WIKILEAKS: Femei influente, numerele de telefon al preşedinţilor şi strategia fiscală

Wikileaks a publicat noi telegrame care vorbesc despre strategia fiscal-bugetară a României, despre numerele de telefon ale lui Traian Băsescu, Călin-Popescu Tăriceanu şi al fostului ministru de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu.  

Strategia fiscal-bugetară în discuţie este doar o propunere a Guvernului, convenită cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană, propunere care va trebui dezbătută în Parlamentul României. Aşadar, propunerea se va înainta forului legislativ şi va conţine două proiecte de lege privind Bugetul de Stat şi Bugetul Asigurărilor Sociale pentru anul 2012, însoţite fie de o serie de Ordonanţe de Guvern pentru celelalte modificări legislative pînă în 2014, fie de asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, pe pachetul de modificări legislative de rigoare.

Pentru anul următor, Executivul estimează o creştere economică de 3,5-4% din PIB, respectiv de la 543 miliarde de lei la 588 de miliarde de lei. De asemenea, Strategia prevede un deficit bugetar de 3%  în 2012, de 2,5% în 2013 şi de 2,2%  în 2014. Strategia prevede că, în perioada 2012-2014, tendinţa de reducere a inflaţiei va continua, urmînd ca rata acesteia să scadă pînă la 2,5% în 2014, iar media anuală să fie de 2,8%. Totuşi, la sfîrşitul anului 2012, rata inflaţiei ar urma să ajungă la 3%, iar în 2013 la 2,8%.
Iată principalele măsuri pe care Guvernul intenţionează să le aplice prin Strategia anunţată.
Pensiile persoanelor care au lucrat în condiţii deosebite, dar şi ale celor care au ieşit din cîmpul muncii în acest an vor fi îngheţate pînă în 2014. Se încalcă astfel, prevederile noii legi a pensiilor, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2011, referitoare la pensionarii care au lucrat în condiţii deosebite de muncă. Legea acordă majorări acestei categorii de pensionari, începînd cu 1 ianuarie, anul viitor (2012).
Guvernul a decis să sisteze pînă în 2014 acordarea tichetelor de masă, cadou şi de vacanţă, pentru angajaţii din instituţiile publice.
Va continua sistemul de compensare a muncii prestate suplimentar, în afara orelor de lucru,  doar cu ore libere.
Se vor reduce, gradual, cheltuielile cu personalul angajat în sistemul public; politica de blocare a angajărilor va presupune ocuparea unui singur post din 7 vacanţate. Astfel, pentru 2012, cheltuielile de personal vor reprezenta 7,2% din PIB; pentru 2013 vor reprezenta 7,08% din PIB, iar pentru 2014 – 6,79% din PIB. Scăderea fondului de salarii va accentua creşterea şomajului. Restrîngerea de personal, aplicată de-a valma, mecanic, va duce, spre exemplu, la acutizarea problemelor din Sănătate, unde, şi aşa, se resimte lipsa medicilor. În România, populaţia este asistată de 2 medici la 1.000 de locuitori, cea mai redusă rată din Europa.
Executivul amînă reducerea CAS (a contribuţiilor la asigurările sociale pentru angajatori), deşi fusese anunţată în primăvara aceasta. Menţinerea cotei la nivelul actual va încuraja munca la negru şi evaziunea fiscală.
Guvernul va amîna cu 2 ani, pînă în 2014, finanţarea Educaţiei cu minimum 6% din PIB. Astfel, deşi noua Lege a Educaţiei Naţionale, publicată în Monitorul Oficial la începutul anului în curs, stabileşte că pentru finanţarea învăţămîntului trebuie alocate minimum 6 procente din PIB, iar pentru cercetarea ştiinţifică cel puţin 1% din PIB; nivelul fondurilor destinate Educaţiei rămîne îngheţat la 3% din PIB. Guvernul pretinde lipsa fondurilor impuse de lege, care ar presupune un efort bugetar suplimentar de peste 46 de miliarde de lei în anii 2012 şi 2013.
Strategia fiscal-bugetară a Guvernului pe 2012-2014 survine în urma  rectificării bugetare hotărîte de Guvern săptămîna trecuta. În ciuda austerităţii la care va fi supusă populaţia, unele ministere şi structuri guvernamentale vor primi fonduri suplimentare substanţiale de la bugetul statului, astfel: 1,4 miliarde de lei – Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Ministerul Administraţiei şi Internelor; 735 de milioane de lei –  Ministerul Agriculturii; 10 milioane de lei  –  Ministerul Justiţiei; 1,3 milioane de lei –  Ministerul de Externe; 227 milioane de lei – Ministerul Apărării; 38,5 milioane de lei – SRI; 5 milioane de lei – SIE; 3 milioane de lei – SPP; 6,4 milioane de lei – STS.
SOLUŢII DE REDRESARE ECONOMICĂ
Printre măsurile cu impact asupra mediului economic şi social, fără de care dezastrul se va permanentiza, se numără:
– Diminuarea contrabandei şi a evaziunii fiscale, de la aproximativ 30% la maximum 2% din PIB, nivel atins în Uniunea Europeană. În România, fenomenul evaziunii fiscale atinge aceeaşi valoare ca a Bugetului de Stat;
– Controlul riguros al achiziţiilor publice. În Raportul Curţii de Conturi pe anul 2009, se semnalează că aproximativ 10 miliarde de euro au reprezentat valoarea contractelor de achiziţii publice frauduloase;
– Reducerea cheltuielilor bugetare în zona aparatului guvernamental: micşorarea numărului de ministere (de la 15 la maxim 10), de agenţii guvernamentale (de la 200 la maximum 30) şi a altor asemenea structuri, în funcţie de numărul instituţiilor corespondente din Uniunea Europeană;
– Naţionalizarea fondurilor de pensii obligatorii administrate privat, după modelul Ungariei. Măsura ar aduce 1,5 miliarde de euro bugetului public de pensii;
–         Aplicarea unui plan de investiţii în infrastructură, gen MARSHALL, atît la nivel naţional, cît şi în fiecare euroregiune. Oricît am căuta să desluşim şi aspecte constructive în spiritul strategiei fiscal-bugetare guvernamentale pentru perioada 2012-2014, nu reuşim decît să înţelegem că, pe noi, românii de rînd, ne aşteaptă zile şi mai negre. Cele 10 miliarde de euro, la cît estimează guvernanţii „economisirea“ prin implementarea Strategiei, vor îngroşa, de fapt, buzunarele clientelei portocalii, bani indispensabili pentru alegerile apropiate. Totodată, slaba putere de cumpărare va prăbuşi nivelul de trai, iar sărăcia lucie va năpădi România.

Wikileaks a publicat astăzi noi telegrame ale Ambasadei SUA de la Bucureşti. O astfel de telegramă dezvăluie una dintre modalităţile în care România s-a achitat de datoria de a sprijini reconstrucţia postconflict a Afganistanului.
Pe 16 martie 2005, Ministerul Apărării a trimis o scrisoare Ambasadei SUA, primită abia pe 1 aprilie, prin care anunţa intenţia guvernului de la Bucureşti (condus la acea vreme de Călin Popescu Tăriceanu) de a dona armament Armatei Naţionale a Afganistanului, ţară în care România era şi este implicată, alături de SUA, în războiul împotriva talibanilor.
 
Ambasada redă scrisoarea primită de la Ministerul Apărării şi semnată de generalul de brigadă Emanoil Ciocotea, şeful Departamentului Logistică: România dorea să doneze Afganistanului 7.167 de puşti-mitralieră de calibrul 7,62 (binecunoscutele AKM-uri) cu pat comun categoria I şi 783 de astfel de puşti, de categoria II.
Detaliul care umbreşte însă acest gest al Guvernului de la Bucureşti este că puştile erau mai bătrâne decât soldaţii care urmau să le folosească: erau fabricate în 1963 (lotul de 7.167 bucăţi) şi 1964 (lotul de 783 de bucăţi).
Chiar şi aşa, lucrurile nu erau atât de simple. "Obiectele nu pot fi donate decât dacă Guvernul României adoptă o decizie în acest sens. Pentru asta, Guvernul României trebuie primească scrisori oficiale de la Ministerul Apărării SUA şi de la Guvernul Afganistanului, care să notifice acceptarea donaţiei şi care să menţioneze cine va pune la dispoziţie transportul donaţiei pe ruta externă către beneficiar", arată telegrama interceptată de Wikileaks cât de întortocheată este birocraţia românească.
După aproximativ o lună, pe 4 mai 2005, Departamentul de Cooperare în Apărare al Ambasadei SUA de la Bucureşti primeşte o nouă scrisoare de la Ministerul Apărării, semnată de data aceasta de adjunctul şefului Departamentului Logistică, generalul de brigadă Leucea Crăciun.
Din scrisoare, reiese că americanii puneau deja la dispoziţie transportul până în Afganistan, dar se interesau dacă românii sunt dispuşi să acopere măcar costurile transportului armelor până la aeroportul "Mihail Kogălniceanu" de lângă Constanţa, de unde urmau să fie preluate de aeronava americană.
Răspunsul României: "România nu poate acoperi nici costurile transportului intern de armament, estimate la 35.520 de dolari, nici costurile de manipulare a mărfii la aeroport". Armele urmau să fie aduse din garnizoana Târgovişte, iar Ambasada notează că "distanţa dintre oraşele Constanţa şi Târgovişte este de peste 300 de kilometri".
Mai mult, Ministerul Apărării îşi anunţă partenerii americani că armele nu vor fi aduse nici măcar până la aeroportul militar "Mihail Kogălniceanu", ci "vor fi livrate la o locaţie situată la 5 kilometri de aeroport, cu o zi sau două înainte de sosirea avionului (american)".
O discuţie de pe forumul studenţilor de la Academia Forţelor Terestre din Sibiu arată că puştile-mitralieră de calibru 7,62, denumite popular AKM-uri, fabricate în 1963, mai sunt folosite doar în şcolile militare, fiind scoase din uzul Armatei române.
Wikileaks a publicat astăzi noi telegrame ale ambasadei SUA de la Bucureşti. O astfel de telegramă din 2005 dezvăluie numerele de telefon şi datele de contact ale noilor lideri politici de la Bucureşti, imediat după alegerile din 2004.
Numărul de telefon mobil al preşedintelui Traian Băsescu era, în 2005, în fosta reţea Zapp: 0788.194.823. Acest număr nu mai este valabil în prezent. Numerele de telefon ale fostului premier liberal Călin Popescu Tăriceanu şi ale fostului Ministru de Externe Mihai Răzvan Ungureanu, actualul şef al Serviciului de Informaţii Externe (SIE) sunt încă valabile, de aceea gândul nu le va publica.
 
La fiecare dintre cei trei lideri politici, diplomaţii americani au listat şi numele asistenţilor, precum şi telefoanele fixe la care pot fi găsiţi pe timp de zi sau pe timp de noapte.

Topul femeilor influente

Wikileaks a publicat astăzi noi telegrame ale Ambasadei SUA de la Bucureşti. Într-o astfel de telegramă, fostul ambasador american Nicholas Taubman întocmeşte o listă cu cele mai influente cinci femei din România, în 2007.
Criteriile de care diplomaţii americani au ţinut seama au fost "notorietatea numelui, contribuţiile la societatea civilă din România şi importanţa în raport cu interesele SUA".
 
Topul celor mai influente românce arăta astfel:

• Nadia Comăneci – gimnastă olimpică, medaliată cu aur, preşedintă onorifică a Comitetului Olimpic Român;
• Monica Macovei – ministrul Justiţiei, actualmente europarlamentar PDL;
• Mona Muscă – parlamentar în Camera Deputaţilor, Partidul Liberal Democrat. Actualmente s-a retras din viaţa publică, după ce a fost deconspirată că a colaborat cu Securitatea, în studenţie;
• Mihaela Rădulescu – prezentatoare de televiziune şi radio şi promotoare a Crucii Roşii din România;
• Renate Weber – preşedintele Fundaţiei pentru o Societate Deschisă (Soros), actualmente europarlamentar PNL.

Tiberiu Hrihorciuc