Unităţile protejate, în serviciul marilor companii

În judeţul Cluj, numărul de unităţi protejate autorizate s-a dublat în ultimii trei ani. Acestea, înfiinţate pentru integrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi, oferă, însă, printr-o serie de facilităţi acordate de actul normativ, o posibilitate semnificativă pentru firme pentru a eluda legea. Multe dintre acestea urmăresc mai degrabă obiectivele financiare decât cele sociale, profiturile fiind deloc neglijabile.

Unităţile protejate din judeţul Cluj oferă servicii extrem de diverse, de la cele medicale, la consultanţă juridică, protecţia muncii, croitorie, curăţenie, birotică, papetărie, publicitate sau tipografie. Printre cele mai cunoscute firme care se regăsesc pe listă sunt Transilvania Consult, Medstar, Nicomed sau Astra Consulting. Cu toate că serviciile sunt diversificate, majoritatea firmelor clujene aleg să plătească taxe, unităţile având contracte cu societăţi din afara judeţului. Potrivit citynews.ro, inspectorii ITM au desfăşurat anul trecut o campanie de verificare a firmelor mari în perioada iulie-august, când dintre peste 200 de firme verificate, 19 nu respectau prevederile legii 448. Ulterior, verificarea şi sancţionarea nerespectării prevederilor acestei legi a intrat în sarcina ITM. „Am introdus şi această problemă în tematica de control. Am observat că din controalele de până acum 52 de firme cu peste 50 de angajaţi au cel puţin 4% persoane cu dizabilităţi angajate, 134 plăteau 50% din salariul brut, iar 102 au achiziţionat servicii sau bunuri de la unităţile protejate”, a declarat Emilian Roşca, directorul ITM Cluj, citat de citynews.ro.

“Legea nu are nici un efect serios în România”

“Unităţile protejate sunt firme mici, cu foarte puţini angajaţi, uneori doar doi, dintre care unul are certificat de handicap. Problema este că firmele încearcă să ocolească legea şi să fraudeze sistemul. Nici o companie care are mii de angajaţi nu are chef să plătească miliarde la stat pentru că nu a angajat câţi handicapaţi i se impune şi nor mal că preferă să cumpere ceve de banii ăia. Dar daca nu are de la cine sau vrea să mai facă un ban, îşi face propria firmă şi nu mai are treabă cu bugetul de stat, cumpără ce are nevoie prin firma aceea, care are pe hârtie unu-doi angajaţi handicapaţi care de fapt stau acasă şi primesc un milion-două ca să tacă din gură”, a declarat pentru Gazeta de Cluj un reprezentant al unei unităţi protejate din Cluj, care a preferat să rămână anonim.
Acesta a explicat că unele unităţi au intenţii mai ortodoxe, dar nu au un efect semnificativ. “Mai sunt şi firme mici care ar vrea să prindă contracte mai serioase şi atunci angajează persoane cu handicap, dar nu prea cred că aceştia chiar merg la lucru în fiecare zi. Sunt şi organizaţii care chiar ajută handicapaţii să îşi găsească de lucru, aceştia ar trebui sprijiniţi. Problema este că legea nu prevede că serviciile trebuie să fie oferite nemediat de către persoanele cu handicap. Dar legea asta, după  părerea mea, a fost copiată după recomandările UE şi nu are nici un efect serios în România”, a adăugat acesta.

30% persoane cu dizabilităţi

Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap are ca obiectiv incluziunea socială a acestei categorii vulnerabile. Deşi în directivele Uniunii Europene termenul de “handicap” nu mai este folosit aproape deloc, în legislaţia românească acesta nu a fost înlocuit cu “dizabilitate”. Legea defineşte populaţia ţintă în felul următor:   “Art. 2. – (1) Persoanele cu handicap, în înţelesul prezentei legi, sunt acele persoane cărora, datorită unor afecţiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilităţile de a desfăşura în mod normal activităţi cotidiene, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul recuperării, integrării şi incluziunii sociale”.
Actul normativ conţine prevederi referitoare la integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu diazbilităţi, dar şi la felul în care acest lucru poate fi impus, facilitat şi adaptat pentru a răspunde nevoilor acestora. Unităţile protejate autorizate pot fi operatori economici sau privaţi în cadrul cărora cel puţin 30% din angajaţii cu contract de muncă sunt persoane cu dizabilităţi, fără o limită minimă în ceea ce priveşte numărul de angajaţi. Organizaţia guvernamentală care supraveghează şi implementează prevederile legii în România este Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Handicap (ANPH). Avantajul de a fi declarat unitate protejată de către ANPH vine nu doar din scutirile de taxe pe care le implică şi sumele deductibile pentru adaptarea locului de muncă la nevoile angajaţilor cu dizabilităţi, ci şi din parteneriatele economice pe care alţi agenţi economici sunt încurajaţi să le încheie cu aceste firme.

Bani la buget sau servicii de la unităţile protejate

Astfel, legea prevede că  instituţiile şi firmele care au cel puţin 50 de angajaţi au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de 4%. În cazul în care acestea nu îndeplinesc condiţia de mai sus, pot alege să plătească lunar jumătate din salariul minim pe ţară pentru fiecare loc de muncă pe care nu au angajat persoane cu dizabilităţi sau să achiziţioneze produse sau servicii de la unităţile protejate, de o sumă echivalentă cu suma pe care ar fi datorat-o la bugetul de stat în cazul că alegeau prima variantă.
Legea spune că unităţile protejate pot fi înfiinţate de orice persoană fizică sau juridică care doreşte să angajeze persoane cu dizabilităţi. Decizia de a autoriza o asemenea unitate este luată prin ordinul ANPH. Unităţile protejate trebuie să prezinte în fiecare an un raport de activitate către ANPH, obligatoriu pentru a-şi păstra autorizaţia.
Drepturile unităţilor protejate autorizate sunt, printre altele, scutiri de taxe la înfiinţare şi de la taxa pe profit, cu condiţia ca 75% din banii obţinuţi prin această scutire să fie re-investiţi în restructurarea afacerii sau în cumpărarea de echipament şi maşinării necesare pentru utilarea acesteia. Alte costuri deductibile sunt cele legate de transportul persoanelor cu dizabilităţi angajate de acasă la locul de muncă sau al materialelor către domiciliul acestora, în cazul în care lucrează de acasă. În plus, din bugetul de şomaj, angajatorii beneficiază de fonduri pentru orientarea profesională şi pregătirea persoanelor cu handicap pe care le angajează, precum şi pentru adaptarea locului de muncă la nevoile acestora. Nu în ultimul rând, unităţile protejate pot beneficia de o subvenţie, conform prevederilor legii 76/2002 privind asigurările de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Angajatorii care încheie contracte de muncă pe perioadă nedeterminată cu un proaspăt absolvent care are o dizabilitate primeşte timp de 18 luni o sumă lunară reprezentând 1,5 din salariul minim pe ţară pentru fiecare persoană angajată conform acestor condiţii. Condiţia principală este că angajatorul trebuie să menţină relaţia de muncă cu această persoană timp de trei ani după angajare.

Profituri de zeci de mii de lei

Textul legii permite o serie de modalităţi de a evada prerogativelor sale, acest lucru fiind în mod deosebit în interesul companiilor mari, ale căror obligaţii faţă de bugetul de stat ar fi considerabile sub acest act normativ. Unităţile protejate pot să vândă aproape orice, de la produse de papetărie la servicii de consultanţă şi nu este foarte greu să primeşti autorizaţia dacă poţi demonstra pe hârtie că îndeplineşti principalele condiţii. Nici perioada de aşteptare nu este prea mare pentru firmele care ştiu să se mişte, undeva între două săptămâni şi câteva luni. În iunie 2008 existau 208 unităţi protejate. Trei ani mai târziu numărul acestora este mai mult decât dublu, 456. În judeţul Cluj lista cuprinde 30 de unităţi, în 2008 acestea fiind în număr de 16.
O companie foarte mare poate să cumpere servicii de la o unitate protejată pentru sume fabuloase. Dacă compania are câteva mii de angajaţi trebuie să plătească la bugetul de stat câteva zeci de mii de lei. În schimb, poate opta să cumpere servicii de la o unitate protejată de suma aceasta, de la calculatoare la consultanţă sau servicii juridice. În repetate rânduri, presa a semnalat exemple de firme care angajează persoane cu dizabilităţi doar pe hârtie, dar beneficiază de toate prevederile legii, lucru care nu contribuie de nici o culoare la integrarea socială a acestora, aşa cum îşi propune actul normativ. Firmele mari pot eluda legea înfiinţându-şi propriile mini-unităţi, societăţi fantomă, prin care nu numai că scapă de plata taxelor la bugetul de stat, ci beneficiază de diferite scutiri de taxe la achiziţia de materiale, fie ele utilaje sau birotică.

Diana Gabor

Extras din legea 448-2006
(2) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi.
(3) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaţii:
   a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
   b) să achiziţioneze produse sau servicii de la unităţi protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat în condiţiile prevăzute la lit. a)