Verdictul in Jaf la BT, asteptat in doua saptamani

Cunoscutul caz „Jaf la Bancata Transilvania” a avut ultimul termen saptamana trecuta la Tribunalul Cluj. Reprezentantii parchetului au cerut inchisoare cu executarea, iar oficialii apararii celor doi inculpati, Andrei Hosu si Bogdan Baciu, au sustinut ca cei doi sunt nevinovati.
Procurorul a sustinut prin cererea sa inchisoare cu executare pentru Bogdan Baciu si Andrei Hosu, deoarece este un jaf cu consecinte grave. Potrivit procurorului, cei doi tineri sunt autorii jafului comis in data de 13 februarie 2009, in jurul orei 17.45, la o agentie din Cluj a Bancii Transilvania. Oficialii acuzarii au aratat ca cei doi au intrat in sediul bancii cu fetele acoperite cu cagule, dupa care unul dintre ei ar fi folosit un pistol cu socuri electrice impotriva paznicului, iar celalalt ar fi lovit o casiera cu pistolul.
Andrei Hosu si Bogdan Baciu au fost acuzati ca ar fi jefuit sucursala Bancii Transilvania din Manastur, de unde ar fi sustras 250.000 de lei in mai putin de un minut. Acuzarea a sustinut ca acestia si-au creat doar ulterior alibiul. Hosu ar fi fost cu parintii la un notar, iar Baciu in Gilau, sa aduca o masina din targ.
Apararea a sustinut exact contrariul. Cei patru avocati au cerut achitarea celor doi motivand ca nu s-a respectat procedura impusa, dar si avand de partea lor cea mai importanta proba, cea ADNA, dar si a interceptarilor telefonice. “Este o eroare a sistemului judiciar romanesc”, a spus unul dintre aparatori.
Unul din argumentele cu care apararea incearca sa demonteze acuzatiile este expertiza probei ADN descoperite in sediul bancii pe care a realizat-o un expert independent din Germania. In timp ce avocatii sustin ca expertiza demonteaza teza participarii la jaf, Parchetul afirma ca aceasta este lipsita de suport stiintific.
Pe durata procesului, o alta polemica s-a purtat in privinta inaltimii inculpatilor. Apararea a insistat pe faptul ca unii martori, dar si expertize oficiale ar fi aratat ca inaltimea autorilor jafului ar fi fost superioara celei a suspectilor. Acuzarea a respins argumentul, invocand calitatea slaba a inregistrarii video de la sediul bancii.
SRI ii dadea nevinovati

De doua ori pana acum, Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul SRI a intocmit un raport favorabil celor doi tineri, care practic ii scotea ca nevinovati. In urma constatarilor stiintifice efectuate cu privire la inaltimea celor doi, reiese cu multa claritate faptul ca Bogdan Baciu, considerat a fi unul dintre cei care au participat la jaful de la BT, are cu 6 centimetri mai putin decat persoana care apare in inregistrare si despre care anchetatorii sustin ca este el. In raport este calculata cu mare precizie inaltimea atacatorilor, calculand ca “persoana 1”, care apare in camerele de supraveghere ale bancii si care este asimilata lui Baciu, ar avea o inaltime de 1,84 metri, cu o marja de eroare de 1,68 cm. Asta in timp ce Vlad Hosu, avocatul partilor, a prezentat instantei o adeverinta medicala eliberata de Policlinica Studenteasca cu putin timp inainte de jaf, document in care este precizata in mod clar inaltimea acestuia, si anume aceea de 1,78 metri. Cu alte cuvinte, Bogdan Baciu nu se inscrie nici in marja de eroare. In cazul lui Andrei Hosu, inaltimea calculata de SRI este mult mai apropiata de inaltimea reala. Astfel, “persoana 2” din raportul SRI, care apare ca fugind in casieria bancii si despre care anchetatorii sustin ca ar fi Andrei Hosu, are o inaltime de 1,74 metri, cu o marja de eroare de 2,5 cm. Andrei Hosu are o inaltime de 1,72 cm.
Acelasi raport venit de la SRI releva inca o data posibila lipsa de identitate intre atacatorii de la banca si inculpatii din dosar. Conform constatarilor stiintifice, “persoana 2”, asimilata lui Bogdan Baciu, are o masura la picior masurata de 29,8 centimetri, in timp ce “persoana 1”, asimilata lui Andrei Hosu, are o masura de 29,35 cm la picior. Adica Baciu ar avea piciorul mai mare decat a lui Hosu, lucru care in realitate este fix invers.

Proba ADN i-a tinut in arest mai bine de un an

Intreaga serie de probe si argumente ale acuzarii ridicat mereu semne de intrebare. Andrei Hosu si Bogdan Baciu au devenit principalii suspecti in cazul jafului de la Banca Transilvania din Manastur dupa ce o proba ADN obtinuta in casieria bancii l-a pus pe Hosu la locul faptei. Desi anchetatorii sustin ca autorii jafului au purtat manusi, ei explica prezenta probelor ADN prin transfer secundar. Dar in acest caz transferul se putea face si printr-un tert, in timpul orelor de program ale bancii. Iar probele ADN nu mai exista, fiind consumate in timpul analizei.
O alta proba a acuzarii o reprezinta datele de la stalpii de telefonie mobila, care l-ar pune pe Andrei Hosu in apropierea sediului BT in jurul momentului comiterii infractiunii. Cu toate acestea, probele ii confera mai degraba un alibi celuilalt suspect, de vreme ce Bogdan Baciu se afla in Gilau la o ora dupa jaf. Iar amandoi locuiesc in apropiere de sediul bancii din Manastur.
Politistii au mai argumentat ca o parte din banii furati au fost investiti in cele 10 masini aflate in curtea casei familiei Hosu din Gilau. Cu toate acestea, anchetatorii au omis sa specifice ca Andrei Hosu si tatal sau se ocupau de aducerea si vanzarea de masini din strainatate, fapt care ar putea explica prezenta acelor autovehicule pe proprietatea familiei. Tinerii au muncit in perioada urmatoare jafului, Bogdan Baciu ca taximetrist, iar Andrei Hosu a fost, la munca, in Spania.

De ce a fost nevoie de expertiza?

Procedura expertizei
Art. 118. – Expertiza se efectueaza potrivit dispozitiilor din prezentul cod, afara de cazul cand, prin lege, se dispune altfel. Dispozitiile art. 113 se aplica in mod corespunzator.
Expertul este numit de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, cu exceptia expertizei prevazute in art. 119 alin. 2.
Fiecare dintre parti are dreptul sa ceara ca un expert recomandat de ea sa participe la efectuarea expertizei.
Experti oficiali
Art. 119. – Daca exista experti medico-legali sau experti oficiali in specialitatea respectiva, nu poate fi numit expert o alta persoana, decat daca imprejurari deosebite ar cere aceasta.
Cand expertiza urmeaza sa fie efectuata de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiza criminalistica sau de orice institut de specialitate, organul de urmarire penala ori instanta de judecata se adreseaza acestora pentru efectuarea expertizei.
Cand serviciul medico-legal ori laboratorul de expertiza criminalistica sau institutul de specialitate considera necesar ca la efectuarea expertizei sa participe sau sa-si dea parerea si specialisti de la alte institutii, poate folosi asistenta sau avizul acestora.

Tiberiu Hrihorciuc

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here