O doamnă povestea cu tristeţe: la puţin timp după încheierea căsătoriei, a constatat speriată că soţul ei este grav bolnav psihic, iar înaintea căsătoriei, multă vreme, din această cauză fusese internat într-un sanatoriu. La încheierea căsătoriei soţul nu i-a comunicat nimic despre această stare de lucruri şi acum vrea să se despartă. Ascunderea acestui fapt, întreba dânsa, nu constituie un motiv serios de divorţ?
Pentru motivele prezentate, nu la procedura divorţului trebuie să se recurgă, ci la anularea căsătoriei. Art.10 din Codul Familiei impune soţilor ca la căsătorie, să-şi comunice unul altuia starea sănătăţii. Căsătoria este un act, ce se bazează în primul rând pe încredere, care se câştigă printr-o sinceritate fără rezerve a fiecărui soţ, unul faţă de celălalt.
La celebrul adagiu al lui Loysel se spune „en mariage trompe qui peut”, adică, altfel spus, o căsătorie n-ar putea fi anulată dacă soţii s-au înşelat reciproc asupra unor calităţi sau situaţii, chiar dacă aceste manevre dolosive ar fi fost decisive la încheierea căsătoriei.
În dreptul nostru lucrurile se petrec altfel. Statul acordă cea mai mare atenţie căsătoriei, care, pentru viabilitatea ei, trebuie să se întemeieze pe afecţiune, cinste şi totală sinceritate a viitorilor soţi. În numele unei asemenea concepţii, Codul Familiei, prevede că o căsătorie poate fi anulată la cererea soţului, al cărui consimţământ a fost viciat cu privire la identitatea fizică a celuilalt soţ, prin viclenie sau violenţă. Viclenia sau dolul, cum mai este denumită, este o eronare provocată, şi în cazul dumneavoastră a fost provocată prin reticenţă, prin tăcerea soţului bolnav, care în situaţia de faţă este o tăcere constitutivă de dol. Reticenţa unuia dintre soţi prin neinformarea celuilalt asupra stării sănătăţii, prin ascunderea în mod intenţionat  a bolii grave de care suferea este un punct de vedere îmbrăţişat şi de literatura noastră de specialitate. În cazul dumneavoastră doamnă, tăcerea soţului constituie un „mijloc viclean”. Potrivit art.960 din Codul Familiei „dolul este o cauză de nulitate a convenţiei” când mijloacele viclene întrebuinţate de una din părţi  sunt atât de evidente, că fără aceste maşinaţiuni, cealaltă parte n-ar fi contractat.
Care este efectul nulităţii căsătoriei?
Este ca şi când căsătoria n-ar fi avut loc. Ca viciu de consimţământ, dolul atrage nulitatea actului juridic încheiat. Acţiunea aparţine victimei dolului şi se prescrie în şase luni de când eroarea sau viclenia a fost descoperită. Ce înseamnă prescripţie?Dacă soţul al cărui consimţământ a fost viciat, nu se adresează instanţei în termen de şase luni, pierde dreptul la acţiune. Şi dacă din căsătorie au rezultat copii, care este soarta acestora?
Pentru ocrotirea copiilor, legea prevede că declararea nulităţii căsătoriei nu are nici o urmare în privinţa acestora, care îşi păstrează situaţia de copii din căsătorie.  Ca atare, le sunt aplicabile, dispoziţiile privitoare la divorţ, în ce priveşte drepturile şi obligaţiile dintre părinţi şi copii.
Declarând căsătoria nulă, instanţa judecătorească trebuie să decidă căruia dintre părinţi i se vor încredinţa copiii sau copilul minor. În acest scop instanţa va asculta pe părinţi, autoritatea tutelară şi minorii care au împlinit 10 ani.
Judecătoria va trebui să fixeze de asemenea contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.
Dragostea este un sentiment puternic, dar trebuie să treacă prin raţiune.  Dragostea este acaparatoare, exclusivistă, dar nu oarbă. Deşi s-a căsătorit de tânăr, Napoleon spunea: „dacă omul n-ar trebui să îmbătrânească, nu şi-ar dori niciodată căsătoria”.
Colonel (R) Magistrat
Ion Ghercioiu †

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.