Aviz de la preşedintele Klaus Iohannis pentru Dosarul Revoluţiei ’89. Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu pot fi urmăriţi penal

37

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican -Voiculescu, în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii în dosarul Revoluţiei, anunţă Administraţia Prezidenţială.

„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis vineri, 13 aprilie a.c., ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală faţă de domnul Iliescu Ion, de domnul Roman Petre şi de domnul Voiculescu Gelu – Voican, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, sub aspectul săvârşirii de către aceştia a infracţiunii contra umanităţii, prevăzută de art. 439 alin. (1) lit. a), g), i) şi k) Cod Penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, arată Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat de presă postat pe site.

Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestei cereri.

Pe 2 aprilie, procurorul general, Augustin Lazăr, a cerut preşedintelui României încuviinţarea urmăririi penale în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii în cazul lui Ion Iliescu, membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), a lui Petre Roman, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României şi faţă de Gelu Voican Voiculescu, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României, în dosarul Revoluţiei.

Petre Roman a declarat atunci, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că este uluit şi revoltat de cererea de urmărire penală solicitată de procurorul general Augustin Lazăr preşedintelui Klaus Iohannis. El se întreabă de ce dosarul Revoluţiei nu face referire la cei care au dat ordin să se tragă asupra oamenilor.

Sunt cel puţin uluit de această chestiune. Ce implicaţie puteam să am eu, cine eram eu ca să dau vreun ordin în acel moment? În fond, ceea ce s-a întâmplat în acele zile, ceea ce s-au numit terorişti, dar mai ales ceea ce s-a îmtâmplat la baricade. Eram, puteam să pierd viaţa la baricada. În fond, 39 dintre camarazi au fost ucişi. Atunci asupra noastră au tras unităţi ale Armatei. Ulterior, s-a vorbit din nou despre acest fapt, că au fost unităţi ale Armatei. În ce fel puteam eu să influenţez Armata? N-aveam nicio calitate de nicio natură. E uluitor, e pur şi simplu absurd. Adică în ce fel se puteau manipula atâta vreme cât nu aveam nici cea mai mică capacitate de a influenţa Armata? De ce nu se face nicio referire în această cerere la cei care conduceau, care aveau frâiele Armatei în acel moment? Eu nu înţeleg absolut nimic din chestia asta şi sunt pur şi simplu cu desăvârşire revoltat faţă de această chestiune”, a afirmat fostul premier, pentru agenţia de presă MEDIAFAX.

În cadrul Dosarului Revoluţiei, procurorii au anunţat, pe 18 decembrie 2017, că au înregistrat avansări în anchetă, fiind clarificate împrejurările legate de fuga cuplului Ceauşescu din decembrie 1989, dar şi cele legate de declanşarea şi efectuarea diversiunii militare, aceasta fiind cauza numeroaselor decese.

Totodată, a fost identificată sursa sunetului cu efect de panică emis în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu din 21 decembrie ’89 care a dus la izbucnirea protestelor în Capitală. Anchetatorii s-au edificat şi cu privire la declanşarea şi executarea diversiunii militare, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989. Procurorii au mai clarificat, în cadrul dosarului, şi succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989.

„Probele au evidenţiat existenţa unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unităţi militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu. Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înţelegere a diversiunii radio-electronice. Au fost realizate progrese notabile pentru înţelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate şi anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acţiune cât şi din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de aşteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii şi eventualele complicităţi în realizarea acesteia”, a spus atunci procurorul Marian Lazăr. Astfel, până la execuţia celor doi, care a avut loc pe 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora, potrivit Parchetului.

Procurorii au mai precizat faptul că, după anul 1989, probe importante au fost distruse sau alterate.

LĂSAȚI UN MESAJ