Congresul românilor, desfăşurat în perioada 6-7 noiembrie în oraşul Doni Milanovaţ, a reuşit pentru prima dată în ultimele două decenii să ofere soluţii constructive de soluţionare a problemelor cu care se confruntă minoritatea naţională românească din zonele istorice Timoc, Morava, Branicevo şi Banatul Sârbesc, transmite Agerpres, preluat de Romanian Global News.
Coordonatorul acestui forum, dr. Predrag Balaşevici, a declarat duminică pentru AGERPRES, că dacă în nord-estul Serbiei românii se confruntă cu fenomenele de divizare şi asimilare întreţinute de către autorităţi, cei din Voievodina se confruntă cu interesul acestora de a nu retroceda proprietăţile naţionalizate care au aparţinut comunităţii românilor din Serbia. "Din păcate, românii din cele 154 de localităţi cu populaţie majoritară şi 48 cu populaţie mixtă situate în Serbia de nord-est sunt lipsiţi de dreptul la învăţătură, de utilizarea limbii române, de mass-media", a precizat Balaşevici.
În opinia sa, documentele adoptate de congres – declaraţia şi rezoluţia – vor avea puterea de a sensibiliza şi obliga în acelaşi timp autorităţile de la Belgrad să renunţe la boicotarea oficializării limbii române şi la procesul de deznaţionalizare derulat cu înverşunare împotriva Recomandării 1845 a Consiliului Europei privind situaţia minorităţii etnice române din nord-estul Serbiei şi modul de rezolvare a problemelor reclamate de români în scopul conservării şi protejării identităţii cultural-istorice şi lingvistice a acestora.
"La congres s-a accentuat ideea că perpetuarea de către autorităţi a actualelor tendinţe de ignorare şi negare a drepturilor specifice ale românilor din nord-estul Serbiei la educaţie, serviciul religios şi mass-media în limba română va genera confuzii şi legiferarea unor anomalii etnice – artificiala comunitate vlahă şi aberanta limbă vlahă", a afirmat Balaşevici. În context, el a mai arătat că cele 11 entităţi culturale din Timoc, Morava şi sudul Dunării, şase din Banatul sârbesc şi două partide politice româneşti prezente la lucrările primului congres al românilor din Serbia au decis să-şi unească forţele prin înfiinţarea Forumului Românilor din Serbia care să gestioneze problematica românescă din Serbia.
Unitatea – şansa românilor din Serbia pentru protejarea integrităţii cultural spirituale
Prezent la Congresul Românilor din Serbia, vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Senatului României, parlamentarul Viorel Badea, a declarat sâmbătă, pentru Agerpres, că autorităţile sârbe au obligaţia să participe la reconstrucţia europeană, bulversată de interese naţionaliste, şi prin asigurarea respectării drepturilor minorităţii naţionale române.
Potrivit sursei citate, cercurile antiromâneşti din Serbia trebuie să înţeleagă că românii din Timoc, Morava, sudul Dunării şi Voievodina sunt cetăţeni sârbi care în demersurile lor identitare contribuie la consolidarea numai a intereselor Serbiei.
Prioritatea numărul unu a românilor din Serbia: conservarea şi protejarea limbii române
Coordonatorul Departamentului pentru Informare al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia (CNMNRS), Nicu Ciobanu, a declarat sâmbătă, la Congresul Românilor din Serbia, că românii, pentru a deveni o comunitate puternică şi adversari ai celor care atentează la identitatea lor, trebuie să se unească şi să renunţe definitiv la divergenţele care i-au separat până acum.
"Faptul că în Serbia de nord-est majoritatea românilor din cele 154 localităţi româneşti îşi zic vlahi, nu trebuie să ne sperie. Noi trebuie să-i convingem, prin acţiunile noastre, că au origine românească, iar limba lor maternă este cea română", a precizat pentru Agerpres Nicu Ciobanu. El a fost de părere că, după încheierea lucrărilor Congresului Românilor din Serbia, spiritele din interiorul şi exteriorul comunităţii româneşti vor fi domolite.
Reprezentantul CNMNRS speră că astfel se va pune capăt pentru totdeauna procesului de asimilare a etnicilor români, iar liderii societăţilor culturale vor renunţa la luptele intestine pentru supremaţia în viaţa culturală, socială şi spirituală a minorităţii.
‘Consider că priorităţile noastre nu sunt altele decât cele care privesc protejarea drepturilor, identităţii, conservării tradiţiilor, obiceiurilor şi limbii materne utilizată în toate zonele istorice locuite de români', a afirmat Ciobanu.
În opinia acestuia, nimeni nu mai trebuie să rămână indiferent la ostilitatea şi abuzurile unor reprezentanţi ai autorităţilor care ameninţă, în continuare, unitatea naţională a minoritarilor români.
‘De aceea se impune să facem front comun împotriva celor care au creat şi susţin artificiala comunitate vlahă şi aberanta limbă vlahă în Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării. De fapt, conservarea limbii române este prioritatea numărul unu a românilor – vlahilor, ei fiind singurii în măsură să-şi decidă apartenenţa la o limbă de comunicare', a concluzionat Ciobanu.
El speră ca rezoluţia ce va fi adoptată duminică la Donji Milanovac, în cadrul Congresului Românilor din Serbia, va conţine şi obiective care să o orienteze spre standardele democratice europene.
Sursa: rgnpress.ro
