“Cea mai mare parte a teritoriului oraşului este foarte modest echipată pentru a suporta traficul. Centrul este cel mai bine dotat din acest punct de vedere”, a arătat şeful de proiect al PUG, Adrian Borda, în cadrul dezbaterii care a avut loc marţi în Sala de Sticlă a Primăriei. Săptămâna viitoare vor avea loc încă două dezbateri pentru noul plan urbanistic.
Dezbaterea de marţi s-a axat pe probleme de mobilitate si trafic din Cluj-Napoca. Arhitecţii care lucrează la noul proiect urbanistic au arătat ca haosul si discontinuitatea traseelor din oraş se datorează unei dezvoltări neplanificate a oraşului pentru cel puţin 100 de ani. Adrian Borda a evidenţiat principalele căi de circulaţie din oraş şi din împrejurimi, subliniind că autostrada A3 leagă Clujul la scară mai largă, dar oraşul nu este conectat eficient la aceasta, existând doar două noduri de legătură între şoselele care ies din oraş şi autostradă, la Nădăşel şi Gilău.
“Potenţialul de extindere a zonei metropolitane nu este atins. Dezvoltarea oraşului depinde de plusvaloarea pe care teritoriul o poate aduce”, a mai declarat Borda. “Sistemul rutier e ineficient. Clujul este echipat cu tot ce îi trebuie pentru a deveni un pod economic foarte important: cale ferată, căi de transport pentru energie, alimentarea cu apa, densitatea populaţiei şi altele”, este de părere şeful de proiect pentru PUG.
Una dintre soluţiile identificate de arhitecţi este valorificarea căii ferate. Un tren urban, prin nodurile intermodale pe care le-ar deservi ar putea să preia nevoile de mobilitate ale unei bune părţi din populaţia oraşului, sunt de părere aceştia. Iar odată cu finalizarea construcţiei noii piste de aterizare, Clujul îşi va consolida poziţia de port aerian regional. Noul PUG va aduce schimbări la direcţia de aterizare şi decolare şi va stabili mai strict culoarele de zbor.
Transportul în comun este în prezent deficitar în Cluj-Napoca., a arătat Leonte Petric, de la Universitatea Transilvania din Braşov, care a realizat un studiu de circulaţie pentru oraş. Există prea puţine mijloace de transport, liniile au fost gândite în urmă cu 20 de ani pentru nevoile de atunci ale locuitorilor, în fiecare dimineaţă sunt supraaglomerate şi nu există un sistem inteligent de administrare a transportului public.
Pentru a obţine fluenţă şi continuitate între traseele rutiere, urbaniştii au identificat un nou element-cheie: dezvoltarea traficului pe culoarul Someşului. Un alt traseu important pentru oraş îl reprezintă artera ocolitoare de Sud. Aceasta ar putea prelua o mare parte din traficul din oraş, mai ales în ceea ce priveşte autoturismele care tranzitează prin Cluj-Napoca spre alte destinaţii, lucru care ar elibera străzi cu un trafic zilnic de până la 35.000 de maşini pe zi. Este cazul Bulevardului 1 Decembrie 1918, dar şi al unor străzi din cartierele mai dens populate, ca Aurel Vlaicu şi Calea Floreşti.
Diana Gabor
