Gazeta de Cluj vă prezintă opinia a doi istorici în ceea ce priveşte cum ar trebui organizat centrul Clujului şi principalele proiecte pe care le au în minte. De această dată am apelat la directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Ioan Piso, şi la istoricul Vasile Lechinţan pentru a observa care sunt principalele probleme ale urbei de pe Someş
“Ar trebui organizat spaţiul din strada Victor Deleu, refăcute organizaţiile de încălzire romane, puse sub un acoperiş uşor de sticlă, făcută o legătură cu parcul Ion Luca Caragiale unde se află zidul roman al oraşului. Ar trebui pusă mult mai mult în evidenţă strada Deleu, iar această zonă să devină spaţiu pietonal şi legat de Piaţa Muzeului fiindcă acolo este o mare densitate de monumente : este Mănăstirea Franciscanilor, obeliscul. De asemena, Lupa Capitolina din Piaţa Muzeului trebuie refăcută.
Dacă aş avea cum, odată aş găsi un spaţiu pentru o clădire a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. Apoi aş face zonă pietonală pe strada Iuliu Maniu aşa cum s-a făcut în centrul istoric al Bucureştilor. Am fost în Capitală şi mi-a plăcut.
Aş introduce autobuze de la Turda şi de la Floreşti sau dacă doriţi chiar de la Huedin odată la 15 minute.
Aş lega toate cartierele de centru prin autobuze. Din Andrei Mureşanu poţi ajunge numai pe jos.
Aş face staţii de autobuze în plin centru, inclusiv în Piaţa Unirii. Dacă ar fi după mine ar dispărea maşinile din Piaţa Unirii. Sunt mii de oameni care nu au soluţii de venit în centru decât cu maşina proprie pentru că nu funcţionează transportul în comun. La Oxford ai autobuz odată la 10 minute autobuz supra-etajat pentru Londra. Acolo nu se mai văd maşini.
Avem o serie de idei pentru Cluj Capitală Culturală Europeană care sunt cuprinse în proiectul pe care îl facem noi acum în vederea anului 2020 şi pregătirile necesare. Ar trebui un sediu pentru Filarmonică făcut cât mai repede. Clujul nu poate avea pretenţii să devină capitala culturală europeană fără un sediu pentru Filarmonică şi un sediu pentru Muzeul de Istorie a Transilvaniei.
De asemenea, mai trebuie toată reorganizată Cetăţuia. Tot trebuie refăcut acolo, chiar şi parcul şi treptele până acolo. De asemenea, trebuiesc refăcute cele trei clădiri aparţinând vechii garnizoane austriece. Ar putea fi puncte muzeale aşa cum se face la Alba-Iulia.
Un alt lucru care ar trebui făcut este finalizarea centurilor. Centurile trebuie să funcţioneze, dar numai cu asta nu am reuşit să scoatem toate maşinile. Transportul în comun este cheia civilizaţiei oraşului. Mai bine să se cheltuie bani pentru transportul în comun decât pentru parcări.
Ar fi loc şi pentru turişti atunci. Noi nu am mai circula cu maşinile noastre. Eu aş veni cu autobuzul, dar nu am autobuz. Staţiile de autobuz trebuie să fie în centru şi nu în Piaţa Mihai Viteazu. În felul acesta scoţi maşinile mici din centru. Ele ies singure. Biserica Calvaria şi Biserica Sfântul Petru sunt alte obiective pe care ar trebui să se pună mai mare accent.
Pe viitor trebuie în primul rând să nu se mai facă greşeli cum s-au făcut în primii ani dupa revoluţie când toţi au vrut să îşi trântească câte o bancă. Uitaţi-vă la mizeria cu Hotelul Beyfin. A fost cea mai unitara piaţă de la 1900 până când au distrus-o construind Hotelul Beyfin. Nici măcar nu a fost dat în funcţiune.
Un alt scandal a fost cu Casa Călăului care a fost lăsată să se distrugă. A fost una dintre cele mai importante case istorice din Cluj-Napocca. Este situată pe strada Avram Iancu, unde este un teren viran. Este o casă cum găseşti în imprejurimile Vienei, însă acolo se organizează restaurante. Ar fi ieşit un local extraordinar şi în Cluj-Napoca.
Pe vremuri se zice că acolo locuia Călăul Clujului. Au locuit nu ştiu câte familii de rromi, ca să nu le zic altfel, care până la urmă le-au dat foc poate din dorinţa cuiva. Asta a fost cu mai bine de 10 ani în urmă. Acel monument a dispărut total.
Eu mă tem că nu mai poate fi refăcut. Atunci era încă în stare foarte bună şi se putea reface. Primăria a avut alte interese acum vreo 12 ani. Centrul este valoros, substanţă arhitectonică de bună calitate. Important este să nu mai intervenim în mod abuziv.
Eu regret că s-a încheiat capitolul cu săpăturile în centrul Clujului, dar poate e bine că s-a încheiat. Populaţia Clujului nu este pregătită pentru a cunoaşte trecutul în mod obiectiv. Săpăturile arheologice nu se opresc numai pentru a face cuiva în ciudă. Am pierdut cu toţii din cauza aceasta. În zona aceia, oraşul roman era foarte bine păstrat cum în puţine locuri din ţară asta mai găseşti. Se putea dezveli totul. Cearta în legătură cu săpăturile a fost o ceartă de copii. Clujenii au dovedit că nu sunt maturi. Mai bine că s-a încheiat decât să ne certam pentru ruine.
Comunismul a vrut ca intelectualii să dispară, a făcut cartiere dormitor care nu au o viaţă proprie. Este o dezvoltare într-o direcţie proastă şi Clujul va avea mult timp de suferit de acum înainte. Acum nu mai este nimic de făcut.
În continuare trebuie respect pentru substanţa valoroasă arhitectonică a Clujului şi să încurajăm instituţiile de cultură. Clujul este singurul oraş mare din ţara care nu are o clădire adecvată pentru un muzeu”, consideră Ioan Piso, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.
Palatul Primăriei şi al Culturii
“Mie mi-ar fi plăcut unul din proiectele importante care au fost în perioada interbelică- o primărie nouă, modernă. În centrul Clujului ar trebui situată. Un palat al primăriei este esenţial.
Pe viitor trebuie construit un Palat al Culturii care aş considera că trebuie să fie al artei şi al societăţilor culturale. Sunt numeroase centre culturale care nu funcţionează numai de formă deoarece nu au sedii şi din cauza asta nu se mişcă democraţia pentru că democraţia respiră prin societăţi culturale, societăţi civice. Un palat al Culturii care să adune simbolurile prime ale Clujului. Clujul pare decapitat fără o primărie calumea, fără un Palat al Culturii cum trebuie.
Clădirea primăriei de acuma a fost clădirea prefecturii judeţului şi cea care a fost a primăriei din centru nu este destul de încăpătoare pentru servicii.
Întreţinerea tuturor monumentelor istorice vechi trebuie să fie o prioritate. Să nu se mai distrugă monumente extraordinare arhitectonice cum s-a distrus fabrica de tutun, fabrica Someşul
Ridicată în jumătatea secolului XIX cu clădiri în stil austriac extraordinar. Erau monumente istorice extraordinare. După părerea mea trebuia să fi fost un muzeu al industriei sau un muzeu al tehnicii. Dacă nu ai o identitate a ta istorică nu poţi păşi în viitor. Parcă mergi cu ochii închişi în viitor.
Statuia Lupoaicei a fost pusă greşit pe Eroilor. Nu e poziţionată bine. Atenţia la identitatea unui oraş trebuie sporită. Un Palat al Culturii şi al societăţilor culturale şi al societăţilor civice este extraordinar de important. A fost distrusă forma Pieţei Unirii, care nu arată deloc bine cu pietroaiele de acolo. Bulevardul Eroilor avea nişte mesteceni şi stejari frumoşi pe ambele margini şi acuma nu mai sunt acelea. Ar trebui replantaţi copaci şi rondouri de flori, dar nu ar trebui să fie ciuperci pentru bere pe Eroilor şi Piaţa Unirii. Asta arată o societate de consum fără niciun simţ al esteticului”, consideră istoricul Vasile Lechinţan.
Tiberiu Hrihorciuc
