboasă. Mai mult, contractul este secretizat iar compania care a preluat concesiunea este una canadiană. Ideea acestei privatizări le-a apărut guvernanţilor in 2008, cand statul s-a angajat faţă de fondul Monetar să privatizeze Cupru Min pană in aprilie.
“Prin privatizarea acestei societăţi s-a avut in vedere continuarea activităţii de exploatare a minereului cuprifer in zona Roşia Poieni, atragerea de fonduri pentru realizarea investiţiilor tehnologice şi de mediu şi implicit păstrarea şi crearea de noi locuri de muncă, precum şi asigurarea dezvoltării pe orizontală a activităţilor industriale in zonă”, susţine Ministerul Economiei.
Roman Copper Corp, firma care a cumpărat exploatarea de cupru este din Canada şi pare o apariţie nouă in Romania, unde este reprezentată de firma de avocatură Mararu&Mararu. Conform avocaţilor, societatea a fost fondată de banca de investiţii Bayfront Capital Partners (Toronto), specializată in finanţarea de proiecte miniere pe cele cinci continente. Compania Roman Copper Corp. a fost infiinţată in noiembrie 2011, special pentru a licita cumpărarea Cupru Min, iar reprezentanţii statului roman recunosc că nu cunosc mai nimic despre acţionarii firmei. ”Nu ştim cine se află in spatele acestei firme, pentru că nu suntem serviciu de informaţii, dar dacă era ceva suspect am fi fost informaţi. Nu vine nimeni sa işi bată joc de banii săi”, a spus Florin Vlădan, preşedintele Oficiului pentru Participaţiile Statului şi Privatizării in Industrie (OPSPI). Potrivit acestuia, firma canadiană va trebui să mai investească circa 90 de milioane de euro pentru a putea extrage cupru.
Ordonanţă intarziată pentru americani şi canadieni
Tot la sfarşitul lunii trecute, Guvernul Ungureanu a reintrodus spre avizare un proiect pe care Guvernul Boc il avizase, dar nu l-a publicat in Monitorul Oficial pentru a putea in vigoare. Este vorba de o Ordonanţa de urgenţă privind majorarea redevenţelor la minereuri feroase şi neferoase, aur, platină şi argint transportul şi tranzitul petrolului, ordonanţă pe care Guvernul Boc ar fi putut să o publice in Monitorul Oficial incă de la inceputul anului, dar se pare că factorii decizionali au aşteptat aceste patru contracte (cele trei concesionări de exploatări petroliere şi privatizarea Cupru Min). Ordonanţa anunţată de guvernul Emil Boc prevedea dublarea redevenţei pentru aur, platină şi argint, de la 4% la 8% din valoarea producţiei, şi majorarea redevenţei de la 4% la 6% pentru celelalte produse miniere, precum cărbunele şi apele minerale, o cotă de 20% din taxe urmand să fie cedată autorităţilor locale. Actul normativ prevede creşterea redevenţelor la 6% pentru producţia de cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, metale radioactive, pămanturi rare, pietre preţioase şi semipreţioase, dar şi pentru ape minerale terapeutice, ape termo-mininerale, ape geotermale şi gazele care le insoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice şi la 8% din valoarea producţiei pentru minereuri de metale nobile.
Din categoria minereurilor metale nobile fac parte argintul, aurul, mercurul şi metalele platinice (ruteniu, osmiu, rodiu, iridiu, paladiu şi platină). Redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat pentru ape minerale naturale se stabileşte la sursă, in echivalentul a 6 euro/1.000 litri, la cursul BNR de la data plăţii, se arată in ordonanţă.
In acelaşi timp, redevenţele pentru veniturile brute realizate din transportul şi tranzitul petrolului vor creşte de la 10 la 15%, iar cele pentru inmagazinarea subterană a gazelor de la 3% la 5%. Astfel, de vreme ce aceste contracte păguboase incheiate de statul roman au fost parafate inainte de publicarea majorărilor de redevenţe in Monitorul Oficial, ele nu intră sub incidenţa acestei Ordonanţe. Au de caştigat canadienii care au cumpărat Cupru Min, americanii de la Chevorn şi, poate, anumiţi membri ai Guvernului. Restul romanilor, avem de pierdut.
Răzvan Robu
