Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) tergiversează din nou și depășește deja cu multe zile termenul pentru evaluarea tuturor contestațiilor depuse în programul Casa Verde Fotovoltaice. În primă instanță au fost respinși peste 13.000 de cetățeni și este încă neclar stadiul semnării contractelor de finanțare nerambursabilă cu aplicanții declarați admiși. Instituția este condusă de fiica unuia dintre cei mai apropiați pioni ai fostului președinte Traian Băsescu, dar și ai fostului ministru al Turismului Elena Udrea ce a fost „unsă” în plină stare de urgență generată de epidemia de COVID-19.
AFM continuă să amâne implementarea programului pentru prosumatori. Conform ghidului de finanțare, AFM trebuia să soluționeze contestațiile celor respinși în program în maxim 15 zile.
„Dacă cetățenii ar fi depășit cu o singură zi termenul de 5 zile pentru depunerea contestațiilor stabilit în ghidul de finanțare, cu siguranță că AFM nu le-ar fi luat în considerare. Iată însă că AFM poate depăși cu o săptămână termenul de 15 zile alocat pentru soluționarea contestațiilor și nu prezintă nici măcar o justificare cetățenilor pentru această nouă amânare”, a declarat Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România și administrator al comunității online Protecția Prosumatorului.
Nici situația celor declarați admiși în program nu este mai clară. Greenpeace a solicitat AFM, printr-o adresă scrisă, să comunice numărul de contracte încheiate cu beneficiarii, mai precis cu cetățenii declarați admiși în program. Replica AFM a fost că solicitarea e prea complexă și că va răspunde în termenul legal de maxim 30 de zile.
„În acest moment, nimeni nu știe care este situația reală. Începând cu 11 iunie, în repetate rânduri, AFM a declarat că începe sau a început semnarea contractelor de finanțare. Beneficiarii fac demersuri pentru a obține avizul tehnic de racordare (ATR) necesar în program, îl încarcă în aplicația informatică a AFM și procesul se oprește aici. Suntem în contact cu mii de beneficiari, dar nu cunoaștem nici măcar unul care să fi reușit să încheie contractul cu AFM și să înceapă lucrările de montare a sistemului fotovoltaic”, a mai declarat Marian Mândru.
Finanțarea oferită de AFM prin programul Casa Verde Fotovoltaice este, teoretic, una generoasă: maxim 20.000 de lei pentru un sistem fotovoltaic de minim 3 kW pentru persoanele fizice interesate să își producă singure energia electrică.
Peste 26.000 de cetățeni din întreaga țară s-au înscris pentru a obține finanțare, fondurile totale ale programului de finanțare cumulând peste 113 milioane de euro. Mai mult de jumătate dintre aplicanți, peste 13.000, au fost respinși în lunile aprilie și iunie ale acestui an.
Erori grave ale AFM
Media de finanțare este de 20.000 de lei, maximul admis de legislație, dar au fost aprobate și dosare cu subvenții de 20 de lei, pentru că atât a fost cerut. Cel mai probabil, este o eroare de introducere a datelor în sistemul AFM de către instalatorii validați.
Inginerul Radu Bănică a transmis către directoarea AFM o scrisoare deschisă în care a prezentat ”dovezi clare care arată că aplicația a generat erori în momentul trimiterii, erori care s-au concretizat în răspunsuri eronate ale AFM către cetățeni”, spune acesta.
”Doamnă Andreea Kohalmi Szabo, primiți această scrisoare deschisă, deoarece conduceți Administrația Fondului pentru Mediu și ați semnat răspunsurile la contestațiile depuse de către cetățeni în cadrul programului Casa Verde fotovoltaice.
Cred că după această lungă perioadă în care ați tolerat erorile informatice ale platformei de depunere a cererilor de finanțare, e momentul ca și domnul ministru al Mediului, Costel Alexe să arunce o privire peste această scrisoare. Vă scriu în legătură cu mica familie a celor ce au depus aplicații declarate admise și finanțate de către AFM cu suma de 20 de lei. Să știți că deși suntem puțini, ne bucurăm la fel de mult, ca ceilalți 13.000 de români cu dosare respinse, atunci când ni se face dreptate. Faptul că sunt relativ puține astfel de dosare (circa 50 de dosare finanțate cu suma de 20 de lei) nu vă îndreptățește să ne ignorați. Sper că ați auzit de Termopile.
Ca să trec la subiect, am trimis instituției dumneavoastră în ultima lună multe e-mailuri cu întrebări, solicitări de date pentru aflarea modului de funcționare a platformei în zilele de depunere, dar și analize vaste ale distribuției teritoriale și temporale a erorilor apărute în platforma AFM, care au condus la finanțările de 20 de lei.
În urma acestor demersuri am primit un singur răspuns, semnat de dumneavoastră, în care nu ați dezbătut problemele ridicate în contestație, ci ați descris procedura de evaluare, alături de concluzia dumneavoastră.
Dincolo de ”deosebita considerație” ce o purtați cetățenilor, concluzia dumneavoastră finală este că: ”aprobarea valorii eligibile a avut la bază informațiile introduse în aplicația informatică de către instalatorii validați”.
În continuare mă voi strădui să vă demonstrez că v-ați înșelat când ați emis această concluzie.
Dintre cele câteva zeci de mii de dosare, un număr de 48 (dacă le-am găsit pe toate) au fost finanțate cu suma de 20 lei din cauza ”greșelilor” instalatorilor la completarea în platformă”.
Observație: Aceste dosare finanțate sunt ale unor oameni care au refăcut de două-trei ori documentația necesară, pentru a nu fi expirat termenul actelor în momentul depunerii. Faptul că aceste dosare au fost admise spre finanțare și nu respinse, demonstrează că documentația depusă a fost completă și corectă.
Revenind la problematica erorilor, vă rog să observați că distribuția teritorială a celor 48 de ”erori ale instalatorului”, numite în continuare ”greșeli”, arată că acestea sunt concentrate în două regiuni geografice.
De ce imensa majoritate a greșelilor sunt concentrate în două regiuni geografice, în timp ce în multe altele (având mii de cereri depuse) nu există nici măcar o greșeală care conduce la finanțarea cu suma de 20 de lei?
Dacă nu ați reușit să răspundeți la această întrebare, nu vă faceți probleme și treceți la următoarea.
La lansarea cererii de finanțare în platforma de depunere, aceasta primește un număr de înregistrare, care e o funcție de timp și în funcție de care se alocă fondurile. Platforma a fost diferit solicitată în diversele momente ale zilelor de depunere. Din discuțiile cu instalatorii am constatat că mai mulți s-au plâns de faptul că platforma nu funcționează și nu funcționa corespunzător, resetându-se la trecerea dintr-o pagină în alta (…). Ce anume a făcut ca, să spunem în mod arbitrar, între orele 11 și 11:30 să se comită mult mai multe erori decât în intervalul orar 14-18, nu vom înțelege niciodată fără ajutorul experților informaticieni care pot studia platforma de depunere.
Credeți că există un alt factor, în afară de eroarea umană a instalatorilor, care afectează distribuția stohastică a momentelor de apariție a erorilor în timpul depunerii cererilor de finanțare?
Acum să trecem puțin la felul în care apar datele în platforma de depunere. Vă rog să revedeți răspunsul dumneavoastră. Instalatorul, în urma unui calcul deosebit de riguros a cotat achiziția sistemului de panouri fotovoltaice la 20.17456 lei și montajul la 2.824444 lei. Dar dacă a cotat activitățile la niște valori cu 5 și respectiv 6 zecimale, nu putea la fel de bine să le coteze și la 0.00002 lei (număr cu 5 zecimale), de exemplu). De aici rezultă întrebarea:
AFM ar fi putut vira în vreun fel în contul instalatorului o sumă care reprezintă a suta mia parte dintr-un leu? În ce fel ați fi plătit acești ”nanopui de lei”, dacă platforma permitea completarea unei asemenea sume?
Primind capturi de ecran ce arată felul în care apar sumele scrise de instalator în platformă, am observat că ele nu conțin nicidecum 5-6 zecimale.
De unde apar toate aceste zecimale în răspunsul dumneavoastră, atât timp cât ele nu se trec în platformă? Nu sunt oare generate de o eroare a platformei de depunere care a diminuat de o mie de ori suma scrisă de instalator, prin simpla transformare a unui singur caracter separator?
Observați, de asemenea, în imaginea de mai sus, că instalatorul trebuia să completeze câmpurile care prezintă un asterisc de culoare roșie. Pe baza sumelor introduse de către instalator, aplicația completează automat, în urma unui calcul, cel de al patrulea câmp denumit ”Procent”.
În secțiunea ”Finanțare solicitată”, în câmpul ”Valoarea cheltuielilor eligibile este: LEI” se poate introduce orice sumă, dar nu mai puțin decât valoarea din câmpul ”Subsemnatul/Subsemnata solicit o finanțare nerambursabilă în sumă de (LEI)”, cu condiția ca procentul, calculat automat de aplicație, să nu depășească 90%.
Dacă în acest câmp numit ”Procent” apare 90.00, (adică 90%), înseamnă că valoarea solicitată a finanțării nerambursabile introduse de instalator a fost mult mai mare de 20 de lei, pentru că 20 de lei reprezintă abia 0,09% din valoarea cheltuielilor eligibile, care apare în câmpul al treilea.
Acum vă voi spune cum cred eu că s-au desfășurat evenimentele în momentul depunerii.
A.Instalatorul a solicitat o sumă de 20.000 de lei
B.Valoarea totală a cheltuielilor eligibile completată de instalator a fost de 22.222 de lei
C.Platforma (aplicația) a completat imediat procentul de 90%, în mod corect.
D.La transmiterea fișierului sau la scurt timp înainte de aceasta a apărut o eroare informatică care a modificat câmpul sumei solicitate, dar această modificare nu a schimbat valoarea procentului, care a fost calculată de către aplicație într-o etapă anterioară. Așadar, eroarea informatică apărută nu a generat recalcularea acestui procent. Astfel valoarea de 90% a rămas ca o amprentă a ultimei valori reale pe care a completat-o instalatorul, ceea ce face dovada apariției erorii. Acum vine întrebarea:
Ne puteți prezenta public o variantă mai logică decât cea prezentată de mine, a desfășurării evenimentelor, care să explice sumele cu 5-6 zecimale din platformă și să facă dovada greșelilor instalatorului?
Deoarece consider că v-am dat dovezi suficiente și pertinente ale faptului că instalatorii nu au cerut finanțări de circa 20 de lei, calculate cu 5 zecimale, vă rog public să binevoiți să revedeți cel puțin dosarele finanțate cu suma de 20 de lei, bazându-vă de această dată nu pe sumele din platformă, care au fost evident alterate, ci pe documentele semnate de beneficiar”, a transmis Dr. Ing. Radu Bănică
Numire cu iz de „băsism”
Administrația Fondul pentru Mediu este condusă de Andreea Kohalmi-Szabo, fiica Luminiței Kohalmi, fost consilier al Elenei Udrea, dar și al lui Iulian Fota, care a condus Departamentul Securității Naționale, în timpul mandatului lui Băsescu de la Palatul Cotroceni. Numirea tinerei în funcție a fost făcută la urgență. În ziua în care ministrul Mediului a înaintat cererea la Guvern, Secretariatul General a și transmis-o premierului Orban, care a și semnat decizia.
Pe data de 5 mai 2020, ministrul Mediului, Costel Alexe, a înaintat la Secretariatul General al Guvernului, în atenția lui Antonel Tănase, o adresă prin care a propus numirea Andreei Kohalmi-Szabo la conducerea Administrației Fondului pentru Mediu. Secretariatul General al Guvernului a înregistrat adresa tot în 5 mai, punând-o imediat pe masa premierului Orban. În aceeași zi, primul ministru emite Decizia cu numărul 239/2020, cu aplicabilitate de a doua zi, prin care dispune că, „începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Andreea Kohalmi-Szabo se numește în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Administrației Fondului pentru Mediu”.
Andreea Kohalmi Szabo este fata cea mare a Luminiței Kohalmi-Szabo, o apropiată intimă de-ale lui Traian Băsescu și de-ale Elenei Udrea. În 2008, Luminița Kohalmi deţinea funcţia de director adjunct al Direcţiei de Informare şi Relaţii Publice în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, sub ministrul Teodor Athanasiu, iar, începând din ianuarie 2011, până în mai 2012, Kohalmi a ocupat funcţia de consilier personal al ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea.
Plecarea Elenei Udrea din Guvern a reprezentat o rampă de lansare a Luminiţei Kohalmi într-o funcţie mult mai importantă. În 14 iunie 2012, fosta consilieră a Elenei Udrea devine consilier în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, funcţie pe care a deţinut-o până în ianuarie 2015, după terminarea celui de-al doilea mandat la Cotroceni al lui Traian Băsescu.
Începând cu luna mai a anului 2012, după mutarea la Cotroceni, aceasta precizează în declarația de avere că a încasat indemnizaţii de administrator al unei companii, SC Commonwealth Consulting SRL. Este firma pe care o deține, în acte, chiar fiica ei, Andreea Kohalmi-Szabo, cea „unsă” pe timp de COVID-19 în Guvernul Orban.
