După șase ani după ce a fost trimis în judecată de către procurorii DNA – ST Cluj pentru fapte de corupție, Rareș Pop, prin casa de avocatura Chiriță & Asociații, a obținut o victorie uriașă la Curtea de Apel Alba Iulia: dosarul va fi rejudecat, după ce fostul șef al ISCTR Cluj a fost condamnat ilegal de către Tribunalul Cluj de către un complet nespecializat pe fapte de corupție. Practic, s-a demonstrat că procesul a fost abuziv. Este o decizie care face lumină în multe dosare penale!
Fostul șef al ISCTR Cluj, Pop Rareș, a fost trimis în judecată în 2014 și condamnat în primă instanță la 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare. Ceilalți doi inculpați din dosar, inspectorul de la Cluj, Crișan Claudiu a fost și el condamnat la 2 ani și 4 luni închisoare cu executare, iar Radu Dohotar a primit pedeapsa de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare.
Procesul de fond s-a judecat la Tribunalul Cluj de către judecătorul Nora Boiciuc. Ulterior, în septembrie 2018, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Alba Iulia, prin strămutare, instanță care în 16 iunie a validat ceea ce mulți specialiști în drept penal opinau de mult timp: judecarea persoanelor de către un complet nespecializat pe fapte de corupție ar duce la anularea sentințelor. Deși dispozițiile legale care reglementează completurile specializate pe corupție ar fi trebuit să fie clare pentru toată lumea, cazul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Practic, ani de zile, Rareș Pop, prin avocat Radu Chiriță, a încercat să demonstreze că completele nespecializate pe fapte de corupție atrage nulitatea absolută. De altfel, în iulie 2019, Curtea Constituțională a României s-a pronunțat cu privire la noțiunile de ”complet specializat” și ”judecător specializat” în sensul că a decis că la instanțele penale trebuie să existe complete specializate privind judecarea faptelor de corupție. Culmea, la Tribunalul Cluj nu exista niciun astfel de complet, iar de aici lucrurile au luat o întorsătură în multe dosare penale.
În cazul lui Rareș Pop, Curtea de Apel Alba Iulia a sesizat completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ÎCCJ cu privire la completurile specializate din prima instanță, iar Curtea Supremă a respins sesizarea pe motiv că Decizia CCR clarifică deja această chestiune, că textul de lege este suficient de clar, în sensul că trebuie să existe complete specializate pe fapte de corupție. Inclusiv reprezentantul Ministerului Public, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ce a fost reprezentat de domnul procuror Teodor Manea a solicitat Curții Supreme respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate de Curtea de Apel Alba Iulia pe motiv că dispozițiile legale care reglementează completurile specializate pe corupție sunt clare şi nu creează dificultăţi de interpretare. Cu alte cuvinte, procurorul spune că dacă nu se respectă completele specializate se atrage nulitatea absolută.
Cu toate că DNA este o structură specializată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din cadrul Ministerului Public, se pare că la DNA Cluj legea nu este suficient de clară și opinia șefei DNA Cluj contravine cu cea a superiorilor săi. Practic, șefa DNA Cluj, Anca Mărincean susține că nu este nevoie de complete specializate.
Curtea de Apel a desființat toate actele întocmite de Tribunalul Cluj
Totuși, într-un final, Curtea de Apel Alba Iulia a constatat în cazul lui Rareș Pop nulitatea absolută a procesului penal și a dispus trimiterea dosarului la rejudecare, ca urmare a lipsei completurilor specializate pe fapte de corupție în cadrul Tribunalului Cluj la momentul judecării pe fond.
Admite apelurile formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, partea civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj și inculpaţii Pop Rareș Vasile, Crișan Claudiu Vasile și Dohotar Ioan Radu împotriva sentinţei penale nr.228 din 2.08.2017 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 3975/117/2014, pe care o desființează și dispune rejudecarea cauzei de către Tribunalul Alba. Desființează toate actele procedurale întocmite de Tribunalul Cluj. Se vor restitui către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj și Serviciul Român de Informa?ii documentele clasificate înaintate la dosarul cauzei. În baza art.275 alin.3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia. În baza art.275 alin.6 C.proc.pen. onorariul parțial acordat apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul Dohotar Ioan Radu, în sumă de 75 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 16.07.2020”, se arată în soluția pe scurt a Curții de Apel Alba.
Reacția lui Rareș Pop
După decizia Curții de Apel, Rareș Pop, a declarat că e fericit că a reușit în sfârșit să demonstreze abuzurile la care a fost supus în acest proces.
”Mă bucură foarte tare decizia Curții de Apel Alba Iulia. În 2017, în momentul în care am fost condamnat, am spus că voi face tot ce îmi stă în putință pentru a demonstra abuzurile și ticăloșia la care am fost supus prin acest proces, lucru care se pare că în 2020 am reușit să-l fac! În primul rând, doresc să-i mulțumesc avocatului care m-a reprezentat, domnului Radu Chiriță! Acest rezultat i se datorează în totalitate!”, a declarat Rareș Pop pentru Gazeta de Cluj.
Chiriță & Asociații: Curtea de Apel Alba Iulia a constatat nulitatea absolută a procesului penal şi a dispus trimiterea cauzei la rejudecare
Rareș Pop a fost reprezentat în instanță de către casa de avocatură Chiriță & Asociații. Apărare a fost asigurată de echipa de avocaţi formată din Radu Chiriţă, Bianca Pantea şi Mihnea Nova. Ulterior deciziei Curții de Apel, avocații au făcut câteva precizări pe care vi le prezentăm mai jos:
”Printr-o decizie din 16 iulie 2020, Curtea de Apel Alba Iulia a constatat nulitatea absolută a procesului penal şi a dispus trimiterea cauzei la rejudecare, ca urmare a lipsei completurilor specializate pentru fapte de corupţie în cadrul Tribunalului Cluj.
În fapt, cauza, ce avea ca obiect infracţiuni de corupţie, a fost înregistrată în anul 2014 la Tribunalul Cluj. Deşi pentru anii anteriori Tribunalul Cluj stabilise completuri specializate pentru infracţiunile de corupţie, desemnând în acest sens o parte a completurilor secţiei penale, pentru 2014 nu au fost stabilite astfel de completuri specializate. De altfel, această practică a continuat şi în perioada 2015-2019, fiind stabilite din nou doar după formularea apelului în cauza judecată la Curtea de Apel Alba Iulia.
După ce instanţa a rămas de două ori în pronunţare pe acest motiv de apel şi a repus de fiecare dată cauza pe rol, s-a constituit un complet de divergenţă. Acesta a dispus sesizarea completului de dezlegare a unor probleme de drept din cadrul ICCJ cu două întrebări legate de efectele deciziei 417/2019 a CCR şi de art. 29 din Legea nr. 78/2000. Sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, cauza a fost a treia oară repusă pe rol şi, după dezbateri şi deliberare, în complet de divergenţă s-a dispus în unanimitate trimiterea cauzei la rejudecare (…)”, a transmis casa de avocatură Chiriță & Asociații.
