Au fost puşi în libertate, după ce au făcut trafic cu medicamente în SUA de 55 de milioane de lei

301

După ce au stat două luni în arest, judecătorul Delia Purice, de la Curtea de Apel Cluj, a decis punerea în libertatea a persoanelor arestate în lotul ”farmaciştilor online”. Aceste persoane au fost reţinute de procurorii DIICOT fiind acuzaţi de constituire sau aderare la un grup de criminalitate organizată, trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc.

Procurorii DIICOT au reţinut la sfârşitul lunii ianuarie 14 persoane într-un dosar privind vânzarea online, în special în SUA, a unor medicamente aflate sub control special şi scoase din circuitul legal cu ajutorul unor farmacişti, în care prejudiciul se ridică la aproximativ 55 de milioane de lei. Din cei 14 membri ai reţelei, 11 au fost arestaţi iar ceilalţi plasaţi în control judiciar la domiciliu.

În prima fază, poliţiştii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate Cluj au descoperit că în perioada 21 iulie – 4 decembrie 2015, au existat mai multe viramente bancare, în total 370, prin intermediul Western Union, către un anume Dan Berchiş. Poliţiştii au mai descoperit că mai multe persoane din Cluj au accesat neautorizat mai multe conturi bancare ale unor persoane din SUA, Portugalia, Marea Britanie, Suedia şi Irlanda, de unde au transferat în mod ilicit suma de 150.000 de dolari SUA. Ancheta a demonstrat că acest Dan Berchiş avea strânsă legătură cu Cosmin Muntean, acesta fiind şi persoana care opera acele tranzacţii financiare frauduloase.

Liderul reţelei de trafic

Capul reţelei de traficanţi de medicamente este Cosmin Muntean, din Cluj Napoca, care este şi patronul afacerii Thai Therapy. Aceasta avea trei asociaţi Cristian Muntean, care era fratele lui, Ovidiu Piroş şi Dorin Gabriel Poruţiu. Afacerile au pornit în anul 2012 şi au vizat, în principal SUA, ţară unde medicamentele au un regim special. Reţeaua vindea xanax în SUA cu 200 de dolari cutia, în condiţiile în care în România, pentru acest medicament se achita între 15 şi 20 de lei, adică de 40 de ori mai puţin. Medicamentele vândute erau Codeină, Xanax, Dormicum, Ultracod, Zolpidem, Diazepam, Bromazepam, Alprazolam, Aiazepam, Midazolam.

La început, grupul era format doar din patru persoane. În timp, Cosmin Muntean a înfiinţat trei site-uri 247medication.com, paianaz.com,125pills.com, care nu puteau fi accesate de IP-uri din România sau estul Europei. Pe aceste site-uri clientul avea convingerea că discută cu medici specialişti în boli psihice.

Astfel, după ce un potenţial client intra în contact cu unul dintre aceste site-uri pentru un medicament anume, i se cerea o prescriere medicală, totul pentru aparenţă de legalitate. Clientul era asigurat că vorbeşte cu un medic, în realitate cei din spatele ecranelor neavând nicio pregătire în acest sens. După ce reţeta era ”confirmată”, clientului i se solicita ca banii să fie plătiţi în avans către o firmă din Cluj, care avea conturi deschise în paradisuri fiscale din Cipru sau Insulele Virgine Britanice. Apoi, după ce plata era confirmată medicamentele erau expediate, în scrisori, de la Oficiile Poştale 6 şi 15 din Cluj Napoca.

Procurorii DIICOT mai susţin că liderul reţelei a extins afacerea în cinci ani şi că la un moment dat şi-a înfiinţat şi o firmă, Mac Farmacons SRL, care avea şi opt angajaţi pentru a acoperi numărul comenzilor care erau în creştere. Tot Cosmin Muntean a fost cel care a dezvoltat relaţii cu farmacii şi cu angajaţii unor depozite farmaceutice, care livrau medicamentele, asta după ce, în prima fază, erau folosite reţete false.

În total, în cei cinci ani de activitate, grupul condus de Cristian Muntean a expediat în SUA un număr de 74.000 de scrisori.

Cărăuşii şi furnizorii de medicamente

În urma cercetărilor a rezultat că membrii grupării infracţionale au intrat în posesia unor medicamente suspuse controlului special prin intermediul unor farmacii din judeţele Cluj şi Bistriţa, cu complicitatea unor farmacişti, utilizând reţete falsificate, precum şi alte metode. Ulterior, membrii grupării infracţionale au preluat online comenzi de la clienţi printr-un ”call-center” care funcţiona în judeţul Cluj.

Cele trei farmacii cu care Cosmin Munteanu a colaborat sunt: farmacia Pedifarm în colaborare cu farmacista Iara Pop Denisa Zoiţa, farmacia Iulfarm SRL Bonţida-Vermeşan Irina Melania şi Matia Impex SRL cu farmacista Litan Iana Dana.

Rolul cărăuşilor, adică cei care trimiteau medicamentele sau ridicau banii de la Western Union, erau Cătălin Dan Răzvan sau Axente Boldiş.

Alte trei persoane, Monica Dreve, Dana Matei Şandor şi Laura Bolojan au fost arestate la domiciliu. Procurorii DIICOT Cluj susţin că aceste trei persoane aveau un rol important în această reţea, în sensul că aveau rolul de a gestiona evidenţa tuturor comenzilor preluate sau livrate de pe cele trei site-uri create de Cosmin Muntean, aşa zise farmacii virtuale, a sumelor de bani încasate sau de încasat prin sistemul de transfer rapid, cât şi pentru conturile bancare deschise la diferite instituţii bancare.

Procurorii susţin că blisterele cu medicamente erau astfel ambalate în scrisori ca să nu dea de bănuit autorităţilor vamale americane. În scrisori mai erau plasate şi reteţe medicale pentru a-l ajuta pe cel în cauză în faţa autorităţilor, dacă acestea deschideau scrisoarea.

Reţeaua farmaciştilor era în atenţia agenţilor americani din 2013

Agenţii federali americani de la DEA ştiau de reţeaua farmaciştilor online încă din 2013, atunci când au deschis două dosare penale, unul în Florida, iar altul în Wisconsin şi au introdus pe fir doi agenţi sub acoperire. Investigatorii sub acoperire au cumpărat de mai multe ori medicamente, aflate pe lista medicamentelor speciale, care nu pot fi eliberate decât în baza unor reţete verzi, emise doar de medicii psihiatri.

Unul din agenţii americani DEA, care a acţionat la Cluj, lucra în Florida, avea numele de cod “Jennifer Thompson” şi a cumpărat de trei ori, medicamente de la reţeaua farmaciştilor. Aceasta a efectuat trei comenzi în valoare de 715,11 de dolari SUA de pastille de Codeină. Preţul unei singure pastille era de 7,38 de lei, în condiţiile în care în farmaciile din România costă doar 17 bani. Ofiţerii antidrog susţin că dacă un consumator bea mai multe astfel de pastille cu alcool, obţin un efect similar cu cel obţinut în urma consulului de droguri.

DIICOT Cluj extins ancheta în acest caz abia în septembrie 2017, când au solicitat de la Procuratura Districtului Gainesville, Florida, şi cel de la Procuratura din Districtul de Est-Wisconsin, date despre livrările de medicamente din România în SUA.

Judecătorul Delia Purice nu a fost de acord cu decizia procurorilor DIICOT

Deşi procurorii DIICOT au cerut prelungirea mandatelor de arestare cu încă 30 de zile, ceea ce ar fi reprezentat a treia lună de arest preventiv, judecătorul Delia Purice nu a fost de acord şi a motivat exemplar acest fapt. ”Atitudinea inculpaţilor de negare a încadrării juridice a presupuselor infracţiuni în cea de trafic de droguri de mare risc, stabilită de către procurori, aceasta nu poate justifica acordarea unei prelungiri a măsurii arestării preventive care nu poate fi privită ca o sancţiune faţă de poziţia procesuală a inculpaţilor, care au libertatea de a-şi face apărarea, în speţă, aşa cum consideră”.

Aceasta a spus că între substanţa activă din medicamentul interzis şi substanţa incriminată de legea penală, aflată pe lista antidrog, nu există identitate chimică.

”Corespunde realităţii că în speţă se impune efectuarea unei expertize care să demonstreze că medicamentele în discuţie, în calitate de produse finite păstrează structura şi proprietăţile substanţelor componente (exemplu substanţa activă Alprazolam înscrisă pe tabelul III al Legii nr. 143/2000), dar aceasta trebuie depusă de procurori până la finalizarea urmăririi penale dacă se apreciază ca oportună trimiterea în judecată a inculpatului când probele trebuie să fie certe, sigure şi să dovedească vinovăţia acestuia dincolo de orice îndoială rezonabilă, până la acel moment fiind suficiente ca indicii rapoartele de constatare tehnico ştiinţifice întocmite de către BCCO Cluj în luna ianuarie, februarie şi martie 2018. Aprecierea temeiniciei conţinutului rapoartelor de constatare excede actualului cadru procesual, fiind apanajul judecătorului de fond”, este concluzia judecătorului Delia Purice.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ