Interviu viceprimar Horváth Anna

Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca şi secretarul general adjunct al UDMR Horváth Anna vorbeşte pentru Gazeta de Cluj despre activitatea sa în primărie, despre bugetul local de anul acesta, dar şi despre strategiile Uniunii într-un an electoral important.

Rep.: Care sunt departamentele din cadrul Primăriei Cluj-Napoca cu care colaborați cel mai des și la ce proiecte lucrați împreună anul acesta?

Horváth Anna: Direcţia de asistenţă socială şi medicală, Centrul bugetar de administrare creşe, Cantina de ajutor social, Direcţia Patrimoniul municipiului şi evidenţa proprietăţii şi Direcţia comunicare, relaţii publice şi turism, care include Biroul învăţământ, cultură, culte, sport, societate şi Serviciul strategic şi dezvoltare locală, management proiecte. Acestea sunt direcţiile a căror activitate o coordonez în mod direct, dar desigur ambii viceprimari colaborează cu toate direcţiile pe rezolvarea unor probleme punctuale. Proiectele pentru anul 2014 privesc extinderea în continuare a reţelei şi a numărului de locuri în creşe, lansarea programului de alimentaţie sănătoasă în şcoli, pregătirea din timp a portofoliului de proiecte europene pentru perioada 2014-2021, imediat ce vor fi definitivate liniile de finanţare de către minister şi a portofoliului de proiecte pentru Cluj 2015 – Capitala Europeană a Tineretului.

Rep.: Cum apreciați bugetul municipiului pentru 2014? Ce vă bucurați că primește finanțare și pentru ce vă doriți să se găsească fonduri în bugetul viitor?

H.A.: Bugetul pentru acest an este unul care reflectă trecerea dintr-o perioadă de programare europeană (2007-2013) în cea următoare (2014-2021), adică finalizarea unor proiecte de mare amploare concomitent cu planificarea strategică şi pregătirea altora, noi. Această perioadă de tranziţie mai acumulează nevoile de pregătire pentru anul 2015, an în care Clujul va fi pe de o parte Capitala Europeană a Tineretului, dar în acelaşi timp îşi va depune candidatura pentru Capitală Culturală Europeană în 2021. În aceast sens, mă bucură faptul că am găsit resurse pentru gratuitatea transportului în comun pentru elevi, am început să pregătim proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de agrement din oraş (aqua-parc, complex de agrement în Gheorgheni, patinoar în Parcul Central) şi să continuăm creşterea finanţărilor nerambursabile pentru activităţi şi programe culturale şi de tineret. Aceste alocări au crescut de la 1 milion de lei în 2011, la 2 milioane de lei în 2012, 3 milioane în 2014 şi 4,2 milioane de lei în 2014. Evident bugetul din 2015 va continua aceste tendinţe.

Rep.: Care sunt provocările funcției de viceprimar? Care sunt cele mai grele sarcini și care sunt cele mai plăcute recompense?

H.A.: Provocarea cea mai mare este găsirea soluţiilor administrative la multitudinea de probleme cu care se confruntă diverşi cetăţeni, soluţii compatibile cu legislaţia existentă stufoasă, limitativă, necorelată şi de multe ori lacunară. O altă provocare este întrecerea cu sistemul administrativ supra-birocratizat, în care domină mentalitatea de declinare a răspunderii, neîncrederea şi refuzul colaborării inter-departamentale sau inter-instituţionale. Toate acestea pun decidentul de prea multe ori în situaţia de a se implica personal în a căuta răspunsul la întrebarea CUM, în loc să se concentreze exclusiv asupra răspunsurilor la CE? Adică CE ne propunem, ce avem de făcut, nu CUM să implementăm o decizie. Sarcina cea mai grea este, deci, să eviţi situaţia în care nu mai vezi pădurea de copaci pierzându-ţi obiectivele strategice. Statutul de primar sau de viceprimar implică un contact permanent cu oamenii. Drept urmare, recompensa cea mai frumoasă este să vezi recunoaşterea şi aprecierea în ochii interlocutorului.

Rep.: Care sunt, în opinia dumneavoastră, soluțiile pentru problemele legate de locuire în Cluj-Napoca? (Mă refer la numărul mare de cereri de locuințe sociale, locuințele precare în care trăiesc o parte din cetățeni, zonele nepotrivite traiului în care locuiesc unii clujeni.)

H.A.: În lipsa unor programe şi finanţări considerabile guvernamentale singura soluţie este parteneriatul public-privat: administraţia se asociază dând un teren în concesiune, pe care un investitor privat construieşte un cartier, cedând primăriei un anumit număr de locuinţe. La acest capitol Clujul, deşi a avut mai multe încercări, poate şi datorită crizei mondiale intervenite, dar nu prea a avut norocul în a-şi găsi un partener privat serios.

Rep.: Care sunt domeniile în care ați observat (și/sau contribuit la) îmbunătățiri în asistența socială oferită de Primărie și instituțiile subordonate?

H.A.: Multiplicarea alocărilor pentru anumite categorii sociale vulnerabile, simplificarea şi creşterea transparenţei procedurilor de atribuie a locuinţelor sociale, adoptare unei gândiri integrate în elaborarea programelor sociale care cuprind nu doar componenta de locuire (asigurarea unei locuinţe sociale) dar şi de ocupare (asigurarea unor surse de venituri permanente), şi de tutoriat sau mentorat pentru familiile care se confruntă cu situaţii sociale deosebite.

Rep.: Cum vedeți rolul ONG-urilor în preluarea unei părți din ”munca socială” pe care cetățenii se așteaptă să o presteze Primăria?

H.A.: Externalizarea unei părţi din atribuţiile de asistenţă socială asumate de stat prin autorităţile locale, este un lucru firesc, des întâlnit în ţările cu sisteme democratice consolidate. Datorită multitudinii şi diversităţii din ce în ce mai mari a serviciilor sociale de care este nevoie, dar şi a resurselor umane şi financiare limitate din cadrul administraţiilor locale,  colaborarea cu ONG-urile specializate în aceste domenii este vitală, contribuţia financiară la activitatea lor desfăşurată în condiţii de maximă eficientizare fiind soluţia potrivită pentru a putea veni în întâmpinarea nevoilor societăţii. Beneficiile acestor parteneriate sunt incomensurabile.

Rep.: Ce obiective majore are UDMR Cluj pentru anul 2014?

H.A.: Desigur, UDMR susţine şi participă la elaborarea tuturor proiectelor legislative care vizează accelerarea descentralizării, a procesului de aducere cât mai aproape a deciziilor administrative de cetăţean, de modernizare şi de eficientizare a sistemului administrativ românesc, eliminarea suprareglementărilor sau a unor anomalii legislative, cum ar fi taxa fiscală aplicabilă şi ONG-urilor care închiriază spaţii ale municipalităţii. Noi încercăm să menţinem o comunicare permanentă între parlamentarii UDMR şi cei din administraţia locală, pentru a împărtăşi experienţele, a transmite nevoile legislative de la nivel local. Abandonarea sistemului uninominal de alegere a parlamentarilor, este un alt obiectiv, având în vedere disfuncţionalitatea lesne de observat a actualului sistem politic de reprezentare parlamentară. Şi evident, nu în ultimul rând, obţinerea unor rezultate bune la alegerile europarlamentare, care însemnă înfruntarea concomitentă a euro-scepticismului şi a dezamăgirii din ce în ce mai accentuate a alegătorilor, inclusiv a celor din comunitatea maghiară, de viaţa politică românească. Această va fi cea mai dură provocare a acestui an pentru noi toţi. 

Rep.: Care este importanța acțiunilor UDMR pentru comunitatea maghiară din Cluj?

H.A.: Ca orice comunitate sau grup minoritar, comunitatea maghiară – pe lângă nevoile sale generale, comune – are nevoi speciale, care decurg tocmai din statutul său de minoritar. Aceste nevoi speciale cer o atenţie specială şi de multe ori cer măsuri de discriminare pozitivă. Şi înainte să sară în sus, poate, mulţi, vă dau un exemplu banal: când alocăm sprijinul financiar pentru cultele religioase din municipiu, suntem obligaţi să avem în vedere, pe lângă procentul enoriaşilor fiecăruia din populaţia totală, valorile culturale şi patrimoniul arhitectural deosebit ale comunităţii evreieşti, de exemplu, sau ale celei evanghelico-lutherane. Acest patrimoniu, această diversitate, pe care suntem obligaţi să le protejăm, să le punem în valoare, sunt resursele care fac din Cluj un oraş unic, inegalabil nu doar în România, ci în lume. Pe lângă contribuţia de zi cu zi a reprezentanţilor săi din parlament, din administraţiile locale la binele întregii comunităţi, prin proiecte de interes general, UDMR îşi asumă şi acest rol de aproape un sfert de secol: reprezentarea intereselor şi protejarea valorilor specifice ale comunităţii maghiare din România, pentru că această plus-valoare a diversităţii etnice, lingvistice şi religioase este poate cea mai importantă resursă a ţării faţă de orice alt stat membru al UE.

Rep.: Care este relația Uniunii cu celelalte formațiuni care reprezintă comunitatea maghiară și în ce fel poate afecta existența acestora șansele sale la europarlamentare?

H.A.: O minoritate, care reprezintă un procent puţin mai mare decât pragul electoral, nu îşi poate permite luxul de a se hazarda cu mai multe formaţiuni politice. Pluralismul ideologic, efervescenţă căutărilor şi a frământărilor, trebuie să-şi găsească locul înăuntrul aceleiaşi organizaţii pentru a nu pune în pericol reprezentarea în instituţiile politice democratice. Acesta este de altfel şi interesul comunităţii majoritare, având în vedere faptul ca lipsa unei astfel de reprezentări la nivel local, naţional şi european ar duce inevitabil al radicalizarea politică a minorităţii, ca măsură de suplinire a forurilor şi instrumentelor democratice de negociere şi dialog. Existenţa în sine a celorlalte formaţiuni nu afectează şansele noastre la europarlamentare, dar trebuie evitată situaţia absurdă în care o comunitate de 6% încearcă să atingă pragul electoral de 5% împărţindu-şi voturile între două sau trei formaţiuni politice. Singura noastră şansă sunt dialogul intern înţelept şi disciplinat, şi concentrarea eforturilor spre o mobilizare exemplară.