Câtă nebunie poate suporta marele ecran? Boli și tulburări psihice în cinemaul contemporan, se intitulează prezentarea Dlui Conf. Univ. Dr. Doru POP de la Departamentul de Cinema şi Media, Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, pe marginea căreia se vor desfăşura discuţiile la ÎNTÂLNIREA din miercuri 27 MAI 2015, la ora 18,oo !!!, a Atelierului MULTIDISCIPLINAR ŞI INTERUNIVERSITAR de Filosofie şi Antropologie Medicală, în clădirea Clinicii „Medicala II”, str. Clinicilor nr. 2-4, la Etajul II, Sala Bibliotecii.
Cum se ştie, Atelierul este un CENTRU DE EXCELENŢĂ acreditat în sânul Centrului de Filosofie Aplicată de la Facultatea de Filosofie a UBB şi se desfăşoară sub egida Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, în colaborare cu Universitatea „Babeş-Bolyai” şi cu revista PHILOBIBLON – Transylvanian Journal of Multidisiciplinary Research in Humanities, editată de Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj, fiind un cadru informal de discuţii multi- şi transdiciplinare, focalizate pe chestiuni considerate ca aparţinând medicinii, dar care se află de fapt la confluenţa diferitelor specialităţi ce studiază omul (filosofia, psihologia, sociologia, antropologia, istoria, dreptul, teologia, literatura etc.). Şi care sunt rareori – sau cu prea multă precauţie – abordate în acest fel. Toate informaţiile aferente se găsesc la adresa: www.afsam.eu
Potrivit schiţei conferinţei,„Tulburările mintale reprezintă unul dintre cele mai vechi subiecte ale cinematografiei universale. De la celebrul film al Hitchcock, Psycho, la capodopera lui Milos Forman (Zbor deasupra unui cuib de cuci) până la remarcabilul Fight Club al lui David Fincher, cineaștii au problematizat ce înseamnă și cum poate fi reprezentată nebunia în film. Subiectul prezentării este acela al transformărilor pe care le vedem în reprezentarea nebuniei din cele mai recente producții – cu precădere după 2001. Astfel se va face referire la subiecte precum amnezia anteretrogradă din Memento al lui Christopher Nolan; la tulburările disociative de identitate din Shutter Island al lui Martin Scorsese; la Mulholland Drive, unde se discută formele de amnezie; la schizofrenia paranoidă din A brilliant mind (Ron Howard) ori a fel remarcabilul Eternal Sunshine of a Beautiful Mind, al lui Michel Gondry, unde este tratată problematica pierderii memoriei. Scopul prezentării este acela de a ilustra, prin exemple cinematografice, modul cum nebunia și tulburările psihice sunt integrate în discursul vizual și narativ din filmele contemporane.”
