Sociologul si specialistul in comunicare Vasile Dancu a anuntat recent ca va face parte dintr-un actionariat care a preluat mai multe institutii din media clujeana. Acesta a povestit pentru Gazeta de Cluj care este proiectul sau pentru media locala si cum va fi acesta implementat.
Reporter: Cum s-a nascut ideea participarii dumneavoastra in actionariatul unui grup de presa? Banuiesc ca este un lucru nou pentru dumneavoastra.
Vasile Dancu: Da, eu am mai fost jurnalist in 1990. In 91-92 am fost jurnalist profesionist. Dar nu asta este cel mai important. Sigur ca este ceva nou pentru mine. Este o expresie, sa spunem, a ceea ce am facut in ultima vreme. M-am ocupat de cercetare, de cercetare strategica acum si ceea ce fac cu Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie poate fi continuat prin crearea unui centru de diseminare a ideilor. Presa pana la urma este un loc in care, prin care se disemineaza idei si schimbarea sociala. Deci acest lucru ma intereseaza, dincolo de aspectul de business, sa spunem, al unui asemenea tip de afacere. Ma intereseaza si pentru ca am senzatia ca Transilvania, in general toata regiunea noastra, pierde datorita faptului ca nu are o modalitate integrata de a-si comunica mesajul, un mesaj specific al nostru. Si sunt multe ratiuni pentru care am ales aceasta.
Rep.: Care sunt obiectivele cu care ati intrat in aceasta afacere? Ce va propuneti sa realizati?
V.D.: In primul rand imi propun sa creez o media de calitate, ceea ce in momentul de fata nu exista in zona presei locale. Initiative sunt. Sunt foarte multi jurnalisti valorosi in societatea din provincie, mult mai valorosi decat media din Bucuresti. Dar nu exista proiecte care sa sprijine dezvoltarea unui jurnalist de calitate, care nu amesteca informatia cu comentariul, si mai ales un jurnalist care are un proiect cultural, care are o atitudine, un proiect. Acest lucru a disparut in ultima vreme. Obiectivele mele sunt constructia unui model de presa dupa criterii occidentale, care sa aiba ca efect, sa fie un model pentru presa locala si regionala, pana la urma si pentru cea centrala. Noi trebuie sa adaptam proiectul la nevoile comunitatilor si regiunilor. In cazul acesta acesta este obiectivul principal. Sigur ca am si alte obiective care sunt legate si de a face un business din asta, dar nu este principala tinta a noastra. Principala este cea de a crea o institutie, o institutie de media puternica, o institutie care sa comunice, orizontul de asteptare al ardelenilor care sa comunice un anumit tip de valori, sa spuna povestile Transilvaniei. Si noi trebuie sa le spunem pentru a ne consolida identitar intr-o vreme in care lumea fuge de identitate, de propria comunitate, fuge in strainatate.
Rep.: Cine va administra acest grup media?
V.D.: Acesta este proiectul meu si eu il voi administra. Sigur ca alaturi de specialisti, evident, dar eu voi fi principalul administrator al acestui proiect. E proiectul meu si eu o sa-l pun in practica. Actionarii sunt cei care sprijina din punct de vedere economic, care fac o infuzie de capital in presa. In rest, ideile si strategia vor fi ale mele si ale unor grupuri de specialisti. Evident ca voi aduce consultanti de specialitate pentru ca nu este foarte simplu, dar incercam sa facem ceva de nivel european.
Rep.: Ce schimbari va aduce grupului media noul actionariat?
V.D.: Ce va construi in primul rand actionariatul. Va aduce resurse pentru asta. Va fi nevoie de resurse pentru ca noi nu avem acum proiectul… s-au cumparat niste lucruri disparate, unele care sunt in faliment, cu datorii, cu formule care nu asigura in acest moment decat o foarte slaba functionare a televiziunilor, mai ales. Actionariatul atata poate sa faca, sa sprijine un proiect pe care il prezint eu, altceva… ei dau, nu au cum sa actioneze altfel asupra acestui proiect pentru ca toata logica acestui proiect este gandita de mine si de echipa mea.
Rep.: La care dintre institutiile media va referiti cand vorbiti despre faliment?
V.D.: De exemplu, televiziunea NCN, care nu este intr-o situatie foarte roza. Este o televiziune care a fost vanduta de actionari pentru ca nu se putea sustine singura in momentul in care am luat-o noi. Despre asta este vorba. Si sigur ca si celelalte au nevoie de o infuzie de capital. Presa locala in general sufera de lipsa de capital in perioada de criza si adaptarea pe care au facut-o la criza si altii din economie a fost sa reduca publicitatea si formele care tin de promovare si aici presa a pierdut. Alte alternative nu au avut, si atunci presa a pierdut. Vom lansa in toamna noua varianta, in toamna tarziu, si va fi definitiva de anul viitor. Pentru ca este vorba de mai multe proiecte, de a le integra, de a le interconecta intr-unul singur, de a construi un grup complex de radio, print, online, televiziune, si atunci este inca mult de munca.
Rep.: Care credeti ca sunt motivele pentru care partenerii dumneavoastra au ales sa se implice in acest proiect?
V.D.: Au incredere in mine in primul rand, nu din alt motiv. Eu sunt cel care i-a adus la aceeasi masa, nu alte… Si pentru ca fiecare din ei vrea sa participe la ceva important pentru comunitate, fiecare simte ca trebuie sa dea ceva comunitatii. Se potrivesc ideile noastre despre viitor si despre cum ar trebui sa reconstruim comunitatea noastra, o comunitate divizata, cum este astazi. O comunitate in care nu ne impartim in portocalii, rosii, albastri, verzi sau intre romani, unguri sau intre anumite gasti de afaceri, ci pur si simplu o comunitate unita. Acesta este proiectul meu. Am scris de multa vreme despre asta. Ideile mele i-au adunat pe oameni in jurul unui proiect in care sa dam putina viata ideii de comunitate, asa cum a fost caracteristic Transilvaniei intotdeauna, o societate toleranta, in care coexista mai multe moduri de a fi ale oamenilor, fara sa se deranjeze unele pe altele, ba chiar se pot imbunatati una pe alta in aceasta convietuire. Cred ca ceea ce am scris de-a lungul timpului i-a convins pe unii din prietenii mei sa participe la acest proiect, nu s-au gandit la business in primul rand, desi un om de afaceri face de regula businessuri, dar exista si o parte de responsabilitate sociala pe care nu o putem lasa la o parte. Este o infuzie, pana la urma un sprijin pentru presa locala. Avem grupuri de jurnalisti locali, din zona Transilvaniei, sunt sute de jurnalisti care abia reusesc sa traiasca. Noi vrem sa cream un alt standard, inclusiv pentru jurnalisti.
Rep.: In ce fel credeti ca v-ar putea afecta asocierea cu un nume controversat cum este cel al lui Arpad Paszkany?
V.D.: Eu am spus cu transparenta cine sunt partenerii. E important, pentru ca sunt cunoscuti. Nu vreau sa import razboaiele oamenilor de afaceri in grupul respectiv. Nu le servesc interesele lor politice. Pe de alta parte, din punctul acesta de vedere nu am niciun fel de prejudecati. Din ceea ce il cunosc eu pe Arpad Paszkany, este un membru al comunitatii onorabil si care s-a implicat foarte putin in viata publica, este un om pe care il respect foarte mult si din acest punct de vedere eu nu impart oamenii din Cluj in oameni care s-au certat sau nu cu presa, care sunt sau nu controversati, cum spuneti dumneavoastra. Nu cred ca acest lucru are vreo importanta. Nu este de meserie, nu va conduce editorial nimic in acel grup, este un om care vrea sa participe la un proiect care sa adune oamenii din comunitatea noastra. Nu ma intereseaza razboaiele oamenilor de afaceri si eu nu am nici un razboi. Am un razboi cu prostia, cu intoleranta, cu inertia care ne caracterizeaza inca. Din punctul acesta de vedere nu am nici un fel de inhibitie.
Rep.: Care credeti ca sunt directiile in care se va dezvolta presa locala dupa iesirea din criza?
V.D.: In mod normal se va dezvolta presa de nisa foarte mult. Oamenii isi vor simplifica pana la urma optiunile in materie de presa. Deci cred ca in fiecare comunitate ar trebui sa fie presa mai putina, cu mai mare impact la public, altfel aceasta pulverizare si acum ii face pe jurnalisti sa traiasca prost. Va castiga presa specializata in primul rand, deci presa de nisa cum spuneam: economica, de loisir, divertisment, chiar presa culturala de calitate cred ca va rezista. Evident ca vom avea o expansiune a platformelor online, se vor muta foarte multe lucruri pe online. Asta nu inseamna ca va disparea presa scrisa sau alte forme. Cand a aparut televiziunea, toata lumea a spus ca va disparea cinematograful. Vedeti ca cinematograful nu a disparut, cand au aparut ziarele toata lumea a spus ca va disparea cartea. Nu a disparut cartea, cartea se tranforma, dar nu dispare, cartea este un lucru frumos, este un obiect de arta, suntem obisnuiti sa citim carti. Vor castiga, cred, cei care vor avea atitudini specifice, cei care vor transmite ceva, cei care vor avea un proiect. Nu poti sa fii o institutie de presa fara sa ai un proiect, fara sa comunici ceva, fara sa iti propui sa comunici ceva. Nu poti sa lucrezi numai pentru politicienii care vin peste tine in fiecare zi si sa le transmiti mesajul fara sa-l comentezi sau sa fii instrument pentru un grup de afaceri care vrea sa isi faca imagine, branding sau sa isi distruga adversarii. Aceasta presa este o presa care va muri. Aceasta nu va mai exista, va castiga presa care aduce informatii sau care va promova valori. Acestea sunt cele doua moduri de supravietuire pentru presa viitorului, indiferent de forma lor.
Rep.: Proiectul media despre care ne vorbiti poate fi considerat un proiect de regionalizare a presei?
V.D.: Nu va fi un proiect de regionalizare, ci de expresie a unei culturi regionale care exista. Trebuie sa recunoastem ca Transilvania in acest moment nu este reprezentata destul de bine prin vocea ei in media nationala. Au disparut foarte multe din acele proiecte care incercau sa preia informatie de la Bucuresti si sa dea informatie spre Bucuresti. In tarile dezvoltate din Europa televiziunile si ziarele nu sunt neaparat in capitala, cele nationale. De exemplu, in Germania – Frankfurter nu este la Berlin, in Italia televiziunile cele mai puternice nu sunt la Roma, ci la Milano. Eu cred ca se pot construi asemenea proiecte regionale care sa aiba ecou inclusiv in capitala. Vom construi un studio de stiri si la Bucuresti pentru ca vrem ca de acolo sa ne luam noi stirile. Noi stim cel mai bine ce ii intereseaza pe ardeleni, sa evidentiem aceasta parte. Vrem sa fim o voce a Transilvaniei, acesta este principalul lucru.
A consemnat Diana Gabor
