Vezi cine aruncă cu sare în ochii DRDP Cluj

CNADNR a organizat o licitație pentru furnizare de clorură de calciu necesară deszăpezirilor pentru următorii patru ani. Gazeta de Cluj vă prezintă firmele care s-au înscris la licitația organizată pentru jurisdicția DRDP Cluj. În spatele firmelor respective se află, în mod direct sau prin interpuși, politicieni sau oameni de afaceri controversați. Printre ei se numără omul de afaceri clujean, Stefan Vuza, un deputat brașovean latifundiar, Ion Diniță, sau un arab, implicat în câteva cazuri de evaziune fiscală estimate la zeci de milioane de lei, pe care polițiștii nu îl mai pot găsi. Valoarea tuturor contractelor puse la bătaie de CNADNR se situează la aproximativ 85 de milioane de euro.

CNADNR a organizat două licitații pentru cumpărarea de clorură de calciu necesară deszăpezirii. La ultima dintre ele, organizată la sfârșitul lunii trecute, la DRDP Cluj o singură firmă a depus ofertă. Este vorba de C.B. ECOMAT SRL din Brașov. Firma este deținută de Carmen Bălășoiu, care a devenit singurul acționar după ce a cumpărat pachetul de acțiuni deținut de Zina Bălășoiu. Potrivit unor informații, în spatele acestei afaceri s-ar afla deputatul Partidului Conservator, brașoveanul Ion Diniță.

Carmen Bălășoiu a declarat că nu are nici o legătură cu deputatul brașovean. ”Nu îl cunosc, nu am nici o legătură”, a declarat Carmen Bălășoiu.

Principala firmă a politicianului brașovean este SC Gotic SA Braşov, acum în insolvență, înfiinţată în anul 1994, care are ca obiect de activitate construcţii civile, lucrări de drumuri, reţele de apă şi canalizare, precum şi închirieri de utilaje. Alături de deputatul Ion Diniţă, la SC Gotic mai sunt acţionari şi Răzvan-Ioan Diniţă, în vârstă de 25 de ani, şi Valerica Diniţă. Conform datelor ONRC, împuternicit al firmei este Victor Bălăşoiu.

Politicianul, care în 2014 era în vizorul unei anchete a DNA, deținea la data respectivă  nouă apartamente, trei case, între care una la Cambridge, două case de vacanţă, precum şi 14 terenuri intravilane, 13 terenuri extravilane, şapte terenuri agricole, unul dintre acestea fiind tot în Marea Britanie, luat în concesiune pe 125 de ani. Chiar dacă din punct de vedere politic este cvasi-necunoscut, Diniță  este latifundiar.  Are şapte terenuri intravilane în municipiul Braşov, cumpărate începând cu anul 2001, cel mai mare dintre acestea având o suprafaţă de 9.255,37 de metri pătraţi. Alte două terenuri intravilane, cu o suprafaţă totală de peste 1.700 de metri, sunt deţinute de deputat la Sighişoara şi Săcele. Tot la Săcele, deputatul PC are şi două terenuri agricole în suprafaţă totală de peste 1.500 de metri pătraţi.

Deputatul PC Ion Diniţă are terenuri agricole în suprafaţă totală de peste 1230.000 de metri pătraţi şi în judeţele Vrancea şi Brăila. De asemenea, el are un teren agricol luat în concesiune pe 125 de ani în Cambridge. De asemenea, el are terenuri extravilane în suprafaţă totală de peste 116.000 de metri pătraţi în mai multe localităţi din judeţul Braşov. Potrivit declarației de avere, deputatul avea acțiuni la SC Gotic SA, SC Târnava SA, Viva Agrosen SRL, Forex Club SA, Ferma D 2010 SRL, Atria Green Energy SRL şi Imi Compensare Creanţe SA. a fost audiat la DNA Braşov, în paralel fiind făcute percheziţii la SC Gotic SA, una dintre firmele sale, iar ancheta DNA vizează contracte încheiate între Consiliul Judeţean Braşov şi SC Gotic SRL, afirmă surse judiciare.

Potrivit declaraţiei de interese depuse în 10 iunie 2014 de deputatul PC Ion Diniţă, SC Gotic SA a încheiat, începând cu 2007, o serie de contracte cu Consiliul Judeţean Braşov, precum şi cu primăriile mai multor oraşe şi comune din judeţ, precum şi cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi cu CNADNR, prin Direcţia Regională de Drumuri Braşov.

Astfel, firma a încheiat 13 contracte cu Consiliul Judeţean Braşov, începând cu 2007.

Valoarea totală a contractelor încheiate de SC Gotic cu CJ Braşov şi cu primării din mai multe localităţi, între care Făgăraş, Sighişoara, Râşnov, Rupea, Cristian, este de peste 112 milioane de lei.

Arabii se joacă de-a fantomele cu polițiștii

În data de 11 iulie 2016 a avut loc cealaltă ședință de deschiderea ofertelor pentru acordul — cadru ‘Furnizare produs ecologic pentru deszăpezire necesară în perioada 2016 — 2020” organizată de CNADNR. Pentru contractele DRDP

Cluj au depus oferte trei firme: . S.C. CHIMCOMPLEX S.A. BORZEȘTI, S.C. DASTACOM PRODUCTION S.R.L  și ASOCIEREA ECOINWEST SRL — ATICA CHEMICALS SRL.

Firma Dastacom Production este din București și, potrivit Registrului comerțului, acționar și administrator este Florică Stan. Inițial, această societate avea ca obiect de activitate ”fabricarea obiectelor din sticlă”, însă ulterior și-a însușit în codul CAEN și codul CAEN și domeniul de activitate ”lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”. La numărul de telefon al societății răspunde un ton de fax indiferent de ora la care este făcut apelul, astfel că punctul de vedere al reprezentanților societății nu a putut fi obținut.

Însă cel mai interesant aspect este că firma respectivă are conexiuni cu o serie de societăți în care apare cetățeanul egiptean ALI EL SANABI. Egipteanul mai figurează, destul de des, în rapoartele poliției ca fiind autorul a mai multe cazuri de evaziune fiscală iar în urma cercetărilor este de negăsit. Spre exemplu, ALI EL SANABI apare ca fiind administratorul și acționarul firmei Dastacom, tot din București.

Potrivit Poliției Capitalei, de această data, numele lui Ali A. A. El Sanabi este legat de o evaziune fiscală de aproximativ 29 de miliarde de lei. În data de 19 septembrie 2001, Poliția Capitalei anunța că Ali A.A.El Sanabi a prejudiciat statul român cu aproape 20 de miliarde de lei, prin afaceri cu alcool.

Potrivit anchetatorilor, societatea comercială Spider Pan Group SRL-București a livrat mai multor societăți din țara, în perioadă septembrie 1999-februarie 2000, aproape 470.000 de litri de alcool etilic rafinat, în valoare de 19,5 miliarde de lei. Firmă bucureșteană a emis facturi aflate în evidențele contabile ale firmelor beneficiare, iar contravaloarea lor a fost achitată la Bancă Turco-Română, prin ordine de plată. La acea data, anchetatorii stabiliseră, pe bază documentelor existențe la Bancă Turco-Română, că, prin contul societății comerciale Spider Pân Group SRL, operațiunile au fost efectuate de Ali A A El Sanabi. Polițiștii au stabilit atunci că Ali A A El Sanabi a cauzat bugetului de stat un prejudiciu total de peste 20 de miliarde de lei, întrucât firmă nu a funcționat la sediul declarat în acte, nu a depus raporturile periodice și nu a achitat obligațiile fiscale către bugetul de stat. În același timp, prejudiciul a fost creat și prin deducere, la societățile beneficiare, a accizelor și a taxei pe valoarea adăugată.

La data la care Poliția Capitalei anunța instrumentarea dosarului, același Ali A.A El Sanabi era dat în urmărire generală și de Inspectoratul Județean de Poliție Satu Mare, pentru comiterea unor fapte asemănătoare.

Firma bucureșteană în numele căreia irakianul crease acel prejudiciu se regăsește și într-un raport al Gărzii Financiare Centrale, dat publicității la 7 septembrie 2000. Potrivit acelui raport, comisarii Gărzii Financiare (GF) sesizaseră Oficiul Național pentru Spălarea Banilor, în legătură cu activitatea acestei firme.

În același raport se regăsește din nou numele lui Ali A.A El Sanabi, legat de această dată de un prejudiciu de 108 miliarde de lei. Potrivit comisarilor GF, “firma bucureșteană Roxalcoom SRL s-a sustras de la plată către bugetul de stat a 108 miliarde lei, cesionând capitalul cetățeanului irakian Ali A.A El Sanabi, care nu poate fi identificat.”

La 17 ianuarie 2001, numele lui Ali A. A. El Sanabi apare din nou, legat de o altă evaziune fiscală de aproximativ 36 de miliarde de lei, de această data prin afaceri cu benzină.

Vuza se bagă la deszăpeziri

A treia firmă care încearcă să vândă clorură de calciu celor de la DRDP Cluj este una dintre firmele lui Stefan Vuza, CHIMCOMPLEX Borzești. Compania, care face parte din cadrul Serviciilor Comerciale Române, grup de firme cunoscut drept ”suveica” lui Vuza, este una dintre cele mai mari companii din industria chimică românească. Prin intermediul acestei firme, Vuza încearcă să obțină activele combinatului chimic Oltchim. Potrivit unui anunț al Chimcomplex, combinat care face parte din cadrul SCR, se dorește contractarea unui împrumut de 95 de milioane de euro pentru cumpărarea Oltchim. Potrivit anunțului făcut de Chimcomplex, ” „În cadrul acestui proces au fost angrenate echipe de specialişti din cadrul parteneriatului creat de Chimcomplex cu Tricon Energy SUA – cel mai mare trader internaţional în domeniu, cu o cifră de afaceri de 6 miliarde dolari, E.ON Germania – divizia producţie energie electrică, Raiffeisen Bank şi fonduri de investiţii. În urma finalizării auditului, conducerea Chimcomplex a anunţat că se pregăteşte să depună o ofertă pentru preluarea activelor funcţionale ale Oltchim”, se arată într-un comunicat.

În 2013, Vuza plănuia să cumpere Oltchimul împreună cu SIF Moldova, iar susținătorul acestui demers era Viorel Hrebenciuc, care își ”plantase” fiul, pe Andrei, în consiliul de administrație al SIF-ului. Propunerea pentru ca Andrei Hrebenciuc să facă parte din CA-ul SIF-ului a venit din partea Dianei Le Bomin, persoană fizică care deţine circa 3% din acţiuni la SIF Moldova. Cea din urmă este sora omului de afaceri Mihai Rotaru, unul dintre cei mai mari sponsori ai PSD la nivel naţional.

Împreună cu SIF Moldova, Vuza a înființase  “Compania Naţională de Chimie”. Din acest proiect o parte este deţinută şi de compania de audit Deloitte. Conform unui comunicat, prin acest proiect va fi preluată întreaga activitate a Oltchim, va fi asigurat un capital de 50 milioane de euro, un capital tehnic de investiţii urgente de 25 milioane de euro şi un capital pentru investiţiile de mediu şi contravaloarea părţilor sociale ale combinatului. În cadrul unei conferinţe de presă, Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova a declarat că 70% din producţia Oltchim este de produse clorosodice. Oltchim le vinde la 300 de euro tona, Chimcomplex, la 700 de euro, iar pe bursă sunt cotate la peste 800 de euro. Acesta sugerează ideea integrării într-un consorţiu a Oltchim, deţinut majoritar de stat, cu Chimcomplex, care face de parte din grupul SCR al omului de afaceri Ştefan Vuza, dar şi cu alte societăţi apropiate, precum Prodchim şi Mentchim, sau, de exemplu, cu Sinterom Cluj, Contactoare Buzău, Someş Dej, toate fiind afaceri din “suveica” lui Vuza. Preşedintele SIF-ului a amintit şi că Salrom este furnizor şi pentru Oltchim, şi pentru Chimcomplex, şi că ar putea fi gândită şi integrarea acestei companii.

Contracte de aproape 85 de milioane de euro

Valoarea estimată a contractelor de sare este de 303 milioane lei (67,4 milioane euro) fără TVA, din care 56,1 milioane lei la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Bucureşti, 24,9 milioane lei la DRDP Craiova, 30,3 milioane lei la DRDP Timişoara, 43,1 milioane lei la DRDP Cluj, 67,3 milioane lei la DRDP Braşov, 58,1 milioane lei la DRDP Iaşi şi 23,2 milioane lei la DRDP Constanţa.

„Autoritatea contractantă intenţionează să încheie un număr de minim opt contracte subsecvente, pentru fiecare lot în parte, cu încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat anual, pentru încheierea contractelor subsecvente”, se arată în anunţul postat de CNADNR în luna mai.

Cantitatea de sare care urmează să fie achiziţionată de către compania de drumuri este cuprinsă între 1 milion şi 1,2 milioane de tone pentru următorii patru ani.

Pentru clorura de calciu, licitaţia CNADNR prevedea achiziţionarea de substanţă cu o valoare estimată de 55,1 milioane lei (12,3 milioane euro) fără TVA, care va fi folosită în perioada 2016-2020.

Potrivit specialiștilor Companiei, pentru deszăpezirile din perioada 2016-2020, este nevoie la nivel naţional de o cantitate cuprinsă între 30.132 şi 36.160 de tone de clorură de calciu (7.533 – 9.040 tone / an).

Clorura de calciu este folosită la deszăpezire atunci când temperaturile scad sub -7 grade Celsius, topirea gheţii şi zăpezii fiind mai rapidă decât în cazul folosirii sării, datorită energiei mai mari degajate la dizolvare.

Cumulat, valoarea tuturor contractelor pentru sare, clorură de calciu şi produs ecologic degivrant este estimată la 379,7 milioane lei (circa 85 milioane euro) fără TVA.

Decizia de a lansa licitaţiile încă din primăvară a fost motivată de şeful companiei prin necesitatea de a pregăti din timp activităţile şi de a evita acordarea directă a contractelor, în pragul iernii.

În ultimii ani, licitaţiile pentru contractele de deszăpezire erau lansate la finalul toamnei, iar pentru unele zone nu existau ofertanţi, astfel că se ajungea la încredinţarea directă a contractelor, la preţuri mai mari.

Sanabi la toată lumea

Inspectoratul General al Poliției preciză, la data respectivă, că identitatea irakianului Ali A.A. El Sanabi a fost folosită de un egiptean, urmărit internațional prin Interpol pentru că a înșelat statul român cu șapte miliarde și jumătate de lei, tot prin derularea unor afaceri cu produse petroliere. La 10 august 2001, IGP anunța că polițiștii din Baia Mare au declanșat urmărirea penală împotrivă Atef Gouda Farag El Sayed (42 de ani). El este acuzat că, în februarie 2000, folosind o identitate falsă (de cetățean irakian, cu numele Ali A.A El Sanabi) ar fi preluat administrarea unică a SC Transferări Impex SRL Baia Mare. Potrivit anchetatorilor, prin intermediul acestei societăți, Sayed ar fi derulat afaceri cu produse petroliere în Pitești, București, Onești și Galați, fără a înregistra în evidența contabilă toate veniturile realizate. 

Vuza vrea să elimine statul din Chimcomplex

Potrivit ultimelor decizii ale AGA de la Chimcomplex se urmărește majorarea capitalului. Acţionarii au mai decis anularea deciziei AGA din 6 ianuarie 2014, privind majorarea capitalului de la 162,87 milioane de lei, la maxim 342,87 milioane de lei şi au aprobat o nouă majorare a capitalului, de la 162,87 milioane de lei, la 303,87 milioane de lei, prin aport în numerar, la preţul de 1,26 lei/acţiune, în termenul de preempţiune. Acţiunile rămase nesubscrise de către acţionarii existenţi vor fi vândute printr-o ofertă publică primară, adresată exclusiv unor investitori calificaţi, intermediată de Estinvest Focşani. Preţul la care vor fi oferite acţiunile urmează să fie stabilit în urma unei evaluări.

Însă, Vuza urmărește prin această majorare de capital diminuarea acțiunilor pe care statul român le deține la Chimcomplex în situația în care Guvernul nu va aproba alocarea acestor bani. Mai ales în situația în care conducerea Chimcomplex nu a prezentat nici până acum raportul trimestrului IV din  2015 și nu a oferit dividente acționarilor.

Sebastian Albescu