, Image: 511661100, License: Royalty-free, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Sergey Drozd / Alamy / Alamy / Profimedia
Ultimele 2 săptămâni au reprezentat pentru România cea mai mare explozie de cazuri de coronavirus de la începutul pandemiei și până acum. Dacă luni înregistrăm 1591 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, numărul infectărilor a urcat rapid și a depășit joi pragul de 3000 de infectări pe zi, cu un record absolut de 3130 de cazuri. Panica, combinată cu lipsa de coordonare a autorităților a adus în spațiul public mai multe variante vehiculate, printre care și carantinarea generală a țării, asemănătoare cu cea din martie. Spitalele nu pot ține pasul cu numărul de internări iar locurile la terapie intensivă destinate pacienților cu insuficiență respiratorie începe să atingă limita maximă, existând deja unități medicale care au anunțat că nu mai pot primi oameni la ATI. Despre situația haotică din România și despre potențialul viitor al țării sub amenințarea valului doi de Coronavirus, aflați în acest număr din Gazeta de Cluj.

La un număr total de 30.191 de teste Covid 19 efectuate în intervalul 7-8 octombrie, cele 3000 și puțin de cazuri ne aduc la o rată de pozitivare de 10,3%, dublă față de luna August, lună de sezon estival în care toată lumea se îngrijora de neregulile de pe litoral. 

La o astfel de transmisie comunitară, România riscă colapsul sistemului medical din cauza supraaglomerării.  Numărul ridicat de cazuri este dat de o ipocrizie cu iz electoral tipică politicienilor din România. La numai 300 de cazuri pe zi, în martie, țara a intrat în carantină generală. Panica instalată odată cu starea de urgență și măsurile stricte au reușit să țină transmisia în frâu pentru o bună perioadă de timp. Din frica căderi în cap a economiei Românești, dar și din cauza presiunilor sociale, România s-a relaxat destul de devreme și a dat liberă circulație populației pe timpul sezonului cald, cu măsuri de restricție nerespectate, am reușit să ne aruncăm la câte 1000-1500 de cazuri pe zi și am ajuns să o considerăm normă. Rata de pozitivare la acel moment era totuși încă sub control. La un procent de 5-6% din cauza unui număr de teste crescut pe spatele cetățenilor care aveau nevoie de aviz pentru epidemiologic pentru a călători în alte țări, situația părea gestionată la limită de autorități.


Odată cu precampania și campania electorală însă, macazul a fost schimbat în interesul “politicilor de bine”. Mai exact, Guvernul Orban, aflat pe un trend ascendent de popularitate, trebuia să pregătească terenul pentru alegerile din septembrie.

Măsura deschiderii școlilor, precum și încurajarea în masă a prezenței la vot au dus, la două săptămâni de la ziua votului și la aproape o lună de la începerea anului școlar, la catastrofa la care asistăm azi. Guvernul și-a asumat indirect, dintr-o dorință de afirmare a competențelor și pentru a închide gura partidelor din opoziție, că poate gestiona două dintre cele mai importante evenimente ale țării și că va reuși în același timp să țină în frâu numărul de cazuri. Din păcate pentru ei, dar mai ales pentru noi, aceștia au eșuat la ambele capitole.  

 Însă adevărata durere pentru mai marii din guvern este că, spre deosebire de ieșirile la rampă din vară, unde poporul putea fi blamat pentru lipsa de responsabilitate fără prea multe consecințe, de data aceasta vina nu se mai poate arunca la fel de lejer. Inițiative guvernului îl fac responsabilul principal în acest fiasco din sănătate.

Un val de infectări nu trebuie să însemne și un val de decese

Pe un premiu de consolare, pur simbolic, putem afirmă că România e oaia neagră a Europei în ceea ce privește explozia de cazuri. Sezonul rece ce favorizează virozele, combinat cu începerea școlilor în mai toate statele europene a dus la o creștere exponențială pe aproape tot teritoriul bătrânului continent. În România, comparat cu alte state  situația infectărilor nu e atât de rea ca în țări precum Marea Britanie sau Franța


Ceea ce este îngrijorător pentru acest val de infectări este că rata mortalității poate atinge și 6% în unele județe din țară. Raportul Institutului Național de Sănătate Publică arată că în data de 6 octombrie s-au raportat 73 de decese pe teritoriul țării. Mortalitatea ,comparată cu țările din vestul europei este și de 20 de ori mai mare. De vină ar sistemul de sănătate dotat precar, cu paturi insuficiente dar și metodologia de gestionare a pacienților diagnosticați. Faptul că România, nu a fost în stare în ultimiii 30 de ani să construiască un sistem de sănătate stabil se vede abia acum, când spitalele și medicii sunt puși la încercare de situații care amenință viața pacienților. Chiar dacă în celelalte state situația pare mai așezată, cu o asumare clară a responsabilității din partea autorităților, Guvernul României pare să fi picat în capcana măsurilor repezite și pierde foarte rapid suportul populației.

Măsurile dure – singurul buton pe care știm să-l apăsăm

Cu un istoric ceaușist plin de represiuni poliție politică, cineva din exterior ar crede că Românii nu se vor lăsa ușor atrași într-o a doua carantină generală, măsură care le va restrânge inevitabil drepturile și libertățile cetățenești, lăsând loc multor abuzuri din partea autorităților. Ceea ce se întâmplă însă, este vehicularea scenariului de timp “lockdown” pe la mai toate  televiziunile. 

Din dorința de a arăta că fac ceva în privința numărului ridicat de cazuri, autoritățile au dispus închiderea restaurantelor în mai multe județe precum și a teatrelor și cinematografelor. 

Doctorul Mihnea Hurmuzache, medic infecționist de la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași a declarat că  dacă nu se vor impune măsuri stricte, o vom duce așa pentru o perioada lungă de timp: 

Probabil se vor închide multe locuri, așa cum s-au redeschis. Poate chiar ar fi bine sa impunem restricții severe timp de o luna de zile, dar pentru toata Romania, fără excepții. Dacă nu impunem o luna de zile cu măsuri stricte, o vom duce așa o perioada lungă de timp”, a precizat Mihnea Hurmuzache.

Tot pe același scenariu încearcă să ne îndrepte și Raed Arafat., secretarul de stat în Ministerul de Interne și cea mai vocală figură a acestei epidemii. 

”A fost deschiderea școlilor, campania, alegerile, deschiderea anului universitar. Noi ne-am așteptat la o creștere, dar ea trebuie controlată. Nu o putem controla decât aplicând anumite reguli și restricții pentru o perioadă definită de timp.

Nu luăm în calcul închiderea mall-urilor. Nu am stat să vedem de la ce cifră introducem lockdown în București. S-ar putea să fim rugați să luăm măsuri mai dure, măsuri care s-au luat în starea de urgență, de la limitarea ieșirilor la altele. Nimeni nu poate să promită că nu o să luăm alte măsuri, dacă lucrurile se agravează.

Ne apropiem de un prag foarte periculos, care ne va obliga să luăm anumite măsuri”, a declarat Raed Arafat, pentru TVR.

Ce facem în continuare 

Viitorul incert pe care-l are România în acest moment este cauzat de o combinație de incompetență și nepăsare. Valul doi de infectări este și despre noi și nu trebuie să uităm asta. Panica creată în primăvară nu a fost înlăturată pentru a fi înlocuită cu lipsa de responsabilitate ci cu o abordare rațională asupra situației. Măsurile impuse de guvern nu trebuie să fie în regim totalitar pentru a putea fi respectate de populație. În același timp, este nevoie reînnoirea protocoalelor de sănătate și angajarea specialiștilor în sănătate publică, și nu a medicilor, în cadrul direcției sanitare pentru a efectua anchete epidemiologice eficientă, a urmări cu atenție parcursul bolii și a reda într-o formă transparentă și ușor de înțeles datele către populație evitând orice fel de tergiversări pe fond conspiraționist. Nu vom putea încăleca valul doi precum statele mult mai dezvoltate din punct de vedere al sistemului de sănătate, însă avem datoria de a evita un eșec absolut, din care cu greu vom mai putea reveni. Și acesta este doar începutul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here