Nu ştiu cum se face, dar tot la familia Tărău ajungem din nou. Nişte vrăbiuţe care au trecut oceanul ne-au ciripit că prinţişorul Adi, care se simte mai în siguranţă pe celălalt ţărm al Atlanticului decât în propria sa casă, din motive expuse pe larg de ziare şi televiziuni, a repurtat, în sfârşit, şi el, o mică victorie în justiţie. Frustrat de dreptul de a avea lângă el pe băieţelul pe care singur l-a abandonat odată cu fuga sa dintr-o ţară a tuturor posibilităţilor în alta, după multă trudă avocăţească, Adişor a obţinut recent prin instanţă dreptul de a-şi vedea copilul. Cum ne îndoim de faptul că va îndrăzni să vină el să-l vadă, nu prea ştim cum ar putea avea loc întâlnirea între Tărău-tatăl şi Tărău-fiul în România, fără ca organele să-l aştepte pe tătic cu cătuşele pregătite. Doar dacă mămica va încuviinţa ca bunicul să facă o mică plimbare cu juniorul până în Ungaria. Riscul ar fi ca mama să-l aştepte zadarnic la întoarcere.
