Vezi de ce a cerut Uioreanu 50.000 euro pentru timpul petrecut în arest

Fostul șef al CJ Cluj, Horia Uioreanu a fost despăgubit printr-o sentință judecătorească cu 5.000 euro pentru condițiile din arest, însă liberalul clujean a cerut de 10 ori mai mult în cererea înaintată instanței europene.

Potrivit cererii înaintate de Uioreanu el a cerut 30.000 euro, reprezentând contravaloarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a încălcării dispoziţiilor art. 3 CEDO („nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”) și 20.000 euro, cu titlu de prejudiciu moral cauzat ca urmare a încălcării dispoziţiilor art. 8 CEDO („orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale”).

Avocaţii fostului liberat al arătat că în 2014, Uioreanu au fost încarcerat în cadrul I.P.J. Cluj pentru o perioadă de aproximativ 30 de zile, „timp în care, din cauza condiţiilor de detenţie, a fost supus unui tratament inuman şi degradant, fiindu-i afectată sănătatea fizică şi psihică.” În acest sens, s-au arătat următoarele:    – camera de la subsolul clădirii în care reclamantul a fost deţinut avea aproximativ 4 mp, era prevăzută cu două paturi metalice suprapuse, cu saltele vechi, foarte murdare, fără a avea vreo sursă de lumină naturală sau aerisire.    – Grupurile sanitare erau vechi şi insalubre, iar accesul la acestea se făcea prin intermediul gardienilor.    – Accesul la duş era permis de două ori pe săptămână, iar deţinuţii aveau dreptul la o plimbare zilnică de 30 de minute într-o curte interioară.     – Cele două mese zilnice erau nesatisfăcătoare.    – în clădire persista un miros de mucegai şi urină, problemele legate de canalizare afectând pereţii clădirii.    – reclamantului nu i-au fost acordate îngrijiri medicale corespunzătoare afecţiunilor de care suferea la coloana vertebrală. 

Instanţa a apreciat că despăgubirile cerute de Uioreanu – 50.000 de euro – sunt exagerate.  Argumentele Judecătoriei au fost: „reclamantul a fost încarcerat singur, într-o încăpere având suprafaţa de 5,50 mp. Condiţiile de care acesta a beneficiat nu permiteau întreţinerea unei igiene personale optime, presupuneau accesul limitat la toaletă şi nu includeau posibilitatea aerisirii naturale a încăperii. Mai mult decât atât, întregul spaţiu era insalubru. Toate aceste aspecte l-au afectat fizic şi psihic pe reclamant, consecinţele produse asupra integrităţii sale fiind detectabile din punct de vedere medical. Pe de altă parte, instanţa ia în calcul şi durata arestării reclamantului, de 30 de zile, precum şi faptul că, pe toată durata de timp petrecută în arestul I.P.J. C…., reclamantul s-a aflat singur în cameră, beneficiind în concret de spaţiu personal, în condiţiile date.” Instanţa a mai reţinut şi că „pe perioada detenţiei, reclamantul a beneficiat de o alimentaţie corespunzătoare, având în plus şi posibilitatea de a primi pachete cu alimente de la persoanele apropiate.” În ceea ce priveşte perioada încarcerării reclamantului în Centrul de reţinere şi arestare Preventivă Bucureşti, „aceasta a fost mult mai scurtă ca durată (mai puţin de 3 zile). Cu toate acestea, din probele administrate a reieşit că situaţia în acest centru era chiar mai gravă, fiind caracterizată şi de problema supraaglomerării (…) Mai mult decât atât, pe perioada detenţiei din Bucureşti, problema lipsei de intimitate în privinţa utilizării toaletelor era acutizată.” Din probele administrate nu a reieşit că  „deplasarea la Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie a întrunit condiţiile unui tratament degradant sau inuman. Astfel, deplasarea a avut o durată de timp rezonabilă raportat la distanţa de parcurs, iar reclamantul a beneficiat de alimente pe perioada transportului, acesta fiind realizat cu o maşină destinată transferurilor persoanelor încarcerate. Deşi deplasarea a presupus un disconfort pentru persoanele implicate, instanţa apreciază că acesta nu a întrunit condiţiile de gravitate necesare pentru a se constata existenţa unui tratament inuman sau degradant”, se mai arată în hotărâre.

Judecătoria Cluj a decis, pe 9 ianuarie, plata unor despăgubiri totale de 5.000 de euro, dar hotărârea nu este definitivă.  Pârâţii au fost Statul Român, Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Inspectoratul General al Poliţiei Romane (IGPR), Direcţia Generală de Politie a Municipiului Bucureşti (DGPB) şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj (IPJ).   Instituţii amintite vor plăti în solidar suma de 5.000 de euro pentru fapte diferite:   2.700 de euro – reprezentând contravaloarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a încălcării dispoziţiilor art. 3 CEDO. Plăteşte Statul Român, M A I, I G P R şi I P J Cluj, în solidar.  1.800 de euro, reprezentând contravaloarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a încălcării dispoziţiilor art. 8 CEDO. Plăteşte Statul Român, M A I, I G P R şi I P J Cluj, în solidar.  300 de euro şi, respectiv, 200 de euro, în solidar, de către MAI, IGPR şi DGPB, de asemenea pentru încălcarea aceloraşi două articole CEDO.  De asemenea, pârâţii vor plăti, în solidar, suma de 10.213,13 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.